Noul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a afirmat într-o postare pe Facebook că „nu are un interlocutor responsabil” în persoana negociatorului transnistrean Vitali Ignatiev, acuzându-l de „aroganță și cinism”. Flenchea s-a întâlnit luni cu Ignatiev la sediul misiunii OSCE din Chișinău pentru a încerca să definitiveze protocolul încă nesemnat al negocierilor în formatul 5+2 din luna octombrie, de la Bratislava. Chișinăul a spus atunci că nu a vrut să semneze pentru a nu face noi cedări în fața Tiraspolului, dar nu a explicat ce i se cerea. Nici întâlnirea de luni nu s-a soldat cu vreun rezultat, Ignatiev spunând că partea moldoveană s-ar fi opus semnării, iar Flenchea – că de vină ar fie Ignatiev. Despre actuala etapă a discuțiilor Chișinău-Tiraspol, în dialog cu vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea:
Europa Liberă: Uneori se zice că funia ajunge și la gât. Așa am citit eu mesajul pe care l-ați postat astăzi pe Facebook, după discuțiile pe care le-ați avut cu negociatorul din partea Tiraspolului, Ignatiev. S-a tensionat situația, se închide ușa pentru dialog? Ce trebuie să înțelegem, dl Flenchea?
Alexandru Flenchea: „Mai degrabă e un mesaj de încurajare pentru reprezentantul Tiraspolului în negocieri, Vitali Ignatiev, să-și depășească starea de frustrări probabil, să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze nu doar în numele, dar și în interesul acelei comunități pe care zice că o reprezintă în negocieri.”
Să-și depășească frustrarea și să dea dovadă de responsabilitate...
Europa Liberă: De la reuniunea în formatul „5+2” de la Bratislava, încercați să semnați un protocol. Tentativele s-au încununat cu eșec. Ce prevede acel document și de ce nu reușiți să găsiți compromis?
Alexandru Flenchea: „Acel protocol trebuia semnat încă înaintea reuniunii de la Bratislava. De asta, d-lui a preferat să nu fie la dialog. Ieri, pentru că am avut discuții și în format restrâns, nemijlocit și exclusiv pe textul protocolului, Vitali Ignatiev a pretins că este în continuare 10 octombrie 2019 și este la Bratislava, a neglijat tot acel lucru care a fost făcut și de mediatori, de OSCE, în primul rând, de președinția slovacă și din acele multiple opțiuni propuse de OSCE, de încă două suplimentar la tot ceea ce s-a discutat până acum pe care nemijlocit în timpul discuțiilor de ieri i le-am propus, a fost respins totul.”
Europa Liberă: Ce prevede acel punct?
Alexandru Flenchea: „Priorități pentru anul 2020 pentru cele două părți în discuții, deci din agenda de chestiuni economice și sociale. Or, Tiraspolul spune că despre asta să discutăm, economie, subiecte sociale, să stabilim o listă de priorități în anul care vine pentru a găsi soluții la problemele existente sau pentru a dinamiza colaborarea pe acele sfere.”
Europa Liberă: Care nu ar fi pe placul Tiraspolului din acele priorități?
Alexandru Flenchea: „Tiraspolul nu vrea să audă de discutarea chestiunilor care țin de fiscalitate, de armonizarea sistemelor fiscale și de aspecte vamale, deci totul, unificarea standardelor vamale, dar și a tarifelor vamale. Tot ei, tot reprezentanții Tiraspolului spunând că diferența existentă între plățile aferente importului de mărfuri în stânga Nistrului și în restul Moldovei este o sursă de contrabandă, de alte activități ilicite. Și nu e ceva nou, o recunoșteau și mai devreme, cu o jumătate de gură, mai mult sau mai puțin deschis. Un alt reprezentant al Tiraspolului decât Vitali Ignatiev la conferința de la Bavaria zicea că nu poate fi asigurată o mai mare circulație în Zona de Securitate, deci să fie scoase posturile de control atâta timp – atenție! – cât există tarife vamale diferite și zicea el, „să unificăm tarifele și după asta o să vorbim despre scoaterea acelor posturi”. I-am zis: „Perfect. Chiar acum, în aceste clipe, într-un alt panel colegii noștri sper că discută asta pentru că au stipulat în agendă”. Deci, pe de o parte, ei recunosc că, obiectiv, există o problemă, recunosc că introducerea taxei pe valoarea adăugată în stânga Nistrului ar susține companiile de pe ambele maluri ale Nistrului, ar ajuta la o creștere de comerț între cele două maluri, dar când vine vorba de fixarea acestui obiectiv în protocol, eu cred că această poziție și comportament e prea infantil ca să încerc să-l înțeleg și să-l explic cumva...”
