Linkuri accesibilitate

Ce ar putea câștiga Rusia de pe urma conflictului americano-iranian


Procesiune funerară în Iran, după moartea generalului Qassem Soleiman, 5 decembrie 2020.
Procesiune funerară în Iran, după moartea generalului Qassem Soleiman, 5 decembrie 2020.

În discursul oficial, Rusia a condamnat Statele Unite pentru uciderea generalului iranian Qasem Soleimani și s-a alăturat avertismentelor date și de alți lideri mondiali, că atacul va destabiliza și mai mult Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Rusia ar putea câștiga politic din acest atac controversat, dacă reușește să adâncească și mai mult disensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni, sunt de părere mulți analiști.

Iar o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu ar putea oferit președintelui Vladimir Putin și șansa de a prelua rolul de mediatori, readucându-l în centrul scenei politice internaționale. Da data asta, într-o postură pozitivă.

„Putin ar fi încântat să joace rolul de mediator, ca să reducă tensiunile regionale dar și ca să-și refacă imaginea în Occident” este de părere Jonathan Katz, analist al Fondului german Marshall de la Washington.


Generalul Soleimani a fost ucis vineri, 3 ianuarie, în apropiere de Bagdad, într-un atac american cu drone după ce militanți pro-iranieni organizaseră demonstrații violente în fața ambasadei Statelor Unite de la Bagdad.

Ulterior, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că uciderea lui Soleimani a eliminat o amenințare iminentă, care ar fi putut costa viețile a sute de americani. Dar nu a explicat despre ce ar fi vorba.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că atacul american „este o încălcare flagrantă” a dreptului internațional iar ministerul rus al apărării a criticat atacul drept „pripit”.


Aliații europeni ai Statelor Unite, care nu au fost avertizați în prealabil de Washington, s-au distanțat de asemeni de atacul care ar putea destabiliza și mai mult o regiune volatilă dar și una din cele mai mari surse de petrol din lume.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat că Iranul a „provocat” de multe ori, dar nici reacția Statelor Unite „nu simplifică lucrurile”.

Aliații europeni au fost oricum bruscați de administrația Trump care în 2018 a retras unilateral Statelor Unite din acordul internațional nuclear cu Iranul. Acord semnat în 2015 și din care Iranul s-a retras acum oficial, duminică, 5 ianuarie, după uciderea generalului Soleimani.


„Faptul că Trump nu și-a avertizat aliații europeni de iminența atacului i-a oferit o victorie facilă lui Putin” crede analistul de la Fondul Marshall, pentru că șubrezește relația transatlantică.

La scurt timp după uciderea generalului iranian, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu Putin nu numai despre situația tensionată din Iran dar și despre crizele din Libia și Siria, în care Rusia și Statele Unite se află pe poziții adverse. În Siria însă, Rusia este unul din principalii „jucători”, alături de Iran și Turcia și unul din mediatorii negocierilor de pace.

„Putin caută orice șansă pentru a juca rolul de lider al unei mari puteri globale” – apreciază Paul Stronski, analist la centrul Carnegie pentru Pace Internațională de la Washington. „Vrea să demonstreze că nu este izolat diplomatic și va profita de șansa oferită de o posibilă nouă mare criză în Orientul Mijlociu”.

Anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 și sprijinul direct acordat milițiilor separatiste din estul Ucrainei, au izolat Rusia pe scena politică internațională, atrăgând și o serie de sancțiuni dure, cu impact asupra economiei rusești.

„Actuala criză din Orientul Mijlociu i-ar putea oferi lui Putin șansa de a recâștiga simpatia aliaților europeni, și asta nu este puțin” – apreciază Paul Stronski, analistul centrului Carnegie.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG