Nicolae Furtună, şeful Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, se apără în faţa criticilor că sistemul medical moldovenesc ar fi mai vulnerabil ca altele în faţa pandemiei de coronavirus din cauza lipsei de echipament de protecţie , spunând că mulţi dintre lucrătorii medicali nu s-au infectat la locul de muncă şi că sistemul de sănătate nu ar avea în acest moment insuficienţe majore. Într-un comunicat al ANSP se arată că până în acest moment sunt contaminași cu noul coronavirus 60 de angajați din sistemul sanitar dar numai 9 (sau 3%) s-au infectat având grijă de pacienți contaminați la rândul lor.
Medicii se îmbolnăvesc din cauza extenuării, a spus Furtună într-un interviu la Europa Liberă.
Nicolae Furtună: „Din toată lista pe care o avem noi sunt foarte puțini care s-au infectat la locul de muncă, acordând asistență medicală.”
Europa Liberă: De unde rezultă această concluzie?
Nicolae Furtună: „Păi, iaca, stau cu pixul în mână și cu lista în față. Noi avem contact în familie soț-soție și el e lucrător medical, noi l-am atribuit la categoria de lucrători medicali, dar el nu s-a infectat acordând asistență medicală. Iată, m-am uitat, am 4 contacte familiale.”
Europa Liberă: Dar, uitați-vă, ați văzut probabil ce s-a spus că, dacă sunt multe cazuri, asta fie vorbește despre lipsa de echipamente de protecție, fie despre...
Nicolae Furtună: „Nu, nu, nu... Chiar vă rog, chiar vă rog, noi avem din instituții medicale care în genere nu se ocupă de prestarea asistenței medicale specializate.”
Europa Liberă: Dar din ce înțeleg eu, ce ne spuneți Dvs. acum e că multe din aceste cazuri nu țin nemijlocit de munca acestor cadre medicale?
Nicolae Furtună: „Da, da!”
Europa Liberă: Deci, Dvs. ne spuneți acum că nu e de vină lipsa de echipamente de protecție?
Nicolae Furtună: „Bine, noi avem, se conturează acolo în jur de vreo 10 cazuri, cred că nu s-au scos la capăt, care-s legate nu de lipsă, dar de ignorare, deci, oamenii nu au luat lucrurile în serios și undeva, ceva au ignorat.”
Europa Liberă: Dl Furtună, e vorba totuși de 50 de cadre medicale? Se confirmă această cifră?
Nicolae Furtună: „Se confirmă cifra, ea-i oleacă mai mare la ora actuală, că mai avem cazuri noi...”
Europa Liberă: 20 la sută ar fi cam mult, nu?
Nicolae Furtună: „Nu, pentru că, uitați-vă, noi aici și medici, și asistenți, și infirmiere, și șoferi, și felceri, și paramedici, și bufetiere...”
Europa Liberă: În tot cazul, Dvs. sunteți îngrijorat că ar fi multe cadre medicale infectate sau e ceva ce se atestă peste tot?
Nicolae Furtună: „Eu sunt îngrijorat de fiecare caz de boală, că eu îs primul din țara asta care știu numerele, numele, proveniența, apartenența. Eu sunt îngrijorat, sigur că sunt îngrijorat, fiindcă eu sunt tot din societatea asta și eu sunt conștient că mâine aș putea fi eu următorul.”
Europa Liberă: Acum, Soroca ca și localitate e una din două localități cu număr mare de infectări, inclusiv acolo la Urgență mulți medici au fost. Despre ce vorbește asta? Nu e un caz care arată din nou lipsa de echipamente de protecție?
Nicolae Furtună: „Eu cred că nu, nu, nu... Chiar astăzi nu se pune problema echipamentelor, că ele sunt. Eu bănuiesc că la Soroca lucrurile s-au început mai devreme decât a fost diagnosticat primul caz. Și eu bănuiesc că lumea n-a luat recomandările în serios, și eu bănuiesc că s-au întâmplat niște breșe, niște scăpări pe segment când oamenii pur și simplu au ignorat, și eu bănuiesc că, de fapt, Serviciul de urgență e un serviciu foarte delicat în felul lui și-i foarte specific și noi ne-am convins că viața poate să aducă fel de fel de surprize.
