Discuțiile din guvern pe marginea proiectului legii bugetului pentru anul viitor au dat naștere unor îngrijorări și speculații despre faptul că ar fi apărut noi propuneri de măriri de taxe. Valentina Ursu a discutat pe această temă, dar și despre plenurile de creștere a veniturilor în buget, cu ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță.
Europa Liberă: După ce Executivul a anunțat că anulează mai multe facilități oferite de fosta guvernare mediului de afaceri, ați majorat cu 10% cota TVA pentru segmentul HoReCa, ați anunțat că agenții economici care vor obține venituri mai mari vor plăti și mai multe impozite, toate aceste modificări urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, dar se mai vehiculează că vor fi și mai multe constrângeri care ar motiva businessmenii să renunțe la activitățile lor. Sunt zvonuri sau chiar se pune la cale ceva, dna ministră?
În perioada imediat următoare ne vom axa mai mult pe administrarea fiscală, simplificarea raportării...
Natalia Gavrilița: „La momentul actual, Ministerul Finanțelor nu are planuri să majoreze impozitele sau să schimbe ratele de impozitare. Atunci când am avut aceste evaluări urgente pentru a relansa programul cu Fondul Monetar Internațional, noi deja am agreat acele măsuri fiscale care să fie limitate, să nu afecteze omul simplu și care să aducă veniturile adiționale necesare începând cu 1 ianuarie 2020. În perioada imediat următoare, noi, deși am primit foarte multe solicitări din partea mediului de afaceri, ne vom axa mai mult pe administrarea fiscală, simplificarea raportării, iar orice modificare pe care o vom face va fi consultată pe larg înainte de a fi adoptată.”
Europa Liberă: Noul Guvern a decis totuși de la 1 ianuarie 2020 să modifice sistemul de impozitare în favoarea persoanelor cu venituri modeste?
Natalia Gavrilița: „Sistemul de impozitare pentru persoanele fizice rămâne așa cum este. Deci, este o cotă de impozitare unică de 12%. Ceea ce am introdus de la 1 ianuarie 2020 - și aceste modificări deja au fost operate în lege pentru ca să existe o predictibilitate - este ca acele persoane care au un venit lunar de 30 de mii de lei sau un venit anual de 360 de mii de lei să nu mai beneficieze de scutirea personală. Aceasta a fost o metodă de a introduce un element de progresivitate, unde cei cu venituri mai mari plătesc un pic mai mult. Ca să fie pe înțelesul tuturor, aceasta înseamnă că persoanele care au 30 de mii de lei pe lună nu vor beneficia de scutirea de 240 de lei pe lună. Mai mult ca atât, aceasta afectează doar 5 mii de oameni. Mie chiar mi-ar plăcea ca noi să avem mult mai multe persoane care să aibă venituri mai mari de 30 de mii de lei pe lună.”
Europa Liberă: Dar cum încurajați Dvs. mediul de afaceri ca să producă mai mult, să nu fie taxat prea mult, ca să creșteți veniturile la buget și ca să puteți într-un sfârșit să majorați și pensiile, și salariile?
Natalia Gavrilița: „Cum putem crește veniturile la buget? Sau putem să majorăm impozitele și noi înțelegem că aceasta ar fi o povară adițională și de aceea nu vrem să facem niște modificări majore în următoarea perioadă. O altă modalitate de a obține venituri este de a obține granturi din străinătate și a crește deficitul bugetar, care este finanțat din împrumuturi și exact aici ne-am concentrat atenția, pentru că avem relații foarte bune cu partenerii din Uniunea Europeană și vom primi granturi, deci sume nerambursabile, pe care nu trebuie să le întoarcem pentru anul 2019, în valoare de 1 miliard 368 de milioane de lei. Și iată de ce prima prioritate atunci când am venit la guvernare a fost să ne asigurăm că putem accesa aceste resurse, deci că relansăm programul cu FMI, să primim granturile din partea Uniunii Europene, astfel ca să nu fim nevoiți să tăiem din cheltuieli. Deci, aceste sume pe care le accesăm din străinătate vin pentru ca să ne permită cheltuieli mai mari din buget și aceasta înseamnă și salarii, și plăți sociale, și pensii, și investiții, reparații de școli, reparații de spitale, investiții în tehnologii informaționale și, de fapt, aceasta ne permite să menținem investițiile publice la un anumit nivel și să ne asigurăm că avem o creștere economică sustenabilă.”
