Ion Chicu: Noi nu am făcut niciun pas care ar compromite colaborarea cu FMI-ul (VIDEO)

Primul ministru, într-un interviu la Europa Liberă, despre soarta aeroportului Chișinău, relația cu finanțatorii externi și criticile opoziției.

Europa Liberă: Când am convenit despre acest interviu, am vorbit despre aeroport, haideți să începem cu aeroportul. Eu v-aș întreba în felul următor: faptul că acolo și-a anunțat prezența dl Goncearenko, din perspectiva guvernului, care, din ce am înțeles, vrea să rezilieze acest contract de concesiune pe care l-ați moștenit, e așa cum l-ați moștenit, e mai bine din perspectiva asta pentru guvern sau era mai bine dacă acolo se afla acest Rothschild, britanicul Rothschild, care anunțase inițial că ar vrea să preia acțiunile Avia Invest?

Ion Chicu: „Nu are absolut nicio însemnătate cine se schimbă în fondatorii unei companii offshore, care este fondator al companiei Avia Invest, care are contract de concesiune cu Guvernul Republicii Moldova. Repet: capitalul social al Avia Invest, unica compania cu care guvernul republicii are contract, este sechestrat. Deci, aici este pus sechestru de către procuratură, nu pot avea loc modificări în fondatori aici. Ceea ce s-a vehiculat în presă, este schimbarea. Și în vară, de fapt, tot așa a fost - schimbarea fondatorului sau proprietarului unei companii din zona offshore, Komaksavia, ceva de genul acesta.

Acolo au loc tranzacțiile, Șor vinde compania aceasta, pe urmă o ia înapoi, chipurile i-a dat-o lui Rothschild, pe urmă, chipurile i-a dat-o altcuiva. Aceasta nu schimbă nimic în ecuația relației dintre guvern și Avia Invest. Cine sunt proprietarii din offshore Avia Invest, pe noi mai puțin ne interesează, noi nu avem relații nici cu Goncearenko, nici cu aeroportul din Habarovsk, căruia în 2013 Guvernul AIE i-a cedat într-un mod..., ca să nu mă exprim, acest aeroport. Deci, noi nu avem relații cu acele persoane interpuse, cine stă în spatele Avia Invest, cunoaște toată lumea cum a fost așa și stă. Noi avem relații contractuale cu Avia Invest și, după cum am comunicat anterior, guvernul are două căi de atac asupra acestui contract, pentru că noi nu suntem satisfăcuți și noi nu vrem să continuăm cu concesionarea mai departe. Prima calea de atac a fost declararea nulității însuși a contractului, pe baza faptului că a fost încheiat ilegal. Guvernul precedent în august, dacă nu greșesc, a acționat în judecată anume pe această cale, că contractul este nul. Am primit săptămâna aceasta de la instanță, după patru luni, încheierea că adresarea guvernului precedent nu este alcătuită conform legii, necărturar, cu alte cuvinte. A fost și o informație de la ministrul justiției. Instanța a solicitat Agenției Proprietății Publice să modifice, să scrie adresarea așa cum scrie, scuzați, cartea și legislația. Vom face lucrul acesta imediat, săptămâna viitoare, și încă o dată vom ataca contractul pe linia că este nul, că este fraudulos. A doua cale de atac și posibilitatea de reziliere este evaluarea îndeplinirii de către Avia Invest a obligațiunilor de investiție, pentru că în contractul de concesiune sunt condiții, este o anexă la acest contract, unde e scris foarte clar: prima etapă ce investiții trebuie să facă din 2013 până în 2015, a doua etapă, când aeroportul, fluxul în aeroport atinge o cifră oarecare, ce investiții trebuie să facă. Eu când am vorbit că Agenția Proprietății Publice să facă evaluarea în ce mod Avia Invest și-a îndeplinit obligațiunile, asta am avut în vedere: verificați dacă ei au făcut investițiile. Informația preliminară, că și ieri am avut o discuție cu colegii, arată că ei nu au făcut investițiile respective, așa cum e prevăzut în anexă. Aceasta ne dă nouă temei să cerem de la această companie rezilierea contractului. Da, procedura este lungă, procedura este complicată, dar asta nu înseamnă că noi ca guvern nu o să facem lucrul acesta. Și încă o dată: nu are însemnătate cine stă în Cipru în offshore-ul cela - Goncearenko, Rothschild, Rockefeller sau altcineva. Noi nu îi cunoaștem și nici nu ne interesează. Avia Invest, companie înregistrată în Republica Moldova, are contract de concesiune cu guvernul, restul care stau în spate mai puțin ne interesează. Răspunsul la întrebarea Dvs.: nu ne afectează deloc că-i Rothschild sau Goncearenko, sau altcineva.”

Europa Liberă: Plângere penală împotriva celor care au făcut ca această concesiune să aibă loc are de gând cineva să depună?

Ion Chicu: „În cadrul investigației sau în cadrul examinării în instanță a primei căi de atac, a ceea ce s-a întâmplat, dacă se demonstrează că contractul într-adevăr a fost fraudulos încheiat, vor urma mai departe acțiunile respective. Eu nu sunt procuror, nu am așa atribuții să zic că a încălcat sau nu a încălcat legea, din ceea ce avem noi informația, noi considerăm că acest contract a fost încheiat în detrimentul intereselor Republicii Moldova. Chiar dacă luăm și taxa ceea de nouă euro sau și alte taxe, comparăm cu regiunea – este de două ori mai mare și statul nu are nimic de la aceasta. Și dacă în plus nici investițiile nu se efectuează așa cum a fost înțelegerea, este clar că este totalmente în detrimentul statului. Noi nu avem de gând să ne împăcăm cu această situație, altceva e că speculațiile pe această temă doar încurcă la obținerea unui rezultat pe care și statul, și, bineînțeles, toată societatea îl așteaptă.”

Europa Liberă: Ideea Dvs. cu celea două aeroporturi suplimentare la Aeroportul Internațional Chișinău, atunci când ați prezentat ideea se pare că nu aveați prea multe justificări economice. Acum le aveți?

Ion Chicu: „Nu știu de ce vă părea ca nu aveam atunci justificări și avem sau nu avem acum.”

Europa Liberă: Întrebarea care se punea era: de unde pasageri mai mulți?

