Datele cu care operează autoritățile arată că în Republica Moldova, 400 de mii de pensionari din totalul celor aproape 700 de mii primesc pensii sub minimul de existență, adică mai puțin de 100 de dolari pe lună. Asta în timp ce un raport al Casei Naționale de Asigurări Sociale arăta că, în 2017, un judecător primea, în medie, o pensie de 15 mii de lei, adică echivalentul a 800 de dolari. Un grup de deputați ai Blocului ACUM (PAS) propun, între altele, plafonarea cuantumului pensiei la cinci salarii medii pe economie. Ce șanse sunt ca inițiativa să fie aprobată?
De mai bine de un deceniu, experții în politici sociale recomandă guvernanților să reformeze „din temelie” sistemul de pensii pentru a preveni o criză în domeniul asigurărilor sociale. Până acum, autoritățile s-au limitat la ridicarea pragului de pensionare și schimbarea formulei de calculare a pensiei, nu și la revederea schemei de formare a bugetului pentru pensii sau reducerea inechității sociale. Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihai Popșoi susține că se observă o favorizare nejustificată a unei categorii de pensionari care nicidecum nu poate fi considerată „vulnerabilă”.
„Dacă se face indexarea tuturor acestor pensii în mod egal, atunci acest decalaj între pensiile foarte mici și pensiile foarte mari nu are decât să crească și să contribuie la adâncirea și mai tare a acestei inechități. Sistemul nu este echitabil. Avem pensii speciale pentru anumite categorii de persoane cum ar fi, de exemplu, judecătorii. O pensie specială pentru un judecător constituie astăzi în jur de sau chiar peste 20 de mii de lei, ceea ce depășește peste zece ori acel minim de existență de 1839 de lei”.
Pentru a minimiza inechitatea crasă din punctul de vedere al deputaților din fracțiunea PAS și a blocului ACUM, acești parlamentari propun ca, începând de anul viitor, să fie plafonat cuantumul pensiei la cinci salarii medii pe economie, la fel și contribuțiile la bugetul de asigurări sociale - tot cinci salarii medii pe economie. De asemenea, se vrea majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor până la 63 de ani în 2028. În prezent, orice judecător poate ieși la pensie la 50 de ani. O altă propunere ține de lipsirea acestora de indemnizația de concediere, care poate ajunge la câteva sute de mii de lei.
Comentatorul specializat pe teme economice, Victor Ciobanu, susține că inițiativele privind reformarea sistemului de pensii în Republica Moldova sunt necesare și mai ales trebuie bine-gândite, or o reechilibrare a pensiilor nu poate fi făcută „peste noapte”. Victor Ciobanu crede că e puțin probabil ca inițiativa deputaților PAS va avea susținere în Parlament, mai ales în condițiile în care vine un an de scrutin prezidențial:
„Într-o asemenea abordare el nu are șanse de a trece, conține și un element populist și anume: haideți să tăiem de la cei bogați și să dăm la cei săraci, ceea ce tot îmi pare incorect. Dar, regândit, recalibrat acest sistem desigur trebuie, inclusiv prin fonduri de pensii private. Despre acest lucru se tot vorbește de prin 1997. Iată că nici un guvern nu a catadicsit să se ocupe de reforma de pensii și noi de fiecare dată, în anumite perioade electorale sau pre-electorale apar tot felul de inițiative”.
Felul în care este construit sistemul de pensii într-un stat oglindește, de fapt, bunăstarea acestuia, e de părere președintele Uniunii Pensionarilor, Victor Leancă. Locuitor de la sat, fără bani pentru a-și lua cele necesare și fără garanția zilei de mâine – astfel poate fi schițat, spune Victor Leancă, portretul pensionarului moldovean:
„La noi oamenii astăzi sunt despărțiți în grupuri. Aici trebuie de gândit și de a-i apropia cumva, astfel încât să li se dea posibilitate oamenilor, membri ai societății din Moldova să trăiască. A lucrat aici o viață, deci, el merită să aibă un trai cât de cât decent”.
Experți în subiecte sociale sugerează autorităților să anticipeze cu politici prudente o eventuală criză a sistemului de pensii, care ar putea să se acutizeze în condițiile unei crize demografice. În lipsa siguranței zilei de mâine, mulți cetățeni moldoveni preferă să plece peste hotare, iar cei care rămân acasă preferă să aibă un copil, iar pe al doilea îl planifică „pentru zile mai bune”. Ce înseamnă acest lucru? Că sunt tot mai puține persoane apte de muncă care pot să contribuie la sistemul de pensii, în timp ce numărul vârstnicilor care revendică o pensie suficientă pentru un trai decent este în permanentă creștere.