Europa Liberă: Dar, deocamdată, Dvs. evitați totuși să spuneți dacă vor fi posibilități pentru majorări de pensii și salarii?
Natalia Gavrilița: „Exact acum suntem și în discuții pe politica fiscală și pe anvelopa de cheltuieli, cheltuielile din bugetul 2020. Deci, la politica fiscală, din nou repet, nu avem planuri de majorări.”
Europa Liberă: Tot repetați ca asta să se rețină, pentru că toată lumea este foarte îngrijorată că undeva, pe ascuns, în culise se pune la cale să mai fie majorate impozitele. Și atunci, lumea se gândește să-și închidă afacerea și să plece din Republica Moldova.
Toate modificările vor fi anunțate din timp, public, cu consultări...
Natalia Gavrilița: „...Într-adevăr, am auzit și eu zvonuri, am avut întrebări din partea antreprenorilor, din partea persoanelor din spațiul public care tot mă abordează și întreabă: „Am auzit că veți majora impozitele”. Și eu de fiecare dată trebuie să dezmint. Deci, dacă și vom ridica anumite plăți, vor fi anumite plăți, cum ar fi pentru taxarea luxului. Poate vom avea și niște discuții cu administrația publică locală, să vedem cum redistribuim între nivelele de administrație resursele, dar toate modificările care vor fi făcute vor fi făcute din timp, public, cu consultări, cu consultări foarte largi pe care le avem inclusiv cu acele părți care vor fi afectate și de aceea vreau să dezmint aceste zvonuri și să spun că ratele de impozitare nu vor fi majorate. Acum în privința cheltuielilor. Dacă e să ne uităm la cheltuieli, din păcate, faptul că acțiunile guvernării precedente au dus la înghețarea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și cu partenerii din Europa, înseamnă că noi pentru anul 2020 nu avem surse externe planificate și noi suntem în discuții foarte active ca să relansăm această finanțare din exterior, ca să nu fim nevoiți să mobilizăm resurse pe interior.”
Europa Liberă: Tocmai ați venit de la Bruxelles și ați avut promisiunea că până la finele anului două tranșe din 100 de milioane de euro vor ajunge în Republica Moldova.
Natalia Gavrilița: „Da, a fost o noutate foarte bună că vom primi două tranșe în valoare de 60 de milioane de lei din partea Uniunii Europene chiar până la sfârșitul anului și vom primi și a treia tranșă la începutul anului viitor, dacă vom menține aceleași angajamente pe care le-am preluat și vom îndeplini toate condiționalitățile care sunt legate de progres pe agenda de asociere.”
Europa Liberă: Dar care rămân a fi acele condiționalități?
Natalia Gavrilița: „În ceea ce privește tranșa a doua, de exemplu, mai avem de finalizat și de discutat o lege nouă cu privire la achiziții în domeniul utilităților. Deci, utilitățile publice vor trebui să aibă o procedură aparte pentru procurări ca să ne asigurăm că această poziție dominantă pe piața pe care o au utilitățile, deci facem progres pe această agendă de asociere și primim tranșele din partea Uniunii Europene. Deja am luat măsurile fiscale majore pe care le-am negociat cu Fondul Monetar Internațional, acum încercăm să vedem cât ne putem permite să cheltuim în condițiile pe care le așteptăm pentru anul 2020 și încercăm să vedem dacă ne putem permite corectarea Legii salarizării. Mă voi întâlni cu sindicatele să începem discuții dacă ne putem permite, de exemplu, să sporim autonomia financiară la nivel local, dacă ne putem permite creșterea unor plăți sociale, dacă ne putem permite creșterea unor anumite investiții pentru ca să putem asigura o creștere și în termen mediu. Și iată acum la nivel de Guvern suntem în aceste discuții, evident că noi vom comunica public despre toate aceste măsuri și le vom consulta înainte de a merge cu adoptarea lor în Parlament.”