Deci, ce am avut noi în Chișinău? Urgența-i chemată la un caz cu suspiciune de accident vascular cerebral. Personalul nu s-a echipat în măsura în care trebuia să se echipeze. Iată în cazul acela de accident vascular cerebral a fost unul foarte interesant. Persoana a fost adusă, era vorba de un ictus cerebral, numai că persoana respectivă la câteva zile a făcut febră și când a fost testată, acolo era vorba de COVID. Cei care i-au acordat asistență în Spitalul de Urgență sunt bine și acei de la Urgență care l-au adus pe pacientul acesta sunt bine, dar ideea e că te cheamă la una și dai de alta. Și noi vorbim despre faptul că sunt persoane care pot să facă chemare cu altă patologie, dar acolo să fie și măria sa COVID-ul.
Astăzi, noi trebuie să privim la toate situațiile care se înregistrează în societate, indiferent cum se cheamă ele, în sistemul de sănătate sau în afara sistemului de sănătate ca la forță majoră și fiecare persoană ar trebui să fie privită ca o potențială sursă de infecție în magazin, în farmacie etc. De atâta și vine chemarea „Stați acasă” maximal.”
Europa Liberă: Nu e limpede în totalitate ce se întâmplă cu propunerea președintelui să fie testați periodic toți medicii, toți cei care au contact cu acești bolnavi. Dvs. ne puteți spune ceva?
Nicolae Furtună: „Eu nu știu, eu n-am auzit ce declarații a făcut președintele și la ce s-a referit.”
Europa Liberă: Dar credeți că e necesar să-i testăm periodic pe toți?
Experiența arată că persoanele care au fost testate numai ca să descărcăm emoționalul au dat un rezultat negativ.”
Nicolae Furtună: „Nu știu. Experiența de lucru arată altceva, experiența arată că persoanele care au fost testate numai ca să descărcăm emoționalul au dat un rezultat negativ.”
Europa Liberă: Deci, riscul ar fi să consumăm prea multe teste și să nu ne ajungă pentru cei infectați cu adevărat?
Nicolae Furtună: „Probabil. Practica noastră deja ne arată că trebuie să fie măcar un semn cât de mărunțel și atunci șansele ca să depistezi coronavirusul sunt foarte mari.”
Europa Liberă: Ați spus mai devreme că există utilajele acestea de protecție. Dar de unde există, că primele procurări s-au făcut sau s-au dispus abia săptămâna trecută?
Nicolae Furtună: „Stai oleacă. Eu, de exemplu, pentru agenție măști n-am cumpărat deloc încă, eu pentru agenție ca director, dar eu am avut în stoc o cantitate...”
Europa Liberă: Deci, stocurile?
Eu în rezerva ceea pe care am primit-o recent nu m-am băgat nici până acum.
Nicolae Furtună: „Au fost stocuri. D-apoi cum? Eu am avut în stocuri și măști, și respiratoare, și mănuși, și pentru laborator eu am lucrat în combinezoanele pe care le-am achiziționat eu înainte, nu din ceea ce am mai primit pe urmă. Eu în rezerva ceea pe care am primit-o recent nu m-am băgat nici până acum.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre rezervele de teste care sunt? Pentru că, dacă nu avem acces la aceste briefinguri, noi nu avem cum întreba.
Nicolae Furtună: „Noi mai avem rezerve de teste, dar săptămâna asta ne prind a veni masiv din ceea ce deja am contractat, că am contractat pe mai multe căi.”
Europa Liberă: Se discută cumva posibilitatea să fie testați toți contacții și contacții contacților?
Nicolae Furtună: „Noi testăm și contacții, care au fost în contact aproape și care ceva... Altfel cum i-am găsi? Noi, iată, găsim contacții familiali, ia-uite, preotul acesta care a fost de la „Arhanghelul Mihail”, azi avem doi contacți pozitivi de-ai lui.”
Europa Liberă: Deci, nu-i testați doar pe acei care manifestă deja simptome?
Nicolae Furtună: „Nu, nu, nu...”
Europa Liberă: Un alt subiect, dl Furtună, un subiect de îngrijorare. Mulți se întreabă ce se întâmplă cu oamenii aceștia care vin cu curse charter acasă din diferite colțuri ale lumii, ați văzut mai multe curse deja au venit. Nu este greșit să-i trimitem acasă? De ce nu-i plasăm în carantină organizată?
Nicolae Furtună: „Carantina organizată... Eu, unul, îs categoric împotriva ei. Ca să-l plasezi pe omul acela în carantină organizată, trebuie să-i asiguri totul.”
Europa Liberă: Cheltuielile sunt mari sau și alte motive aveți?
Nicolae Furtună: „Cheltuielile sunt mari, pe de o parte, pe de altă parte, căminul UTM a arătat ce înseamnă carantină organizată și carantina de la coastele Japoniei tot asta a arătat. Omul nu vrea să stea izolat între 4 pereți, nu vrea, că el îi om viu și vrea să iasă afară, să tragă o gură de aer și cum l-ai băgat în carantina asta organizată, cum ai făcut dănănaia.”