Acest îndemn și această încurajare nu a ajuns la destinatari...
Europa Liberă: La rolul Rusiei vreau să ne referim un pic. Iată, dna Zaharova, reprezentatul oficial al Ministerului Afacerilor Externe rus spune că potențialul procesului de negocieri în formatul „5+2” a fost irosit în anul 2019 și mai spune că Rusia vrea ca Chișinăul și Tiraspolul să pună la punct o colaborare constructivă în domeniile pe care le-ați enunțat ceva mai devreme Dvs. – social, economic și umanitar – și după asta să treacă și la dialogul politic. De ce ea crede că a fost irosit acest an care se termină?
Alexandru Flenchea: „Eu aș pune întrebarea altfel: de ce Vitali Ignatiev n-a citit această declarație pe care noi nu am interpretat-o altfel decât un îndemn direct către părți să scoată în capăt epopeea protocolului rundei „5+2” de la Bratislava și să pășească înainte în anul 2020 cu o agendă agreată între părți și sprijinită de mediatori și observatori? Se pare că acest îndemn și această încurajare nu a ajuns la destinatari. Poziția ciudată, lipsită de logică a reprezentantului Tiraspolului în negocieri a reușit în situația în care noi avem sprijinul tuturor partenerilor externi, noi, procesul nostru, ambele părți, obiectivele pe care ni le propunem toți cei cinci participanți internaționali la acest proces de negocieri și – atenție! – întreaga comunitate OSCE ferm și clar au susținut acest proces. Acum mai puțin de două săptămâni, la Bratislava, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE a fost aprobată declarația privind procesul de negocieri în formatul „5+2”. Și a fost singurul document cu caracter politic aprobat în cadrul acestei a 26-a reuniuni. Sigurul document cu caracter politic. Deci am reușit și cumva cu dl Ignatiev se pare că nici încurajările și îndemnurile directe, de altfel, ale Moscovei într-un moment deloc întâmplător, știindu-se că aceasta a fost agenda calendaristică agreată inclusiv la Bratislava că, uite, mai avem două săptămâni până la Crăciun, ori avem asupra textului ori nu. Deci, deloc nu a fost întâmplător momentul ales de dna Zaharova pentru acest îndemn, tot dl Ignatiev sau cei de la care primește el instrucțiunile au preferat să nu audă acest îndemn...”
Europa Liberă: Dar dacă Moscova a agreat, de ce să nu agreeze Tiraspolul? E greu de înțeles această poziție intransigentă a autorităților de la Tiraspol.
Alexandru Flenchea: „Eu nu mă apuc să încerc să interpretez comportamentul infantil și ceva care seamănă mai mult cu frustrările unui adolescent decât poziție responsabilă a cuiva care pretinde că reprezintă sute de mii de locuitori din regiune.”
Europa Liberă: Și o mai citez o dată pe Maria Zaharova, care spunea că Rusia contează pe faptul că în anul 2020, în timpul președinției albaneze la OSCE, vor fi implementate direcțiile care se regăsesc în documentele pe care le-ați inițiat la reuniunea de la Bratislava. Dvs. chiar credeți că, dacă astăzi nu s-a putut, mâine se va putea?
Alexandru Flenchea: „Problema ține exclusiv de comportamentul iresponsabil al celui care reprezintă la momentul de față Tiraspolul. Deci, ori își revizuiește comportamentul – și eu îl cunosc pe Vitali Ignatiev de mulți ani – sau se schimbă omul. Ori se schimbă omul, ori se schimbă comportamentul, oricum, mai devreme sau mai târziu primează interesele locutorilor din zonă, agenților economici, nu în ultimul rând. Și vorbim despre companii mari care își au interesul acolo, acest interes este indispensabil legat de malul drept, legat de acțiunile pe care le întreprind autoritățile de la Chișinău. Deci, eu privesc asta ca un fenomen temporar.”
Problema ține exclusiv de comportamentul iresponsabil al celui care reprezintă la momentul de față Tiraspolul...
Europa Liberă: În 2020, protocolul acesta are șanse să fie semnat sau așteptați cooperare din partea lui Ignatiev?