Europa Liberă: Dar ați mai făcut o declarație că, dacă se reușește lichidarea schemelor unde se fraudau banii, unde se îmbogățeau ilegal cei care nu meritau, veți reuși să aduceți în haznaua statului mai mulți bani?
Contăm foarte mult pe activizarea acțiunilor de urmărire a banilor furați...
Natalia Gavrilița: „Acum se face foarte mult pentru a lichida anumite scheme, inclusiv o administrare mai bună a afacerilor unor întreprinderi, chiar dacă ele au fost devalizate să ne poată aduce la îmbunătățirea sănătății financiare a acestor întreprinderi și anumite dividende în folosul statului. Totuși acestea vor veni în urma activității din 2020 și de aceea efectele acestor măsuri noi le vom vedea în bugetul anului 2021 deja, pentru că în anul 2020 vor fi intrările care rezultă din activitatea pe parcursul anului 2019, dar ceea ce vreau să spun aici este că noi contăm foarte mult pe activizarea acțiunilor de urmărire a banilor furați, deci noi sperăm foarte mult ca Procuratura să-și facă treaba și să fie urmărite activele celor care au fost implicați în frauda bancară, în alte scheme, astfel ca acești bani să poată intra în buget. Chiar și pentru mediul privat este prima, deci cea mai importantă acțiune a acestui Guvern este reforma în justiție, pentru că atâta timp cât noi nu avem o Procuratură funcțională care să urmărească pe cei care se fac vinovați de aceste scheme, care îi pedepsesc pe acei care s-au îmbogățit ilicit, fără ca să avem o justiție care să ne permită tragerea la răspundere a persoanelor care fură din haznaua statului, noi nu vom putea ajunge prea departe. Acest Guvern a început deja mai multe acțiuni pentru a reforma sistemul de justiție și se confruntă cu rezistență. Deci, este foarte clar că principala luptă, să zicem, care va duce și la un mediu economic favorabil pentru business, și la posibilitatea de a crește veniturile și a îmbunătăți eficiența cheltuielilor din bugetul statului, deci principala luptă se va duce pentru reformarea justiției.”
Europa Liberă: Sunt experți care observă o rivalitate între instituția prezidențială și Cabinetul de miniștri. De exemplu, inițiativele cu care vine președintele Igor Dodon în susținerea păturilor vulnerabile ca pensia, de exemplu, să fie compensată de două ori pe an. De ce Dvs. în cadrul Executivului nu găsiți soluții?
Noi am mers pe niște măsuri foarte limitate care afectează un număr cât mai mic de cetățeni și aceasta este o prioritate pentru Guvernul nostru...
Natalia Gavrilița: „Avem soluții poate și mai bune doar că încă nu am comunicat despre ele. Noi credem în echitatea socială și credem că mărirea impozitelor trebuie să fie din contul celor care sunt mai bogați, din contul eliminării facilităților. Ați văzut deja acțiunile noastre pe regimul duty-free, eliminarea scutirilor pe jocurile de noroc, vom crește accizele pentru produsele de tutun și am eliminat și acele măsuri care au fost parte din amnistia fiscală. De exemplu, am reintrodus posibilitatea de a face anumite controale care s-au interzis prin amnistia fiscală. În același timp, am luat și niște măsuri limitate de creștere și mobilizare a resurselor, deci creșterea veniturilor, dar în loc să creștem taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru absolut toți contribuabilii, că așa aveau de gând să facă cei din guvernarea precedentă dacă relansau programul cu Fondul Monetar Internațional, noi am mers pe niște măsuri foarte limitate care afectează un număr cât mai mic de cetățeni și aceasta este o prioritate pentru Guvernul nostru. Noi credem că trebuie să continuăm cu creșterea salariilor, cu asigurarea unui venit în special păturilor vulnerabile, pe creșterea plăților sociale, mai ales plățile țintite, deci care merg la păturile vulnerabile.”