Ion Chicu: „De unde pasageri mai mulți? Uitați-vă la dinamica pasagerilor, chiar și Aeroportul Chișinău a atins 2,8 milioane, deci, este, sunt rute noi se deschid, uitați-vă doar, de exemplu, compania asta low-cost ungară, da? Deschide o dată în lună sau o dată în trei luni deschide rute noi, sunt pasageri, noi avem mulți cetățeni de-ai noștri care circulă deja preponderent cu avionul, nu cu mașinile, nu cu trenul, avem mai mare interes al cetățenilor străini care vin în Republica Moldova. Fără dezvoltarea acestei infrastructuri, nu putem spera la dezvoltarea sectorului turismului, chiar ieri am avut o ședință la acest capitol. Secretul Georgiei că au nouă milioane de turiști pe an e foarte clar - au deschis multe rute low-cost, e suficient pe weekend să vină străinii și e OK. Așadar, este argumentare economică, este un flux mare de pasageri. Plus la toate, uitați-vă cum se dezvoltă aeroporturile în regiune: același Iași, aceeași Suceava, sunt mai multe. Noi avem informația câți cetățeni de-ai noștri utilizează aceste aeroporturi, este această informație și, dacă comparăm cu alte țări care au aceiași parametri, două-trei milioane, aceeași Slovenie sau multe alte state au foarte multe aeroporturi regionale. Deci, noi avem argumentarea respectivă. Acum nemijlocit în ceea ce privește două aeroporturi la nord. Cunoașteți, este vorba de Mărculești și este vorba de Bălți. Mărculești este o proprietate, un activ al statului, sunt necesare, după estimările noastre, 60-70 de milioane maximum, pentru ca acest aeroport să poată primi rute pentru pasageri. Este clar că nu este vorba despre un aeroport gen Frankfurt sau chiar Chișinău, un aeroport regional, mic, low-cost, dar el poate primi pasageri, poate opera zboruri, fie charter, fie zboruri pentru companii low-cost, și este solicitare. Noi am analizat câți din nordul țării, câți din partea Cernăuți, Vinnița sau regiunile din Ucraina zboară pe la Iași sau prin alte aeroporturi din regiune, aceasta ar fi posibil de atras acolo. Noi credem că până în iunie-iulie cu o investiție minoră din partea statului acest aeroport poate să primească rute, dar noi nu îl privim pe el ca aeroportul principal în nordul țării și nu avem de gând să investim mult.”

Europa Liberă: Deci, Bălțiul?

Ion Chicu: „Noi privim Bălțiul, acolo este o altă situație, el din punct de vedere comercial este cu mult mai atractiv, este la traseu, este lângă oraș, este ușor de ajuns și din Ucraina, și de peste tot, dar acolo trebuie investiții majore. Statul nu va face aceste investiții majore, acolo și pista nu corespunde, trebuie prelungită, și o infrastructură mai serioasă este necesară, de aceea noi am decis să mergem pe calea parteneriatului public-privat cu acest aeroport. Și aici lucrurile sunt mai complicate, legislația prevede în felul următor, ca statul să inițieze un parteneriat public-privat pentru un activ oarecare, în primul rând trebuie să facă un studiu de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate are mai multe obiective, dar principalul e să estimeze cu ce intră statul în acest parteneriat. Deci, până nu vom avea valoarea, să zicem, estimarea aportului nostru în parteneriat, nu putem lansa concursul, să zicem, de a invita și a desemna partenerul privat deja. Iar aceasta durează vreun an, poate un an și mai mult, însuși studiul de fezabilitate și concursul. Eu cred că, dacă ne mișcăm rapid, către mijlocul anului 2021, noi putem lansa concursul sau chiar avea deja câștigătorul concursului parteneriatului public-privat, care eventual ar veni, ar investi și ar dezvolta această infrastructură. Nu este vorba despre o investiție a statului, avem interes pentru acest aeroport din diferite țări. Și turcii ne-au spus că sunt interesați, și din alte țări. Iarăși, speculațiile că se construiește pentru cineva nu au niciun temei.”

Europa Liberă: Apropo, despre asta voiam să vă întreb, riscurile. Cei care invocă riscuri de securitate, ce-i cu ei, nu știu despre ce vorbesc? Dvs. cum priviți?

Ion Chicu: „Dvs. probabil mai des și mai bine ca mine citiți presa, cunoașteți și puteți foarte bine caracteriza, să zicem, eficiența unor comentarii, unor speculații. Din păcate, aceasta este. Eu cred că în țară la noi dacă sunt doi-trei specialiști în domeniul aviației și care pot să se pronunțe competent pe acest subiect, încă e mult. De unde toți, mulți ziariști cu atâta încredere în sine se pronunță asupra acestui sector rămâne de văzut.”

Europa Liberă: Eu vorbeam despre riscurile de securitate. Și aveți dreptate, cei care pricep cu adevărat în securitate tot sunt puțini, dar ei, iată, invocă că ar fi riscuri de securitate, „omuleții verzi”. Dvs. ați văzut aceste comentarii. Și de aceasta vă întreb: ei, ce, nu înțeleg ce se întâmplă?

Ion Chicu: „Haideți că am auzit și eu istoria asta cu „omuleții verzi”, „albaștri” sau nu știu de care culoare. Ce, dacă noi mai avem un aeroport, riscul că „omuleții verzi” aterizează acolo este mai mare? De ce nu ar ateriza la Chișinău?”

Europa Liberă: Explicația este următoarea: se micșorează costurile, de exemplu, pentru o eventuală invazie de asta, neformală.

Ion Chicu: „Haideți să fim serioși, „omuleții verzi”, dacă au de venit, dar asta e așa o discuție sterilă, au de venit, ei aterizează unde doresc și pe Piața Victoriei dacă doresc aterizează. Ce trebuie să le faci aeroport ca ei să vină? Sau unde au fost, ei au aterizat pe aeroporturi? Astea sunt discuții, știți, așa, ca să nu... Noi vorbim de lucruri serioase, vorbim de dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. Ori fără infrastructură - fie drumuri, aeroporturi, căi ferate -, noi nu avem cum să ieșim din situația în care suntem. Haideți să fim oameni înțelepți! Dacă e vorba de securitate, cineva ce crede la modul serios că noi o să luptăm acum cu nu știu ce, cu parașutiști, cu desanți sau cu ce? Noi avem, bineînțeles, acorduri, securitate, nu așa se apără țara cu... dacă o să mai deschidem o autostradă de opt benzi și acolo aterizează avionul. Despre ce discutăm noi? Despre lucruri chiar uneori ilare, nu vă supărați...”

Europa Liberă: În același context, aseară au fost două emisiuni, care au creat știri: una cu dl Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău; alta cu dl Sturza, fostul premier al Republicii Moldova. Despre dl Michalko o să vorbim mai târziu. Ambii v-au vizat și pe Dvs., și pe dl Dodon, dar aș cita ceva ce a zis dl Sturza, a zis despre dl Dodon că ar fi un agent al Rusiei și că ar îndeplini comenzile Kremlinului. Dvs. când auziți...

