Milionarul rus Igor Ceaika, fiul procurorului general al Federației Ruse, a preluat pachetul majoritar de acțiuni al firmei moldovene Media Invest Service care deține posturile apropiate PSRM, Accent TV și Primul în Moldova, relatează presa moldoveană citând site-ul openmedia.io. Ziarul de Gardă a scris că actele de achiziție de către Ceaika a 51% din firma omului de afaceri moldovean Vadim Ciubară au fost semnate la 27 decembrie 2019, la o zi după ce președintele Igor Dodon declara că cele două televiziuni urmează să aibă proprietari din Rusia. Dodon s-a lăudat de mai multe ori cu relațiile sale apropiate cu fiul procurorului general rus. Jurnalista Alina Radu, directoarea publicației Ziarul de Gardă, se arată surprinsă de netransparența acestui caz.
Europa Liberă: Ce se știe despre intrarea lui Ceaika pe piața media din Republica Moldova și implicațiile acestui lucru?
Alina Radu: „Despre intrarea fiului procurorului general al unui stat foarte controversat, cum este Federația Rusă (și e vorba de Igor Ceaika), pe piața mediatică din Republica Moldova, adică printre proprietarii unor instituții media din Republica Moldova se știe, cumva, din prima sursă și acest lucru îl cunoaște, bănuim noi, că nu are cum să nu cunoască, președintele statului, Igor Dodon.
Deci, această firmă deținută și de Igor Ceaika, dar și de persoane din anturajul lui Igor Dodon, care se numește Media Invest Service și e fondată cu câțiva ani în urmă, deține o altă firmă și care deține canalele Primul în Moldova, Accent TV, alte instituții.
E o mare controversă la mijloc. Pe de o parte, securitatea informațională a statului Republica Moldova este nu în pericol, dar este chiar într-o derâdere. Pentru că nu poți să fii fiul unui procuror al unui stat care are grave probleme de democrație și să controlezi importante instituții mediatice în alt stat.”
Europa Liberă: Președintele CCA a spus Europei Libere că, până la această oră, această entitate nu are cunoștință de o asemenea informație și că acolo nu ar fi ajuns un demers, o notificare, o solicitare, o informare...
Alina Radu: „Dar cine trebuie să facă demersul și notificarea, și solicitarea, dacă nu instituția însăși, pentru că de asta ea se numește instituție, că nu trebuie să vină fie un cetățean care lucrează cizmar sau lăptăreasă, fie și societatea civilă care are foarte multe lucruri de făcut.
CCA a arătat că nu este o instituție independentă cu adevărat…
Mai ales că societatea civilă făcuse mai multe demersuri în adresa CCA, la care nu a primit un răspuns adecvat și prin care CCA a arătat și a demonstrat că nu este o instituție independentă cu adevărat, care ar discuta proprietarii de instituții media din prisma interesului public și nu a intereselor unor politicieni.
Acum, de ce nu a aflat, nu știm, pentru că l-am văzut pe Igor Dodon explicând în interviuri că el a citit investigațiile în care s-a scris că această firmă deținută de Ceaika și de acoliții săi deține aceste canale. Deci, dacă președintele a recunoscut că a văzut, iar șefii de la CCA spun că nu au văzut, atunci e o problemă, care ne vorbește despre calificarea și profesionalismul celor care stau la CCA.”
Europa Liberă: Dar, în general, un cetățean străin poate să intre în posesia unui pachet de acțiuni atât de important? Se vorbește despre 51 la sută din compania Media Invest Service.
Alina Radu: „Se vorbește de vreo 10 ani, din câte țin eu minte, despre beneficiarii finali ai instituțiilor media din Republica Moldova. S-a umblat cu niște proiecte de lege în parlament și societatea civilă a tot spus că nu este important doar să știm că firma Accent TV sau firma Media Invest Service este deținută de X sau Y, ci este important să știm cine sunt beneficiarii finali, adică de unde vin finanțările, cine se folosește și de capitalul financiar, dar și de capitalul politic acumulat cu ajutorul acestor instituții media.
Este important să știm cine sunt beneficiarii finali, adică de unde vin finanțările…
Încă o problemă este că licențele acestor posturi TV, de fapt, sunt bunuri publice. Și atunci, de ce oferim aceste bunuri publice unor instituții străine? Cu atât mai mult, dacă ar fi să admitem că e OK ca un cetățean străin să dețină o firmă sau o licență, sau un post TV, trebuie să discutăm despre statul, valorile și cultura democrației pe care o are acest stat de unde vine proprietarul licenței sau proprietarul instituției TV. Deci, din oricare punct de vedere ai privi, este absolut imoral ca postul de televiziune deținut de această firmă să ajungă sub controlul acestui personaj.
Este controversată țara, Rusia, este controversată familia acestui Ceaika și este controversat actul în sine, care nu este transparent.”
Europa Liberă: Cine poate să facă transparență în acest caz, de exemplu? Cui îi revine acest rol?
Alina Radu: „Tuturor! Noi, ca instituție care este preocupată de investigații jurnalistice, am publicat mai multe articole în care arătăm aceste relații nepotrivite dintre președintele Dodon și oamenii din anturajul Partidului Socialiștilor și persoane compromise din anturajul puterii de la Moscova.
În ultimii 10 ani, procuratura foarte rar ne-a convins că are capacitate să conducă o investigație independentă…
Mai departe, desigur, ar trebui ca societatea întreagă să facă presiuni asupra instituțiilor, inclusiv CCA, inclusiv președinție, inclusiv partide politice, ca să se ia o decizie foarte limpede și să fie un fel de condiții egale pentru toți. Cum e să faci o televiziune fără bani obscuri din străinătate, atunci când altă televiziune se folosește de multe beneficii oferite cumva pe plan politic, adică și licențe, și bani obscuri, și altfel de ajutoare, și susținere politică?”
Europa Liberă: Partidul Liberal se pare că a și reușit să sesizeze Procuratura generală. Această instituție ar putea să vină cu o informație de interes general, ca să cunoască întreaga societate ce se întâmplă?
Alina Radu: „Urmărim cu toții ce se întâmplă la procuratură. Deocamdată, în ultimii 10 ani, procuratura foarte rar ne-a convins că are capacitate să conducă o investigație independentă, poate pe niște cazuri mici procuratura face niște investigații, dar pe niște cazuri răsunătoare, care vizează cumva și persoane politice de rang înalt nu am văzut încă să facă.
De aceea, desigur că suntem sceptici față de posibilele acțiuni ale procuraturii, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Cel mai bun pas e să cerem în permanență și de la procuratură, și de la CCA, și de la președinție, iar în cazul în care niciuna dintre ele nu face ceea ce trebuie să facă conform statutului lor, trebuie să facem presiuni ca să se facă schimbări.”