Europa Liberă: Iată se intră în sezonul rece.
Natalia Gavrilița: „Neapărat, neapărat Guvernul...”
Europa Liberă: Trebuie să vă gândii ce faceți cu păturile socialmente-vulnerabile.
Natalia Gavrilița: „Noi suntem foarte preocupați de faptul că anumite autorități independente nu și-au făcut treaba la timp sau nu au luat decizii consecvente și suntem determinați că, dacă ne confruntăm cu creșterea tarifelor, atunci Guvernul va veni cu anumite programe pentru a compensa păturile vulnerabile. Mai mult ca atât, mă întorc din nou la justiție. Deci, noi suntem gata să mergem până la capăt atât cu partenerii noștri din coaliție, cât și cu toate părțile implicate, pentru ca să asigurăm că justiția începe a funcționa pentru beneficiul cetățenilor acestei țări.”
Europa Liberă: Miercuri, 2 octombrie, își începe vizita Misiunea Fondului Monetar Internațional. Ce veți discuta?
Este o misiune de consultare a bugetului pentru anul 2020...
Natalia Gavrilița: „Este o misiune de consultare a bugetului pentru anul 2020 și vom discuta principalii parametri pentru buget, inclusiv vom discuta cât ne putem permite să creștem, de exemplu, fondul de salarizare fără a afecta inflația, cât ne putem permite să creștem aceleași investiții capitale, pentru că trebuie să ne gândim la rata de absorbție, adică cât putem cheltui pentru reparația drumurilor, spre exemplu. Avem suficiente capacități, resurse în cadrul economiei ca să asigurăm că putem valorifica banii care sunt disponibili, pentru că avem o problemă – în fiecare an ne putem permite mai mult decât de facto cheltuim și aceasta se datorează capacităților, pe undeva lipsei voinței politice a precedentului Guvern, pentru că, de exemplu, aveam și cazuri unde la Calea Ferată erau mai ocupați cu schemele decât cu valorificarea unui împrumut care permitea procurarea unor locomotive. Și de patru ani nu putem cumpăra locomotive, dar mai este și o problemă de management și resurse pentru a implementa pe deplin anumite programe.”
Europa Liberă: În cadrul negocierilor cu FMI surprize nu vor apărea?
Natalia Gavrilița: „În privința politicii fiscale, nu.”
Europa Liberă: Deci, lumea poate să stea liniștită că regulile de joc nu vor mai fi schimbate în timpul jocului?
Natalia Gavrilița: „Cum am mai spus, atunci când am avut această evaluare în regim de pompieri, când am venit la guvernare și a trebuit să stabilizăm bugetul pentru anul 2019, noi deja am negociat acele măsuri care noi am insistat să fie aplicate din 1 ianuarie 2020, pentru ca să existe o predictibilitate pentru mediul de afaceri...”
Europa Liberă: Eu vă întreb ca să nu mai veți reproșuri din partea președintelui, care va spune că nu sunteți suficient de buni pentru a negocia bine.
Natalia Gavrilița: „Eu nu știu cine îl informează pe dl președinte, dar pot să vă spun că atunci când am negociat Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional și am discutat măsuri fiscale aplicate, am coordonat inclusiv cu d-lui, cu Parlamentul și aceasta s-a văzut și în votul din Parlament în susținerea acestor măsuri. În privința măsurilor noi care ar putea fi aplicate în cadrul politicii fiscale, dacă și vor fi anumite acțiuni limitate, de exemplu, pentru a impozita automobilele de lux, ele vor fi pe larg discutate cu mediul de afaceri, ele vor fi făcute cu consultări prealabile și nu vor fi luate decizii decât dacă ele vor fi susținute de toate forțele politice și printr-un consens larg în cadrul mediului de afaceri.”