Ion Chicu: „El a spus că Dodon construiește aeroportul la Bălți ca să aterizeze „oamenii verzi”?”

Europa Liberă: Nu despre aeroport era vorba. Era vorba, în general, despre relația cu Rusia. Și vreau să vă întreb: Dvs. când auziți astfel de aprecieri, cum vă simțiți?

Ion Chicu: „Mi-e milă de oameni care au avut o carieră politică, un business de apreciat și la o vârstă oarecare ajung să vorbească în așa hal. Mi-e milă.”

Europa Liberă: Nu vă simțiți cumva parte dintr-un guvern, niște autorități care ar fi cumva subordonate Kremlinului?

Ion Chicu: „Îi tot de acolo, din opera cu „oameni verzi”, cu aeroporturi noi, credeți-mă.”

Europa Liberă: Așa, am înțeles. Dl prim-ministru, Dvs. de când ați venit în fruntea guvernului, ați lansat foarte multe inițiative sociale împreună cu colegii Dvs. de la parlament, de la președinție, ajutați-ne să le enumerăm.

Ion Chicu: „Dacă doriți un număr exact, mi-e greu să le spun, le voi spune doar pe cele mai importante.”

Europa Liberă: Cred că nu contează numărul exact, dar să le enumerăm.

Ion Chicu: „În primul rând, vorbim despre continuarea implementării reformei salarizării în sectorul bugetar. Cunoașteți, în 2018 parlamentul a aprobat Legea 270, eu eram chiar printre acei care au promovat-o. Am schimbat radical sistemul de salarizare în sectorul bugetar, erau câteva legi care reglementau salarizarea la judecători, procurori, funcționari și restul sectorului bugetar. Noi i-am unit pe toți într-o lege și, când mergem cu modificări ale salariului, se schimbă la toți. Deci, majorarea salariului nu mai depinde de capacitatea de lobare a unuia sau altuia în parlament. Cum era înainte? Trebuie pentru procurori să majorăm, că ei sunt ai noștri; pentru judecători, că... Acum noi nu mai avem așa ceva, noi avem o valoare minimă de referință, care o pui jos, a fost 1.500 în 2019 și 1.650 în 2020. Am majorat cu 10% și de la această valoare, utilizând coeficienții pentru fiecare clasă de salarizare, calculezi de la cel mai mic până sus, până la președintele țării. Asta-i logica. În 2020, prima ce am făcut – am majorat cu 10% valoarea aceasta minimă de referință, ceea ce înseamnă automat o majorare a salariului cu 10% în mod standard. Avem categorii pentru care mai mult s-a majorat, pentru că am operat și modificări în Legea 270. De exemplu, am modificat clasele de salarizare pentru profesori la diferite niveluri de studii: preșcolar, gimnazial și liceal. Dacă până acum erau diferite, era clasa 52, 54, 56, acum toți sunt la 56, deci i-am majorat. Mai sunt câteva modificări acolo, deci, prima ce s-a făcut – s-a majorat în 2020 salariul pentru bugetari. Salariul nou va fi primit în februarie deja pentru ianuarie mai mult. Asta este cel mai important, pentru că vizează 200.000 de persoane din educație, medicină, cultură etc. Săptămâna viitoare în ședință de guvern vom aproba și majorarea pentru medici, pentru că cunoașteți că cea mai mare parte dintre medici, personalul medical se finanțează din Casa Națională de Asigurări în Medicină. Și acolo majorăm cu 10%, pentru toți. Aceasta a fost stabilit în cadrul de cheltuieli pe termen mediu mai înainte și noi mergem treptat cu aceasta. Asta este prima și cea mai importantă, în opinia mea. Doi: indexarea pensiei de două ori pe an. Cunoașteți că noi la 1 aprilie deja de mulți ani indexăm la media pe inflație pe ultimii trei ani, iată, a fost inițiativa președintelui că din octombrie 2020 să indexăm și a doua oară. În anul 2020 vom indexa pentru toți pensionarii care au o pensie până la minimumul de existență pentru pensionari – 1.726 de lei. Ulterior, în funcție de posibilitățile bugetului, acest plafon o să-l majorăm, ca să beneficieze și acei care au 2.000, 3.000 de lei pensia; nu o să indexăm de două ori pe an pensiile exagerate, pentru că sunt multe care trec de 5.000, 6.000, 7.000, sunt și din astea. Acolo nu o să indexăm, dar la persoanele care au cele mai mici venituri sub formă de pensii o să indexăm de două ori pe an. Asta a fost a doua. A treia: vorbim despre acea restabilire, să-i zicem, sau, mai bine zis, introducere a echității în cazul decesului prematur al persoanei care a ieșit la pensie, a ieșit la pensie la 63 de ani, de exemplu, și, din păcate, la 64 a decedat. Toată viața a contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat, când să ajungă să primească pensia, din păcate, a plecat. Noi am introdus această perioadă garantată de cinci ani, când, în cazul decesului, soțul sau soția care rămâne în viață primește acea pensie. Aceasta este așa, o inovație, să zicem, pentru noi și eu cred că este și o echitate din partea statului, și o încurajare a scoaterii salariului din plic, pentru că oamenii au să înțeleagă, uite, crește perioada când pot beneficia, și asta-i un îndemn în plus. Mai sunt și altele: pentru persoanele cu dizabilități s-au schimbat multe; veteranii, apropo, care a fost o acțiune săptămâna trecută și am înțeles că o să fie și zilele astea. Deci, 26.000 de veterani, deja de mulți ani, eu cred că de mai mult de 20 de ani, primeau o indemnizație lunară de 100 de lei, nu s-a schimbat timp de cred că 15 ani această indemnizație. Noi acum am venit cu majorarea până la 500 de lei a acestor indemnizații, prima perioadă a acestui an va fi până la 300 de lei, pe urmă o să mergem până la 500. Da, nu-i o creștere mare de la 100 la 300, dar noi vorbim în procente, este vorba de o creștere de 300% la suma aceasta. E mult, e puțin, asta e alt lucru, dar e vorba despre 26.000 de persoane. Și când o să vedeți costurile... Și mai sunt, mai sunt.”

Europa Liberă: Și în afară de asta ați mai dat ajutoare de Crăciun, 700 de lei, la cei mai săraci. Eu aș vrea să vă întreb: iată, când decideți lucruri din astea, n-aveți totuși sentimentul că nu asta e nevoie de făcut pentru acești pensionari, pentru păturile sărace, nu să le dai o dată de Crăciun, dar să-i asiguri cu niște venituri decente ca ei să nu aibă nevoie de aceste cadouri de Crăciun?