Alexandru Flenchea: „Protocolul rundei de la Bratislava are șanse să fie semnat imediat ce Vitali Ignatiev acceptă una din multiplele opțiuni propuse și de mediatori, și de mine. Altceva e dacă își mai are rostul și locul acea semnătură, dacă nu se întâmplă în următoarele zile...”
Europa Liberă: Adică, dacă în următoarele zile nu se întâmplă, nu se va întâmpla nici în 2020?
Alexandru Flenchea: „În 2020 vom avea cel mai probabil alte runde de negocieri. Deci lucrăm într-o ambianță foarte volatilă și într-un mediu foarte dinamic, pentru că o parte din chestiunile asupra cărora insistă Tiraspolul sunt, de fapt, de mulți ani în lucru.”
Europa Liberă: Dacă nu se semnează în următoarele zile, până la finele acestui an, acest protocol de la Bratislava își pierde actualitatea?
Alexandru Flenchea: „Da, el își pierde actualitatea. Acesta a fost consensul celor șase care am fost la reuniunea Consiliului Ministerial de la Bratislava, pentru că am avut și o discuție de lucru privind perspectivele coordonării acelui protocol. Deci, mediatorii, observatorii formatului „5+2”, plus delegația Chișinăului și consensul unanim a fost că, dacă până la Crăciun nu se reușește, documentul își pierde din actualitate, pur și simplu mergem mai departe, lucrăm mai departe cu președinția albaneză.”
Europa Liberă: Dar de ce își pierde din actualitate, doar problemele fiscale, vamale rămân?
Alexandru Flenchea: „Nu, documentul își pierde din actualitate, pentru că se referă la o rundă de negocieri care în acel timp, în 2020, deja va fi din anul trecut, din cadrul unei altei președinții decât cea albaneză. Textul își pierde actualitatea, nu și conținutul lui, pentru că se referă și la anumite situații și progrese obținute în 2019, textul, limbajul își pierde actualitatea.”
Documentul își pierde actualitatea, nu și conținutul lui...
Europa Liberă: Dar de ce nu e făcut public acest protocol?
Alexandru Flenchea: „Pentru că este în continuare în discuții, în negocieri.”
Europa Liberă: Eu am reținut declarațiile pe care le-a făcut șeful diplomației, dl Aureliu Ciocoi. D-lui spunea că problema transnistreană poate fi foarte rapid și ușor soluționată în cazul în care autoritățile de la Chișinău vor găsi un consens național. În ce constă acest consens național și ce prevede această soluție?
Alexandru Flenchea: „Aș vrea să invoc precedentul post tip de altfel al lunii iulie 2005, atunci când a fost aprobată Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului și municipiului Bender (Transnistria).”
Europa Liberă: Tot ministrul de externe, Aureliu Ciocoi, spunea că singurul loc în care mai există acest conflict este în capul acelor lideri care insistă pe continuarea conflictului, pentru că, dacă se schimbă lucrurile, se reîntregesc cele două maluri ale Nistrului, apar semne de întrebare dacă mai e nevoie de lideri în stânga Nistrului...
Alexandru Flenchea: „...sau de actualii lideri. Precum bine știți, nu sunt politician și niciodată nu am fost. Eu sunt omul care consider că noi nu trebuie să luăm decizii de ordin electoral pentru oameni. Și cred că asta aș putea spune, pentru că liderii, conducătorii până la urmă sunt produsul și rezultatul votului acordat de cetățeni.”
Europa Liberă: Maia Sandu a declarat Europei Libere că există riscul federalizării R. Moldova la nivel politic. Dvs. excludeți definitiv acest aspect al soluționării problemei, dacă se ia în calcul de cineva?
Alexandru Flenchea: „Cum aș putea să spun altceva decât deja au spus președintele și premierul, care au zis că asta nu se întâmplă, nu este în agendă și dacă v-am spus că există un mecanism de coordonare bilaterală în fapt, care e menit să asigure un asemenea consens? Și atunci, dacă sunt forțe politice și pături sociale care nu acceptă acest lucru, cum se poate el întâmpla?”
Europa Liberă: Dar în 2020 poate fi deschis coșul trei, care prevede acordarea unui statut regiunii transnistrene în cadrul negocierilor în formatul „5+2”?
Alexandru Flenchea: „Un îndemn în acest sens se conține inclusiv în Declarația Consiliului Ministerial al OSCE.”
