Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi s-a arătat sceptic față de inițiativa unui grup de deputați din opoziție care, în noiembrie anul trecut, au înregistrat un proiect de lege pentru reglementarea activității fundațiilor de caritate, astfel încât acestea să nu mai poată activa în favoarea partidelor politice. Nagacevschi insistă că legislația existentă este performantă, iar problema ar fi în aplicarea acesteia cu bună credință.
Rapoartele de monitorizare a scrutinelor electorale din Republica Moldova constată cu regularitate că fundațiile de caritate au devenit un fel de paravan pentru formațiuni politice de top, care le folosesc pentru a ascunde venituri provenite din surse dubioase. O altă sarcină evidentă a fundațiilor de curte e să lustruiască imaginea liderilor politici, fiind foarte active pe durata aflării acestora la guvernare, după care brusc pierd interesul pentru activități de caritate.
Așa s-a întâmplat în cazul Fundației Edelweiss a fostului lider democrat Vlad Plahotniuc. Săptămânalul de investigații „Ziarul de Gardă” a relatat că dacă în perioada în care democrații erau la guvernare site-ul Edelweiss era plin de comunicate despre donații, reparații, ajutoare, daruri, servicii de consultanță medicală și fotografii zâmbitoare cu Plahotniuc alături de cetățeni, acum site-ul pare abandonat, ultima noutate fiind publicată pe 17 iunie 2019.
Potrivit Asociației Promo-Lex, care de peste un deceniu monitorizează scrutinele din Republica Moldova, cazuri de implicare în activități electorale au înregistrat fundația de binefacere „Din suflet” condusă de Galina Dodon, soția președintelui Igor Dodon, și reţeaua de magazine sociale „Merișor”, deschisă de o asociaţie apropiată de fostul primar de Orhei, Ilan Shor.
Un grup de deputați PPDA a depus în noiembrie anul trecut un proiect de lege care ar trebui să reglementeze activitatea fundațiilor de caritate. Miercuri, în ședință de guvern, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a intervenit cu mai multe comentarii pe marginea inițiativei pe care, între altele, a calificat-o drept „populistă”:
„Venim cu anumite recomandări de îmbunătățiri ale acestui proiect de lege dacă vor să-l adopte până la urmă parlamentarii, în același timp, concluzia de bază e că noi avem un cadru legal performant în domeniul respectiv, problema este de modul de aplicare a acestui cadru performant de către instituțiile performante. Pur și simplu parlamentarii probabil ar urma să discute și cu autoritățile competente în aplicarea cadrului legislativ, astfel încât el să producă efectele mult așteptate de către societate, dar să nu umble cu proiecte populiste”.
Experții cu care am stat de vorbă nu împărtășesc optimismul ministrului Justiției. Și asta pentru că vechea lege care reglementează activitatea organizațiilor necomerciale, inclusiv acțiunile fundațiilor de caritate, nu prevede sancțiuni pentru activități electorale mascate. Pe de altă parte, un proiect de lege ajustat la cerințele vremii a fost adoptat în 2018 în primă lectură și de atunci se prăfuiește pe masa deputaților.
Activitatea fundațiilor ar trebui să fie reglementată și să fie foarte clar de unde au venituri
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, amintește de ancheta intitulată „De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate”, în care reporterii Centrului au ajuns la concluzia că o parte dintre fundații îşi ascund rapoartele financiare şi numele donatorilor atât de presă, cât şi de instituţiile de stat. Ziarista constată că prin intermediul organizațiilor de caritate partidele politice primesc frecvent finanţări din afara ţării: „Cred că activitatea fundațiilor ar trebui să fie reglementată și să fie foarte clar de unde au venituri. Nu este exclus că donatorii sunt persoane din exterior. Pentru că legislația nu este clară în acest sens, pot avea loc abuzuri în acest sens și situația poate fi utilizată împotriva altor partide care au donații din afară, dar sunt donații reale. Atâta timp cât nu este reglementată foarte clar legislația privind activitatea fundațiilor și raportul lor cu partidele și liderii politici, aici este loc de manipulare și abuz”.
Experiența electorală din ultimii ani arată că politicienii din Republica Moldova sunt foarte inventivi în căutarea mijloacelor de racolare a simpatizanților. Mulți dintre ei se conduc de principiul marțial care spune că victoria șterge păcatele comise în numele ei. Până la proba contrarie, adică până la victoria adversarilor.