Ion Chicu: „E clar că ne dorim și facem pașii respectivi pentru a consolida baza de stat, pentru a crește economia și a majora substanțial pensiile, ca să nu venim cu cadourile acestea o dată sau de două ori pe an, dar haideți acum cu Dvs. să ne ducem la 600 și ceva de mii de beneficiari ai acestui suport de 700 de lei și să-i întrebăm în ochi: „V-au prins bine acești 700 de lei sau nu v-au prins bine?”.”

Europa Liberă: Vor zice, cu siguranță, că da, dar...

Ion Chicu: „Da, nu este tocmai abordarea care ar trebui să fie, dar noi reieșim din realități.”

Europa Liberă: Deci, recunoașteți că nu-i chiar bine?

Ion Chicu: „Noi trebuie să reieșim din realități, nu din ceea ce știm că ar trebui să fie, da? Pentru că, până vom ajunge la o economie dezvoltată care să genereze aceste venituri suficiente pentru pensii suficiente, care niciodată n-au să ajungă, uitați-vă în Franța, uitați-vă peste tot ce se face, îi blocată țara de pensionari, nimănui nu-i ajunge, dar până vom ajunge la nivelul respectiv, trebuie să vii să ajuți oamenii aceștia. E iarnă, îs sărbători și 700 de lei, dacă am putut să le identificăm în buget, le-am dat. Nu vom putea, credeți-mă, dacă avea să fie vreun pericol sau risc, nu aveam să le dăm. Aceasta este. Da, este o măsură extraordinară, eu nu-s adeptul derogărilor, măsurilor extraordinare, dar până vom ajunge la nivelul la care ne permitem doar măsuri care se încadrează perfect în teoriile respective, până atunci trebuie să venim cu acești pași.”

Europa Liberă: Să vorbim despre alte programe. Marți, când în prezența președintelui Igor Dodon ați lansat aceste noi programe – cu apeducte, cu gunoiști, cu iluminat public etc. –, ați spus că „noi știm de unde să luăm banii”. De unde, dle prim-ministru, pentru că e clar că trebuie să-i luați din altă parte, pentru că nu i-ați programat în buget?

Ion Chicu: „Vorbim de miercuri dimineață asta a fost, nu marți.”

Europa Liberă: Da, pardon.

Ion Chicu: „Haideți să le luăm pe rând. Au fost în linii mari patru inițiative. Este vorba de infrastructura drumurilor. Noi despre drumuri am vorbit, de unde bani pentru infrastructură. Deci, o parte din extern – pentru drumurile naționale; în ceea ce vorbim pentru localități, pentru că programul acesta vizează, în primul rând, localitățile, noi am prevăzut în bugetul pentru anul 2020 2,7 miliarde de lei la fondul rutier, față de 1 miliard 24 în 2019. Încă o dată: 1 miliard 24 față de 2 miliarde 700. Iată, o bună parte din acești bani vor merge pentru reparația drumurilor în localități. Deci, asta-i acoperirea pentru prima inițiativă. Doi: aprovizionarea cu apă. Aprovizionarea cu apă, cunoașteți foarte bine, în primul rând, și aici, fiindcă l-ați pomenit și pe dl Michalko, avem suportul foarte mare și suntem foarte recunoscători partenerilor, Uniunii Europene, Germaniei, Statelor Unite și multor, multor altor state care investesc, susțin financiar anume aceste proiecte. Avem Cahul, avem Ungheni, mai multe proiecte de aprovizionare cu apă. Numai la Cahul 23 de milioane de euro nemții, prin banca respectivă de dezvoltare, îi investesc. Deci, este partea aceasta financiară, bineînțeles, noi trebuie să contribuim și o să contribuim; este și partea de fond ecologic pe care noi susținem financiar aceste proiecte de aprovizionare cu apă și, plus la toate, din ceea ce vom atrage pe extern tot acolo se duce. Pentru că ieri m-am întâlnit cu primarii din Hâncești și Leova, de exemplu, îmi spune că în Hâncești, în orașul Hâncești doar 30% din locuințe sunt conectate la canalizare. Este un oraș mare. Vă dați seama ce dezastru este acolo? Deci, noi nu putem merge mai departe, dacă nu construim infrastructura de aprovizionare cu apă și canalizare. Declarația că o să aducem cetățenii noștri acasă, fără ca să le dăm măcar apă la gospodărie, este nici nu vreau să zic că utopie, este o sfidare. Nu vine omul din Italia sau din Europa înapoi acasă dacă nu are apă la robinet. Haideți să conștientizăm lucrul acesta, pentru aceasta o să atragem bani. Al treilea program: iluminarea localităților. El merge în linii mari, dar merge individual pe primării, prin Fondul pentru Eficiență Energetică, pe unde mai găsesc ei niște bani și fiecare procură echipamentele aceste de iluminat, plafoane, cum le mai zic, deci, procură câte 2-3. Bineînțeles, când cumperi mai puține, ele-s mai scumpe, noi vrem să facem centralizat, odată cumpără guvernul, facem acum evaluarea în toate localitățile, cât trebuie pentru această iluminare și o să le procurăm odată, centralizat, este Fondul pentru Eficiență Energetică, mai găsim bani pentru aceasta.”

Europa Liberă: Deci, nu soldurile? Dar opoziția zice că ați luat soldurile, cele un miliard care s-au acumulat, n-au fost cheltuite de autorități, pentru că au vrut să mai obțină niște bani...

Ion Chicu: „Haideți să finalizez cu toate. Am spus cu iluminarea, îi clar de unde. Și rămâne proiectul 4, cel cu deșeurile. Deci, gestionarea deșeurilor solide este proiectul semnat cu Banca Europeană de Construcție și Dezvoltare (BERD) și cu Banca Europeană de Investiții (BEI) de 100 de milioane de euro. Îi semnat vara trecută, dar noi discutăm despre acest proiect încă de vreo trei ani. Este clar deja care sunt componentele, cum vom procesa acest gunoi. Și iarăși, și aici s-au făcut multe speculații. Dar haideți să depășim speculațiile, pentru că altfel n-o să mai facem nici drumuri, nici alte lucruri.”

Europa Liberă: Umblați la solduri?

