Parlamentul a aprobat astăzi, în primă lectură, inițiativele sociale ale președintelui Igor Dodon, cele cu care șeful statului bombardase încă fostul guvern al Maiei Sandu și pe care fostul cabinet de miniștri a căutat să le includă în proiectul de buget pe 2020. Între timp guvernul s-a schimbat, dar inițiativele lui Dodon au rămas și au fost sprijinite astăzi de tot parlamentul, și de noua majoritate tacită PSRM-PD, și de noua opoziție, Blocul ACUM. Ele prevăd indexarea pensiilor nu o dată, ci de două ori pe an, majorarea salariilor bugetarilor în medie cu 10% și așa mai departe. Totul se va implementa de la anul, când este an electoral – au loc alegerile prezidențiale.
Chiar dacă anterior le-au criticat pe unele, deputaţii din opoziţie nu doar că au votat întreg setul de măsuri, ci au optat pe alocuri chiar pentru majorarea unora, iar majoritatea parlamentară a fost pusă în situaţia, de această dată, să se opună. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, atunci când dezbaterea a ajuns la o majorare de alocaţii pentru veteranii războiului de pe Nistru.
Alexandru Slusari, deputatul partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”, a făcut următorul îndemn: „Noi vom vota pentru alocaţiile de 500 de lei şi solicităm și colegilor noștri să facă acelaşi lucru.”
Iată intervenţia prin care Zinaida Grecianîi îşi tempera colegul de parlament: „Să nu facem doar o promisiune politică că am mers de la 100 de lei la 500 de lei şi să nu avem pentru asta identificate surse în buget. O să fie corect faţă de aceşti veterani?”
Când s-a procedat la dezbaterea majorărilor salariale, deputaţii Blocului ACUM au avut cele mai multe obiecţii. Mihai Popşoi, un deputat din Partidul Acţiune şi Solidaritate – la cuantumul majorărilor pentru bugetarii din aparatul preşedintelui, premierului şi speakerului: „Cum justificăm dublarea aproape a salariilor de bază ale aparatului premierului, preşedintelui şi speakerului când propunem salarii foarte şi foarte mici pentru dădace şi altele?”
Maria Ciobanu, tot din Blocul ACUM, a avut observaţii la majorările mici în cazul personalului din grădiniţe, contrastante cu măririle semnificative a retribuţiilor pentru conducătorii de raioane: „Mă cuprinde tristeţea. Se propune o majorare extraordinată la vicepreşedinţiii de raioane. Haideţi coeficientul pentru ei să-l dăm dădacelor, ajutorilor de educatori şi şefilor de gospodărie din instituţiile preşcolare!”
Igor Grosu, din PAS, a ţinut să scoată în evidenţă ceea ce crede a fi o omisiune din grila de majorări propusă de propriul guvern care nu mai e la cârma executivă: „Stimaţi cetăţeni, în bugetul solidarităţii erau propuse prime, iar actualul guvern pur şi simplu a tăiat aceste prime.” Iar obiecţiile lui Dan Perciun, din acelaşi grup parlamentar, s-au referit la majorările prea importante în comparaţie cu cele generale pentru cei din serviciile speciale şi paza de stat: „Vedem că cei mai mari beneficiari, de fapt, sunt angajaţii din SIS, cu 36% creştere, şi de la Serviciul Pază şi Protecţie de Stat - acolo creşterile sunt de 54%.”
Când s-a ajuns la indexarea de două ori pe an, nu o dată, a pensiilor, acelaşi deputat a ţinut să scoată în evidenţă că proiectul iniţial al lui Igor Dodon era mult mai generos decât cel ieşit din guvernul său socialist: „Noi vom indexa anual doar pensiile mai mici decât minimul de existenţă. Se vede că ambiţiile domnului preşedinte au fost frânte, presupun că din cauza lipsei de finanţare pentru anul 2021 şi 2022.”
Pe unde pretinzând că opoziţia nu a înţeles corect cifrele, pe unde cu argumentul că atât îşi poate permite în acest moment bugetul, vicepremierul Sergiu Puşcuţa şi-a apărat setul de propuneri.
„Se propune modificarea claselor de salarizare pentru peste 44 de unităţi de personal, care vor spori salariile lunare de la 8% până la 63%, care necesită cea mai mare atenţie din sistemul bugetar. Sunt ministru al finanţelor şi comentez doar documente oficiale, nu pot să comentez texte de lucru, care au fost la un moment dat discutate.”
Votând măsurile sociale avansate de către Igor Dodon în urmă cu două săptămâni, imediat după învestirea guvernului său socialist, opoziţia a sugerat că, de acum încolo, este treaba guvernului să-şi frământe mintea de unde să ia resurse. În această privinţă, deputaţii din ACUM au serioase îndoieli, pe care le-au exprimat şi joi, când s-a votat bugetul, şi vineri, când câteva dintre ele au fost trecute de prima lectură prin legi speciale în parlament.
Despre unele dintre aceste măsuri, cum ar fi indexarea bianuală a pensiilor, pensiile pentru urmaşi şi revenirea la ajutoarele de sărbători, opoziţia şi foşti membri ai executivului Sandu au spus că, fiind măsuri populiste menite să înduioşeze electoratul, vor rupe relaţia cu FMI şi vor produce dezastre financiare.
Socialiştii insistă însă că vor reuşi să se descurce, pentru că vor primi ajutoarele promise până acum, iar dacă nu, lasă de înţeles că vor apela la împrumuturi de pe piaţa internă şi externă, care, chiar dacă ar fi soluţii mai împovărătoare, ar fi într-o marjă tolerabilă, afirmă ei, în contradicţie cu marea majoritate a economiştilor.