Europa Liberă: Dar cel de la căminul universității ce a arătat, că cifrele arătau că nu s-au infectat prea mulți sau nu știm noi ceva?
Nicolae Furtună: „S-a infectat un singur coleg, dar acolo a trebuit de pus și pază, și supraveghere, că oamenii noștri, eu nu știu, eu sunt foarte supărat pe lumea noastră, eu nu-s supărat, da-s foarte supărat mai ales pe preoți și pe acești care umblă prin oraș gură-casă. Ți s-a spus clar „șezi acasă”, că n-ai să crapi dacă ai să șezi, doar nu te pune la săpat piatră în carieră, te pune să șezi acasă, nu? Prin nepăsarea ta de a ședea acasă împotmolești sistemul de sănătate. Medicii se sufocă. Cât au să mai poată rezista aceștia de la „Toma Ciorbă” și ai mei care fac diagnosticul de laborator, noi doar n-am importat specialiști, nu? Noi lucrăm cu potențialul pe care l-am avut...”
Europa Liberă: Deci, situația deja e complicată?
Nicolae Furtună: „Oamenii aceștia nu-s roboți, ei trebuie să se odihnească oleacă, ei trebuie să se relaxeze oleacă, ei trebuie să-și revină. Azi am făcut 200 și ceva de teste, mâine s-ar putea întâmpla să trebuiască să fac 400...”
Europa Liberă: Apropo, pentru preoții care continuă să facă slujbe și să împărtășească oamenii, indiferent de interdicțiile autorităților, ce mesaj ați avea?
Nicolae Furtună: „Deci, noi avem deja doi preoți infectați. Deja avem doi! Noi deja avem contacte cu acești preoți care au fost confirmate pozitiv; oamenii care s-au dus la Poceaev au importat 12 cazuri, de la acele 12 azi mai avem circa 30 care s-au infectat deja de la cazurile de import. Și cine s-au infectat? Cei mai dragi de acasă – copii, soț, soție... Câți oameni trebuie să se infecteze ca toți popii din țara asta să înțeleagă și să oprească slujbele și împărtășania?!”
Europa Liberă: E limpede. Să revenim la cursele charter. Pentru Dvs., ele prezintă motiv de îngrijorare, adică arată cifrele că sunt mulți?
Nicolae Furtună: „Este prezentă, dar astăzi când noi deja avem transmitere locală și mergem în fiecare zi cu pas înainte pentru a atinge transmiterea comunitară, ori cu 100 de import, ori... Da, ei măresc riscurile de transmitere și ei măresc șansele de extindere, într-un fel, dar nu mai sunt ei azi cei prioritari care se fac responsabili de extinderea procesului de infectare prin COVID...”
Europa Liberă: Eu vă înțeleg corect că suntem la un pas de transmitere comunitară?
Nicolae Furtună: „Încă nu la un pas, dar încolo mergem, încolo mergem, pentru că avem și extindere geografică pe câteva teritorii cu transmitere masivă, acesta-i Chișinăul, asta-i Soroca, acesta-i Hânceștiul cu Bălțeana și Sofia; acum Căușeniul cu Poceaev și toate localitățile dimprejurul Căușeniului; s-a pornit procesul în Transnistria, noi avem astăzi teritorii neafectate, în Transnistria încă avem teritorii administrative neafectate, dar cu fiecare zi apare câte un telefon nou, apar mai multe persoane, adică asta-i calea spre transmitere comunitară.”
Europa Liberă: Și atunci, premierul zicea că, dacă se ajunge la 3-4 mii de cazuri, sistemul ar putea să nu mai poate face față.
Nicolae Furtună: „Teoretic, premierul a zis corect și, în principiu, așa și este. Lumea trebuie să fie înțeleaptă, ascultătoare și receptivă la ceea ce se spune. Asta nu se spune de atâta că premierul n-are ce face sau Furtună n-are ce face, el spune ca să încerce să ne ajute sistemul de sănătate să nu ne sufocăm.”
Europa Liberă: Încă un subiect, dl Furtună, și probabil ultimul. Se discută acum, ați văzut și Dvs., sunt multe discuții dacă e bine că în această Comisie de situații excepționale să nu existe niciun medic. Dvs. ce credeți?