Ion Chicu: „Soldurile... Mie îmi e rușine să răspund la întrebarea aceasta. Eu, de fapt, am reacționat. Mi-a scris domnul primar din Ștefan Vodă, tot îngrijorat, și zice: Uite, am auzit așa o prostie, dar d-lui cunoaște în finanțele publice destul de bine, fiindcă este și membru CALM, zice: în cadrul CALM-ului se discută că guvernul va lua banii din solduri. El singur a spus că-i prostie. Zic, bine, bineînțeles că-i o prostie, pentru că noi avem legi în țara asta și finanțele publice, soldurile autorităților publice aceștia-s banii lor. Înțelegeți cum? Nu poate guvernul să ia banii din fondul lor fără ca să meargă să schimbe legislația. Adică, eu trebuie să merg în parlament, să rog parlamentul să schimbe legislația, inclusiv despre finanțele publice locale și să-mi permită intervenția la miliardul lor? Cum vă imaginați asta, pentru că fără Legea bugetului nu poți cheltui niciun bănuț? Da, guvernul nu poate cheltui. Logica este următoarea, ordinea este următoarea: se aprobă Legea bugetului de stat și atunci începi a cheltui; ca să iei acești bani, trebui să modifici tot sistemul. Cum își imaginează cineva că noi putem să luăm banii aceștia din sold? Nu pot comenta așa ceva...”

Europa Liberă: Deci, n-o să umblați la solduri?

Ion Chicu: „Întrebați vreun primar dacă cineva i-a luat banii din solduri. Dacă găsiți vreunul, atunci eu...”

Europa Liberă: Să vorbim despre FMI. Cel mai probabil va fi o pauză în programul cu FMI, nu?

Ion Chicu: „Ați discutat cu FMI și v-au spus acest lucru?”

Europa Liberă: Vă întreb pe Dvs.

Ion Chicu: „De ce spuneți că „cel mai probabil”?”

Europa Liberă: Pentru că ați vorbit Dvs. despre pauză.

Ion Chicu: „Nu, eu am vorbit că acest scenariu nu-l excludem în cazul în care condițiile care vor fi, pot să zic, impuse de FMI țării, nu vor fi în interesul țării. Atunci când eu sau noi o să considerăm că ele nu sunt în interesul țării, noi n-o să acceptăm condițiile respective și vom lua o pauză, dar eu cred că este posibilitate de negociat, noi continuăm discuțiile cu FMI-ul, tocmai de atâta ei și vin acum, pentru că, dacă nu erau discuții și nu era dorința de a finaliza cu succes acest program, ei nu veneau. Deci, ei au să vină acum; eu m-am întâlnit alaltăieri cu dl Tulin, reprezentantul FMI, am discutat despre viziunile lor asupra programului respectiv, care se finalizează la 20 martie și începem a discuta și despre un program nou. Dacă vin cu condiții...”

Europa Liberă: Dle prim-ministru, Dvs. ați anunțat o mulțime de lucruri care presupun costuri, fără să conveniți cu FMI, cu care aveți un program. Și Dvs. acum credeți că FMI va înghiți toate acestea, iată, pensii de urmaș, toate lucrurile astea care împovărează bugetul?

Ion Chicu: „Dvs. sunteți un ziarist foarte bine inițiat în economie și finanțe. Dacă faceți declarațiile respective, trebuie să cred că urmăriți un scop. Eu v-am spus: tot ce este prevăzut, toate inițiativele respective sunt prevăzute în buget, sunt discutate și se încadrează în parametrii pe care i-am discutat cu Fondul Monetar Internațional. Noi nu am făcut niciun pas până acum care ar compromite colaborarea noastră cu FMI-ul.”

Europa Liberă: Dar dacă o să faceți în infrastructură cheltuielile despre care vorbiți, doar atunci ar putea interveni problemele?

Ion Chicu: „O să discutăm. Eu am spus că sunt două riscuri majore pentru continuarea programului cu FMI. Primul: ceea ce spuneți Dvs., în cazul în care ei nu sunt flexibili și nu acceptă majorarea parametrilor respectivi de investiții în infrastructură, noi n-o să continuăm cu dânșii.”

Europa Liberă: Dar cum ar putea să accepte, dacă Dvs. ați pus acolo un credit iluzoriu de la Rusia?

Ion Chicu: „Pentru că sunt exemple și multe țări au făcut lucrul acesta. Credeți-mă, eu un pic am muncit și la Banca Mondială și cunosc lucrurile, credeți-mă. Deci, se poate de făcut, trebuie de argumentat, de arătat care e efectul economic, cum banii vin în țară, cum... Deci, nu vorbiți lucruri pe care nu le cunoașteți.”

Europa Liberă: Dvs. o să arătați creditul rus, iar asupra acestui credit încă nu a aveți nicio garanție.

Ion Chicu: „Deci, Dvs. poate pretindeți că cunoașteți multe sau cunoașteți, dar nu vreți să recunoașteți unele lucruri. Creditul rus și sursa de finanțare, asta încă nu înseamnă că banii aceștia-s cheltuiți. Acesta nu-i un pericol pentru sustenabilitate. Eu am spus lucrul acesta. Deci, noi cu FMI-ul o să discutăm acest aspect. Nu cred că vom avea mari probleme, dar eu am spus că, dacă vor fi, noi n-o să acceptăm mai departe, o să luăm o pauză. Este un proces normal. Programul respectiv o să-l finalizăm. Primul risc, cum am spus, flexibilitatea; al doilea risc – insistența FMI-ului de a majora tarifele la gaz pe intern. Dacă se insistă, noi nu continuăm cu FMI-ul. Aceasta este poziția guvernului, care și-a asumat o răspundere, și eu răspund de aceasta.”

Europa Liberă: Dar de ce ar insista FMI pe această majorare?

Ion Chicu: „Sunt mai multe motive de ce ar insista. N-aș vrea să intru în detalii până când nu vin ei și discutăm mai departe în cadrul negocierilor, ca să nu afectăm procesul de negocieri.”

Europa Liberă: Dacă intervine o pauză în relația cu FMI, asta va însemna că nu veți primi bani de nicăieri?

Ion Chicu: „Nu este adevărat! Ce înseamnă că nu vom primi bani de nicăieri?”

Europa Liberă: Nu ați auzit ce a spus dl Michalko aseară?

Ion Chicu: „Dl Michalko a spus că acordarea asistenței macrofinanciare de la Uniunea Europeană, inclusiv partea de credit este în dependență de îndeplinirea condiționalităților pe care și le-a asumat guvernul. Și sunt mai multe. Pentru tranșa doi noi mai avem două - una este aprobarea Legii achizițiilor publice pentru utilități, pe care deja am aprobat-o în guvern. Și a doua – combaterea spălării banilor, pe care vom aproba-o dacă nu miercurea viitoare, în cealaltă ședință și în februarie, sper, parlamentul să le aprobe. Deci, cu aceasta toate condiționalitățile stipulate expres în obligațiuni pentru tranșa a doua vor fi îndeplinite. D-lui a spus că mai sunt și niște condiții generale. S-a referit, în primul rând, la asigurarea democrației și statului de drept, combaterea corupției ș.a.m.d., ceea ce o să facem, mergem, vedem, rămâne Uniunea Europeană să aprecieze eforturile noastre și a doua – existența programului cu FMI. Deci, existența programului cu FMI vizează anume asistența macrofinanciară, nu vizează de nicăieri, cum ați spus Dvs., da, deci, noi surse putem atrage, din mai multe mijloace, mai multe surse.”

