Linkuri accesibilitate

Controverse la Washington pe marginea uciderii generalului iranian Soleimani


Declarațiile președintelui Trump după uciderea generalului iranian Qasem Soleimani nu au diminuat controversele din mediile politice americane, ci dimpotrivă, le-au agravat.

Prima controversă se referă la prerogativele președintelui de a iniția o acțiune, care poate fi considerată de război – omorârea generalului iranian, Qasem Soleimani.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:02 0:00
Link direct



Democrații sunt nemulțumiți că au fost notificați târziu și spun că nici acum nu știu despre ce amenințări teribile și imediate vorbește președintele, când justifică acțiunea. Șeful executivului a părut că minimalizează rolul Congresului în acțiunile de război, atunci când a scris că mesajul său pe Twitter joacă acum rolul notificării Congresului, că Statele Unite vor riposta în forță, dacă Iranul inițiază noi acte de violenta, după omorârea generalului Qasem Soleimani. “O astfel de notificare legală nu e necesară, dar o fac oricum” - a scris Trump. Tot pe Twitter, Comisia pentru Relații Externe a Camerei Reprezentanților, condusă de democratul Eliot Engel a replicat “Aceasta este o notificare că Congresul are prerogativa de a declara război, în conformitate cu Constituția. Și că nu ești un dictator” – o replică a democraților față de poziția președintelui Trump.

Ei au voie să ne ucidă oamenii? Nu merge așa!


Între amenințările la adresa Teheranului, Donald Trump a inclus și posibilitatea ca între țintele armate să se numere și obiective culturale ale țării. El a răspuns criticilor spunând: “ Ei au voie să ne ucidă oamenii? Au voie să ne tortureze și mutileze oamenii? Au voie să folosească mine de teren și să ne arunce în aer oamenii? Și noi nu avem voie să ne atingem de lăcașurile lor culturale? Nu merge așa” - a spus Donald Trump. Criticii americani amintesc însă că represaliile americane vizează regimul și nu populația Iranului sau civilizația persană, iar atacarea voită a unor obiective culturale este considerata crimă de război și este practicată de regulă de ISIS sau de alte organizații certate cu legea, nu de Statele Unite. Tot în seria afirmațiilor controversate intră și declarația făcută de președintele Trump că forțele americane vor părăsi Irakul – așa cum parlamentul de la Bagdad a cerut – doar când irakienii vor plăti costurile bazelor militare, construite acolo și amenințarea că America ar putea impune Irakului, dacă are un comportament ostil, sancțiuni de mai mare amploare decât cele împotriva Iranului.


Premierul irakian interimar și-a justificat cererea ca forțele americane să plece spunând că, dacă nu părăsesc țara, nici el și nici forțele irakiene nu vor putea să le apere. Ceea ce va conta, în cele din urmă, dincolo de aceste declarații și luări de poziție, este riposta Teheranului și ceea ce ar putea urma după ea. Deocamdată, un prim impact este că operațiunile anti-ISIS din Siria și Irak au fost suspendate, forțele americane repoziționându-se pentru a se apăra în fața unor posibile atacuri.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG