La puține ore după alegerile de duminică 21 iulie, Volodimir Zelenski este deja pe cale să devină primul lider al Ucrainei de după căderea comunismului al cărui partid obține majoritatea parlamentară și nu are nevoie de o alianță.
După numărarea, astăzi, a peste 62% din totalul voturilor, partidul lui Zelenski conduce în 127 din cele 199 de circumscripții ale Ucrainei.
Asta se întâmplă în condițiile în care partidul său, „Servitorul poporului”, de la numele foiletonului care l-a făcut celebru și în care el joacă rolul unui profesor devenit… președintele Ucrainei din întâmplare, acest partid nu exista în urmă cu câteva luni. Zelenski a reușit să folosească nemulțumirea provocată de corupție și nivelul redus de trai în rândul populației.
Ucraina are un sistem electoral mixt, iar partidul lui Zelenski a câștigat detașat și votul pe liste și pe cel uninominal, ceea ce înseamnă că el va controla cea mai mare parte a legislativului cu 450 de locuri.
Potrivit rezultatelor preliminare, „Sluga Poporului” va avea 122 de mandate pe listele de partid plus alte cca. 120 în baza votului uninominal.
Astfel, reprezentanții „Servitorul poporului” vor obține peste 226 de locuri în Rada. Acest lucru le va permite să formeze guvernul pe cont propriu, fără coaliție cu alte partide. Zelenski nu va avea nevoie să se alieze cu nimeni, nici măcar, așa cum s-a crezut câteva ore, cu partidul, de asemenea recent format, Golos, al rockerului Sviatoslav Vakarciuk.
În total cinci partide au intrat în Rada Suprema după alegerile din 21 iulie: „Sluga poporului” are 42,3% din voturi, „Platforma de opoziție – Pentru viață” (partid prorus) – 12,8% și va obține 45 de locuri, „Batkivșcina” (Patria) Iuliei Timoșenko (8 %), ”Solidaritatea Europeană” (fost Bloc Petro Poroșenko – 8,7%) și „Golos” (6,3%).
Partidele lui Poroșenko și Timoșenko au primit astfel sub 9% fiecare, ceea ce arată erodarea prestigiului și credibilității celor care au fost vreme îndelungată la putere, Timoșenko ca prim ministru, Poroșenko ca președinte.
Dincolo de promisiunea lui de a combate corupția și a ridica nivelul de trai, rămâne faptul că Zelenski va fi observat îndeaproape, și în țară și în afară, pentru felul în care va trata cu Rusia lui Putin.
În luna mai, Zelenski, lipsit de orice experiență politică și cu obiective politice neclare, a câștigat 73% din voturi, iar Poroșenko doar 25%. Zelenski a preluat conducerea unei țări aflată practic în război cu Rusia, după anexarea Crimeei și sprijinul adus de Moscova insurgenței pro-ruse din estul Ucrainei.
Rusia și Crimeea au fost practic absente din programul lui Zelenski. Fostul lui patron, magnatul Igor Kolomoiski, la a cărui televiziune s-a produs până recent Zelenski, este încă refugiat în Israel și duce afaceri în Rusia. Acest Igor Kolomoiski, protectorul lui Zelenski de-a lungul anilor, e un dușman personal al lui Poroșenko, care l-a demis pe Kolomoiski în 2015 din funcția de guvernator în Dnipropetrovsk, i-a smuls controlul asupra a doua companii de stat din domeniul energetic - UkrTransNafta si Urknafta, iar în 2016 i-a luat și PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, naționalizată pe fondul unor acuzații de fraudă masivă.
Zelenski a câștigat în ciuda acuzațiilor de tăinuire a averii
Volodimir Zelenski a câștigat în luna mai în ciuda faptului că jurnaliștii ucraineni au descoperit că el posedă o vilă de 15 camere în Italia, pe care nu a pus-o în declarația publică a averii sale. Zelenski a plătit unei companii italiene 3,8 milioane de euro în anul 2017 pentru acea vilă de lux, de 600 de metri pe plaja din Forte dei Marmi.
Orașul de pe litoralul toscan a fost numit „colonia Moscovei” din Italia de către unele mass-media rusești pentru că e o destinație favorită a unor oligarhi ruși precum Oleg Deripaska și Roman Abramovici.
Apoi, Zelenski, care vorbește foarte prost limba ucraineană, a evitat cu grijă în timpul campaniei sale electorale să menționeze statutul Crimeei, în vreme ce Poroșenko a fost foarte ferm în intenția sa afișată de a recupera Crimeea.
Victoria lui Zelenski a fost și cea a unui om care marchează o schimbare de generații în politică. Până acum, practic toți politicienii ucraineni fuseseră formați în anii comunismului. Poroșenko a pierdut și prin faptul că a împins la o ucrainizare prea mare a societăți, care conține totuși o mare proporție de rusofoni, dar el și-a înstrăinat și minoritățile etnice, prin recenta lege a învățământului și a limbilor minoritare. Zelenski este liniștitor și împăciuitorist în ce-i privește pe rusofoni, o treime din populație.
Dezamăgirea electoratului este însă acum inevitabilă, într-atât situația economică a Ucrainei rămâne dezastruoasă. Prețul gazului, de pildă, provenit din Rusia, urcă inexorabil, în ciuda promisiunilor noului președinte.
Atitudinea față de Rusia
Ucraina a oferit un mare exercițiu de democrație, dar urmările riscă să fie dezastruoase pentru o țară care rămâne de facto în război cu Rusia.
Deocamdată, Zelenski a propus Moscovei un schimb de prizonieri, oferind să-l dea pe jurnalistul ucraineano-rus Kiril Vîşinski, judecat pentru 'înaltă trădare' la Kiev, pentru cineastul ucrainean Oleg Senţov, care se află într-o închisoare în Rusia. Un caz de orgoliu național în Ucraina, Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea după ce a participat la proteste împotriva anexării acestei insule din sudul Ucrainei.
Cazul său este cel mai cunoscut printre zecile de ucraineni închiși în Rusia şi consideraţi 'prizonieri politici' de către Kiev. Condamnat la 20 de ani de închisoare pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' în Rusia în urma unui proces catalogat drept 'stalinist' de către Amnesty International, acest regizor de 43 de ani, Sențov, se află într-o închisoare din Marele Nord rus. Ucraina, Occidentul şi numeroase instanțe și celebrităţi internaţionale au solicitat de nenumărate ori punerea sa în libertate.
Kiril Vîşinski (52 de ani), pe care Zelenski vrea să-l dea la schimb, este fostul şef al filialei din Ucraina a agenţiei de presă ruse RIA Novosti, arestat în mai 2018 la Kiev şi inculpat pentru 'înaltă trădare', un delict pasibil cu 15 ani de închisoare.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că 'revenirea' lui Vîşinski în Rusia ar fi 'un excelent prim pas' spre restabilirea relaţiilor între Moscova și Kiev. Un schimb de prizonieri la acest nivel ar însemna însă recunoașterea, pe jumătate, din partea Moscovei, a realității intervenției ruse în Ucraina, care s-a soldat cu peste 13.000 de morți din 2014 încoace.
În noiembrie 2016, Curtea Penală Internațională a decis că ceea ce se întâmplă în Donbas este un conflict armat internațional între Rusia și Ucraina.
***
Pentru ultimele știri despre Ucraina, vezi și blogul meu zilnic, din decembrie 2013 încoace: — „Criza din Ucraina. LiveBlog”.