Nicolae Furtună: „Ei bine, noi avem Comisia extraordinară pentru sănătate publică și deciziile care au fost luate în comisia ceea, toate deciziile se iau pe fundalul caracterului de sănătate. Și noi acolo am luat suficiente decizii. În Comisia pentru situații excepționale îi altă componență și acolo, în fond, îs miniștrii, îs capii ministerelor și deciziile de situații excepționale se iau nu numai cu caracter de sănătate, dar ele au și caracter economic, și caracter social, și caracter de ordine publică.
Oricum, ceea ce se pregătește, materialele nu le pregătește ministrul tot noi, specialiștii, le pregătim. Tot noi, specialiștii, pregătim, dacă îi vorba de import de medicamente și de scutire de taxe, noi dăm că vrem să aducem medicamente din țara X și trebuie de scutit de taxe. De-amu aici intră în pârghii economice, care-i mecanismul de scutire de taxe ș.a.m.d. În situația de față, de fapt, eu nu știu cine alimentează toată prostia asta, dar astea-s niște speculații care în loc să-ți permită să te concentrezi la niște măsuri clare, trebuie să argumentezi de ce în comisia asta nu intră medici.”
Europa Liberă: Inclusiv o fostă ministră a Sănătății, dna Ruxanda Glavan, opta într-un interviu la noi, la Europa Liberă, pentru asta.
Nicolae Furtună: „Eu nu vreau chiar să fac trimitere la persoane, dar eu cred că aceștia-s oamenii care nu vor stabilitate și nu vor binele și abordează astfel problemele.”
Europa Liberă: În concluzie, dl Furtună, ca să nu rămână ascultătorii noștri cu impresia că noi îi acuzăm doar pe ei că nu sunt ascultători și, mai ales, pe fundalul acestor știri că sistemul n-ar fi suficient de bine protejat, n-ar dispune de toate necesare, ce mesaj ați avea, care să confirme că în sistemul medical există toate cele necesare?
Rugămintea mea către toți cetățenii Republicii Moldova este ca ei să rămână acasă și să ne ajute pe noi, medicii, să-i ajutăm pe ei.
Nicolae Furtună: „Mesajul meu și rugămintea mea către toți cetățenii Republicii Moldova este ca ei să rămână acasă și să ne ajute pe noi, medicii, să-i ajutăm pe ei. În situația în care ei ne vor asculta să rămână acasă, ei vor scoate încărcătura de pe sistemul de sănătate, ei vor reduce consumul de medicamente, de cheltuieli, de paturi, de echipamente personale, de toate. Eu rămân acasă, îmi caut de păcatele mele și am șanse reale să nu ajung pe patul de spital. Și iaca în felul acesta eu mă ajut pe mine să nu fac boala și eu ajut și statul, și sistemul de sănătate, și spitalul să nu cheltuiască.”
Europa Liberă: Dar pentru cei care se uită la știri și văd și doctori infectați, și doctori care vorbesc că n-au una, că n-au alta?
Doctori infectați, și asta-i deja demonstrat, ei se infectează pe fundal de epuizare.
Nicolae Furtună: „Doctori infectați, și asta-i deja demonstrat, ei se infectează pe fundal de epuizare. Deci, tu te epuizezi și intri într-un stres psiho-emoțional că vezi cazurile cum vin unul după altul și tu te epuizezi că nu mănânci, nu te odihnești că nu ai când, că ai zeci de bolnavi pe care trebuie să-i deservești și tu în felul acesta, când te epuizezi, tu chiar și cu costume, și cu echipamente riști să te infectezi, pentru că organismul tău îi slăbit și din punct de vedere fizic, și din punct de vedere psiho-emoțional, pentru că dacă organismul îi slăbit, virusurile te atacă dintr-odată. Și noi când manifestăm nepăsare față de noi, în același timp manifestăm nepăsare față de cei din jur – față de doctori, față de asistentele medicale, față de personalul din spitale...”
Europa Liberă: Previziuni ceva aveți? Va crește numărul cazurilor, așa cum zice premierul sau aveți și optimism, ca să zic așa?
Nicolae Furtună: „Premierul a făcut trimitere la scenariile asupra cărora tot noi am lucrat. Și vedeți că am depășit limitele Spitalului de Boli Infecțioase, am deschis fostul Spital al Clinic al Ministerului Sănătății și-s ocupate amândouă clinici, acum am deschis spitalul din Bălți, am deschis spitalul din Comrat, suntem pe cale să deschidem alte spitale.
Sigur că tendințele care sunt merg spre creștere și dacă vom rămâne în continuare neascultători și nepăsători, apoi o să deschidem în fiecare centru raional câte un spital, o să închidem spitalul tradițional și o să deschidem tot pentru COVID.”