Europa Liberă: De unde? Dacă nu dă FMI banii, nu vine tranșa a doua și a treia de la Uniunea Europeană, 50 de milioane de la Banca Mondială?

Ion Chicu: „De la FMI noi bani mari nu așteptăm, de aceea nu trebuie… A treia nu o așteptăm… Care 50 de milioane?”

Europa Liberă: Care trebuie să îi negociați.

Ion Chicu: „În primul rând, nu-s 50, dar îs 30. În al doilea rând, nu trebuie să considerăm că noi nu vom avea programul cu FMI. Încă o dată vă spun, astea-s dorințe, poate speculații, inclusiv ale Dvs., dar noi vom face tot ce-i posibil…”

Europa Liberă: Dvs. chiar vreți să spuneți că FMI va accepta surse incerte de finanțare a deficitului?

Ion Chicu: „Noi trebuie să acceptăm, nu FMI. Deci, noi suntem statul care decidem – angajăm sau nu! FMI este doar unul dintre partenerii noștri și nici Banca Mondială, nici FMI nu dictează.”

Europa Liberă: Da, e adevărat, dar dacă o să zică că aici nu avem siguranță că puteți…

Ion Chicu: „Deci sunt partenerii noștri cu care noi o să discutăm, dar nu impun ei regulile jocului în Republica Moldova, asta să înțelegeți.”

Europa Liberă: Să vorbim în continuare despre ceea ce era numit „scheme”, ca să zic așa, de vechiul guvern. Vreau să vă întreb despre Calea Ferată…

Ion Chicu: „De vechile guverne, că o să înțeleagă lumea că-i vechiul guvern.”

Europa Liberă: Da. Despre Calea Ferată vreau o singură întrebare. Dl Brânzan, fostul ministru al economiei, a făcut mai multe declarații legate de această întreprindere de stat și în mare ceea ce spunea d-lui era că această întreprindere finanța cu un comision acolo, absolut ilegal, finanța partidul de guvernare și a zis d-lui că a încercat să strice această schemă. Ce se întâmplă mai departe?

Ion Chicu: „Câte luni a fost domnul acesta ministru?”

Europa Liberă: Ca și tot guvernul.

Ion Chicu: „ Mai mult de 100 de zile? Dvs. aveți măcar un document de la domnul respectiv în care arată schema, pentru că el pretinde că-i mare economist, el a arătat măcar de la A până la Z o schemă?”

Europa Liberă: Deci, nu-l credeți?

Ion Chicu: „Eu cred că sunt scheme în întreprinderile de stat și eu de aceea vreau să privatizăm mai repede tot, pentru că, am spus, privații mai bine gestionează și, în al doilea rând, se schimbă guvernele, vin unii, vin alții, fiecare au opțiunile lor. Noi trebuie să privatizăm activele statului care nu trebuie să rămână la stat, da? Dar când ieși și speculezi, nu ești doar politician sau nu știu ce fără răspundere, ești un coșcogeamite ministru al economiei venit de la Harvard și tu cinci luni spui societății că ai scheme, scheme, scheme și n-ai arătat măcar una... Arată, dle, CFM a dat bani lui acela, a dat firmei respective, că asta se face ușor prin audit. Ați văzut vreunul? Eu nu am văzut, deși eu sunt sigur că acolo sunt. De aceea am și schimbat conducerea, de aceea și începem acum să facem ordine acolo, cum am făcut la Moldova-Gaz. Dvs. știți de ce Moldova-Gaz nu a înregistrat în 2019 măcar un cent datorie la Gazprom?”

Europa Liberă: De ce?

Ion Chicu: „Măcar că prețurile au fost mari și tariful nu? De aceea că pe intern dl Ceban de când a venit a identificat 200 de milioane de lei care erau, așa, cheltuiți artificial. Toți aceștia au fost achitați Gazprom-ului. Deci, nu are măcar un cent datorie pe 2019, deși văicăreala e din mai, că trebuie să majorăm tarifele, că altfel nu putem plăti. Așa se face ordine, nu prin declarații la televizor. Mai departe…”

Europa Liberă: Metalferos.

Ion Chicu: „Metalferos, că voiam să ajung aici. Când demonopolizați, când faceți? Dvs. cunoașteți că noi am demonopolizat piața? Dvs. cunoașteți că sunt companii care au deja licență pentru aceasta? Știu jurnaliștii despre asta?”

Europa Liberă: Da, știm, dar…

Ion Chicu: „Iată eu vă invit săptămâna viitoare…”

Europa Liberă: ...din ce înțeleg eu, lucrurile s-au produs cumva în mod firesc, după fuga dlui Vlad Plahotniuc.

Ion Chicu: „Firesc, nefiresc, deci, piața este liberalizată. Eu am vorbit la subiectul respectiv și cu dl ambasador Michalko săptămâna trecută, pentru că erau niște semnale că au impedimente în activitate acești agenți economici. Eu pentru săptămâna viitoare i-am invitat pe toți la mine, cu excepția Metalferos. Eu personal vreau să vorbesc cu fiecare cetățean care are licența respectivă, să-mi spună ce îl încurcă în activitate, să văd personal eu. Îmi pare că pe marți sau pe miercuri e pusă ședința respectivă. Dacă aveți interes, veniți! Cu fiecare o să discut. L-au oprit pe unul în drum la Criuleni sau nu știu unde era la Orhei, acolo, că era supraîncărcată mașina și deteriora drumul. Nu i-a plăcut, s-a plâns, dar eu vreau să întreb ce-i încurcă pe ei să activeze, odată ce va fi liberalizată piața aceasta în sensul larg al cuvântului și realmente nu o să mai fie probleme cu Metalferos. Ce a fost până atunci, până în iunie sau până în septembrie, e altceva. Eu vreau să răspund de ce fac eu acum, credeți-mă…”

Europa Liberă: Cetățenie contra investiții, ce o să faceți cu acest program? De ce ați decis, apropo, să continuați acest moratoriu, de ce n-ați luat decizia acum?

Ion Chicu: „Trebuie să recunosc că eu nu am avut încă formulată o decizie la această problemă și am purces la prelungirea moratoriului, o spun onest cum este, nu aveam formulată opinie, nu pot lua nicio decizie acum de închidere totală, dar nici să-l prelungesc pe mult timp. Mi-au mai trebuit încă două luni să discutăm încă o dată cu toții, să estimăm care sunt riscurile, că, dacă îl închizi acum, sunt riscurile acelea cu patru milioane de euro, care-s acumulate. Și eu nu-s sigur că programul acesta este așa cum îl descriu unii, mie îmi trebuie un pic mai mult timp. Nu a fost, din păcate, timp în perioada până în decembrie să mă preocup de acest program, așa cum îmi place mie.”

Europa Liberă: E adevărat că dl Ceaika s-a înscris în lista celor care ar vrea să obțină cetățenie?

Ion Chicu: „Eu nu-l cunosc nici pe Ceaika, am înțeles și acesta, cum îi spuneți Dvs., Goncearenko am înțeles că s-a înscris, nu știu ce.”

Europa Liberă: Da.

Ion Chicu: „Eu nu am informația respectivă. Recunosc, eu încă nu am ajuns la acest subiect așa, detaliat, cum îmi place mie, la Ministerul Finanțelor.”

Europa Liberă: Duty-free-urile, ce faceți cu ele? Mai ales cu cele de la intrare în țară?

Ion Chicu: „Duty-free-urile... Cunoașteți foarte bine că, începând cu 1 ianuarie 2020, pe sensul de intrare, magazinele respective pot vinde produsele accizate doar cu achitarea accizelor. Această lege a fost încă în iulie aprobată, apropo, eu le-am sugerat aceasta, că nu înțelegeau ce să facă cu ele. Problema este că noi le-am închide, dar este licență eliberată până în 2022 agentului economic. Dacă îi iei licența, riști să fii acționat în judecată și să achiți prejudicii. Am mers pe formula respectivă, OK, sunteți, chipurile, duty-free. Dar interesul duty-free-ului în ce constă? Anume acesta-i: băuturile alcoolice și țigările să le vândă fără accize, acesta-i tot sensul la duty-free. La intrare, fiți buni și achitați accize! Și așa va fi, ei deja achită. Am văzut speculații de-ale unor specialiști, unii din parlament se indignează de ce nu este timbru de acciz. Păi consultați legislația! Nu este absolut necesar de pus timbru de acciz pentru magazinele respective. Deci, conform legislației, la data de 10 a lunii următoare, agentul economic prezintă declarația pe vânzările produse, accizate și achită impozitul respectiv. Acolo este post fiscal, acolo se urmărește tot. Fiți siguri că legislația se implementează. O să ajungem, cu Doamne ajută, în 2022, când expiră licențele respective și atunci noi o să luăm alți pași. Până atunci noi nu putem să facem lucrul acesta, că la primul arbitraj și de la noi chiar, noi pierdem ca guvern, noi i-am îngrădit dreptul businessului, aceasta este.”

Europa Liberă: Pe final, dle prim-ministru, am lăsat acest subiect. De ce ați reușit să-i antagonizați atât de mult pe cei de la București?

Ion Chicu: „Cine-s cei de la București, dacă nu-i secret?”

Europa Liberă: Uitați-vă, Guvernul Maiei Sandu avea un angajament cu ei să primească 100 de milioane de euro, deci era limpede că lucrurile erau foarte bune în aceste relații.

Ion Chicu: „Guvernul Maiei Sandu nu avea să primească aceste 100 de milioane de euro.”

Europa Liberă: Nu putem ști. Acum, uitați-vă...

Ion Chicu: „Eu știu mai bine!”

Europa Liberă: Dl Orban: „Tot ceea ce s-a întâmplat în Moldova e o involuție, nu putem să considerăm un partener serios actualul guvern”, a urmat sau înainte de asta Bogdan Aurescu: „Sprijinul României, inclusiv financiar va fi recondiționat”; ambasadorul Daniel Ioniță, ultima declarație: „Vom fi foarte atenți cu cine vom lucra la Chișinău”. Toată lumea înțelege că e o reticență foarte mare. Ce s-a întâmplat?

Ion Chicu: „Ați întrebat, ați formulat întrebarea în felul următor: cum ați reușit să antagonizați? Puteți să-mi spuneți ce am făcut noi de am antagonizat, în opinia…”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce spuneți?

Ion Chicu: „Nu, Dvs. spuneți ce am făcut noi de am antagonizat. Deci, eu vreau să vă întreb pe Dvs., declarațiile dlui, cum, Orban, da?”

Europa Liberă: Da, omologul Dvs. din România.

Ion Chicu: „…Au fost până la declarația d-lui că merge în alegeri sau înainte, sau după?”

Europa Liberă: N-am contabilizat, n-am fost prea atentă.

Ion Chicu: „Eu cred că v-am răspuns la întrebare.”

Europa Liberă: Deci, campanie electorală?

Ion Chicu: „Eu v-am răspuns la întrebare. Noi avem relații foarte bune cu statul România și noi nu vrem ca relațiile noastre să fie afectate de interesele, activitățile unor politicieni. Noi vom face tot ce-i posibil să consolidăm relațiile, dar nu vrem să le trecem pe filiera luptelor politice, mai ales interne.”

Europa Liberă: Deocamdată nu prea vă reușește, aș zice eu.

Ion Chicu: „Noi facem tot ce trebuie să facă un stat suveran care se respectă pentru a menține aceste relații, dar vă spun: campaniile electorale de regulă și nu numai în România sau în Moldova, dar și în alte țări uneori implică asemenea declarații, care pe urmă sunt regretabile, care pe urmă se mai retrag. Noi facem tot ce-i posibil, iată, și săptămâna aceasta am avut în audiență un cetățean român, căruia cineva din Moldova i-a sechestrat copilul din România, i-am acordat tot suportul și mai multe lucruri.”

Europa Liberă: Eu vorbesc de relații bilaterale între două state, dle premier.

Ion Chicu: „Relațiile bilaterale între două state nu se rezumă doar la relațiile între două guverne, două partide și doi politicieni. Relațiile bilaterale care cresc, slavă Domnului, se consolidează, deci construim mai multe relații.”

Europa Liberă: Dar nu credeți Dvs. că cam ce spune România, cam aceea crede și Uniunea Europeană?

Ion Chicu: „Ce a spus dl Michalko că, din păcate, nu am avut timp chiar să urmăresc? Dl Michalko a spus lucrul acesta aseară în emisiune, că ați făcut trimitere la d-lui?”

Europa Liberă: Nu.

Ion Chicu: „Nu? Dl Michalko a spus că la Chișinău este un guvern neserios?”

Europa Liberă: Nu.

Ion Chicu: „Dl Michalko a spus că nu are încredere în noi?”

Europa Liberă: Nu.

Ion Chicu: „De ce atunci încercați să pliați opinia?…”

Europa Liberă: Diplomatul este diplomat.

Ion Chicu: „Dar ce, nu trebuie să fii diplomat dacă ești? Deci, nu pliați…”

Europa Liberă: Dar Maia Sandu zice că în două săptămâni ați reușit să izolați acest guvern și această țară de toată lumea din jur.

Ion Chicu: „De Maia Sandu l-am izolat sau de țară, sau de cine l-am izolat? Eu nu știu. Maia Sandu tot este în campanie electorală permanentă, vedeți că ea vrea alegeri mâine să fie, urmărește… eu o înțeleg… Eu nu-s politician, dumneaei este politician, ea are niște obiective, o înțeleg, vrea să ajungă la putere, OK, a fost, nu știu ce a făcut, dar a fost. Declarațiile dumneaei îs ale dumneaei, dar unde suntem noi izolați, vreau să înțeleg, nu ne întâlnim cu Uniunea Europeană? Nu ne întâlnim cu Ambasada Statelor Unite, cu alte țări? Unde ați văzut să fim noi izolați?”

Europa Liberă: Ați pus în buget tranșa a treia de la Uniunea Europeană, dar n-ați primit-o nici pe a doua, asta arată ceva?

Ion Chicu: „Tranșele respective în buget se includ de prin 2017-18, se includ și alte surse. Care este problema? Deci, noi am avut înțelegeri, asta este și metodologia: ai înțelegeri, îți asumi niște obligațiuni, știi că le îndeplinești și aștepți banii. Dacă nu vin banii, tot timpul trebuie să ai rezerve. Eu am rezervele respective, că am un pic de experiență din Ministerul Finanțelor, dacă nu vine o sumă, nu înseamnă că moare țara. Înțelegeți cum? Și ați văzut, dacă vreți să recunoașteți că noi, eu am discutat cu Dvs., încă în biroul meu de secretar general al Ministerului Finanțelor. Vă amintiți când ați venit, vă amintiți când a fost lansată Legea salarizării, reforma fiscală, dacă vă amintiți, vă amintiți ce întrebări? Haideți să ridicăm interviul acela, chiar vă rog, uitați-vă ce întrebări mi-ați dat, despre gaură, despre pericole și haideți să ne uităm, să vedem în ce situație suntem.”

Europa Liberă: Vă întrebați ce scop urmăresc? Singurul scop: vreau să înțeleg dacă acest guvern va avea banii necesari pentru programele pe care le anunță, pentru că vedeți ce se spune în spațiul public, că este un guvern care trebuie să netezească drumul dlui Dodon către viitorul mandat de președinte, că anunță foarte multe lucruri pe care, cel mai probabil, nu le va putea acoperi financiar. De aceea sunt toate întrebările. În concluzie, dle Chicu, o să aveți bani pentru toate aceste proiecte sociale?

Ion Chicu: „Răspunsul la întrebarea din 18 ianuarie 2020 este exact acela care a fost la întrebarea din noiembrie 2018, pe care vi l-am oferit eu personal Dvs. la mine în birou, la Ministerul Finanțelor. Noi nu ne asumăm obligațiuni pe care nu le putem finanța. Atâta timp cât eu răspund de guvern și de Ministerul Finanțelor, noi nu ne asumăm așa angajamente. Atunci v-am spus lucrul acesta și dacă îmi spuneți că a fost vreo reținere de achitări, a fost vreo datorie acumulată, atunci eu nu sunt serios. Exact același răspuns…”

Europa Liberă: Eu nu spun, dar fosta ministră a finanțelor zicea că ați lăsat cam un miliard și 200 de mii datorii, adică ați calculat greșit salariile.

Ion Chicu: „Eu nu vreau să comentez declarațiile fostei ministre a finanțelor, nu vreau să declar, să comentez declarațiile dumneaei, dar anul bugetar l-am început eu…”

Europa Liberă: Dar le-a făcut public, în parlament.

Ion Chicu: „Păi, bine, în public poți să faci multe dacă ești politician, nu ești ministru. Eu am rugat-o din start, când m-am întâlnit și i-am predat lucrurile, i-am spus: „Fii mai mult ministru decât politician, o să-ți ajute, că dacă ministrul finanțelor se transformă în politician – nu mai ai finanțe”. Acesta a fost sfatul. Nu l-a urmat, din păcate, și a ajuns unde a ajuns. Haideți să fim oameni responsabili, inclusiv în declarații! Dacă nu o să fim responsabili, și eu vă rog și dvs., ziariștii, urmăriți ce declară politicianul, peste jumătate de an vedeți ce s-a realizat, inclusiv la capitolul riscuri și mai întrebați-l o dată. Eu vă rog, interviul pe care vi l-am dat în decembrie sau în noiembrie 2018, uitați-vă pe întrebările Dvs., răspunsurile pe care vi le-am dat și spuneți-mi ce nu s-a adeverit. Mi-ați spus și de „Prima Casă”, că n-o să fie 3.000 în 2019, au fost 2.800 și aveau să fie și mai mult de 3.000, dacă nu erau interferențe în program în vară, când…”

Europa Liberă: Nu-mi amintesc să vă fi spus asta.

Ion Chicu: „Erau mai multe.”

Europa Liberă: Creditul rus vine sau…

Ion Chicu: „Negociem cu partea rusă.”

Europa Liberă: S-a schimbat guvernul acolo.

Ion Chicu: „Da, este momentul acesta că s-a schimbat guvernul. Cred că miercuri o să fie încă o discuție cu Ministerul Finanțelor al Federației Ruse. Noi am spus condiția de bază: banii îi luăm doar, să zicem, la parametrii, la condiții nu mai rele decât pe care am luat din România în 2016.”

Europa Liberă: Adică 1%?

Ion Chicu: „La 1,5%, da. Deci, aici pot fi două situații: fie ne dau o parte de grant mai mare ca să... așa, blend se numește, care aduce formula la 1,5, fie ni-l dau doar credit cu 1,5, aici diferite combinații pot fi discutate, dar împreună când estimezi trebuie să fie nu mai mult de 1,5%.”

Europa Liberă: Toată lumea zice că nu o să obțineți.

Ion Chicu: „Care-i toată lumea ceea? Domnul cu pricina?”

Europa Liberă: Criticii, în special.

Ion Chicu: „OK, criticii trebuie pe ceva să facă bani, înțelegeți, trebuie să dea titluri la presă, trebuie să nu-l uite lumea, el dacă nu spune ceva astăzi corect sau incorect, el îi pierdut, iese de pe avanscenă. Acesta-i rolul criticului.”

Europa Liberă: Important e să obțineți Dvs. ceea ce v-ați propus.

Ion Chicu: „O să fie tot bine, dacă muncim.”

Europa Liberă: Dle prim-ministru, mulțumim! Vă mai așteptăm la Europa Liberă!

Ion Chicu: „Mulțumesc și eu. O zi bună!”