Virusul își arată colții în Republica Moldova, numărul bolnavilor e în creștere. Ieri, 31 martie, am primit cel mai îngrijorător bilanț de până acum: 55 de persoane infectate, depistate într-o singură zi, și această foarte previzibilă extindere a epidemiei a obligat autoritățile să organizeze mai multe spații de triere și tratament, nu doar în Chișinău, ci și în câteva spitale raionale. Avem patru decese, între ele și un lucrător medical – o doamnă în etate care și-a dedicat întreaga viață luptei pentru sănătatea oamenilor.
Tot ieri s-au anunțat alte trei localități în carantină, între care și orașul Soroca, unde întreg serviciul de urgență a fost contaminat, apelurile fiind preluate de ambulanțe din raioanele limitrofe.
Teribila criză de sănătate se însoțește de un lung cortegiu de privațiuni și necazuri colaterale. Autoizolarea și consemnarea obligatorie la domiciliu pentru cetățenii suspecți de boală, întreruperea relațiilor cu exteriorul, suspendarea în cea mai mare parte a relațiilor de producție și contractuale, interdicțiile de circulație care se înmulțesc de la o zi la alta ne-au dat peste cap viața. E suficient să ne gândim la sistarea procesului de studii în școli, în urma căreia probabil examenele de Bacalaureat vor fi compromise, ca să înțelegem gravitatea acestor perturbări.
Carantina vine cu amenzi pipărate pentru cei ce nu respectă noile reguli, ba chiar și cu dosare penale în unele cazuri. Când pandemia se va sfârși – în două, trei luni, în jumătate de an? –, ne va izbi recesiunea, față de care, spun specialiștii, criza economică din 2008 ne va părea mult mai suportabilă.
Spațiul privat al cetățeanului va deveni obiectul unei atenții mai concentrate a statelor
Granițele vor rămânea mult timp închise, controlul persoanelor se va înăspri, spațiul privat al cetățeanului va deveni obiectul unei atenții mai concentrate a statelor și mai ales a guvernelor cu tendințe autoritare, care vor invoca pretextul securității sanitare pentru a limita drepturile omului și libertatea de exprimare, așa cum era să se întâmple și în Moldova cu recenta decizie a președintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Dragoș Vicol, de a exclude dezbaterile și opiniile independente asupra crizei de coronavirus, și de a admite în spațiul public doar comunicatele oficialităților.
Scandalul din presă, protestele organizațiilor media l-a făcut chiar și pe Dodon, șeful cel mare, să recomande președintelui CCA să-și anuleze decizia. Abuzul a fost înlăturat, dar asemenea situații se pot repeta. Or, ilegalitățile subminează autoritatea instituțiilor.
Am dori ca pandemia să trezească mai multă solidaritate și empatie în societate. Din fericire, există asemenea exemple. Companii de telefonie mobilă, care pe lângă noile facilități oferite clienților, au alocat fonduri importante pentru procurarea de echipament medical și costume de protecție. Studenți de la două universități din Chișinău care au fabricat, cu forțe proprii, 2000 de viziere – ecrane de protecție pentru medicii care luptă cu virusul.
Mai mulți entuziaști ai centrelor de tineret din Moldova inițiază activități de informare a persoanelor în vârstă, sub genericul „Stai acasă!”, promovează ocupații utile pe care le implică autoizolarea.
Dar nu exemplele de solidarizare și într-ajutorare abundă în media și pe rețelele de socializare, ci fenomenele de sens contrar, care vorbesc despre egoismul, rapacitatea unor agenți economici, care vor să profite de criză. Anumite supermarketuri măresc artificial prețurile la produsele alimentare de bază. Angajații unei cunoscute firme de tricotaj din Chișinău, reprofilată pe producerea și comercializarea online a măștilor de protecție, truchează comenzile pentru a stoarce mai mulți bani de la clienți – găinării dezgustătoare care îi face praf imaginea (reală sau închipuită). O companie de zbor percepe câte 300 de euro de la cei 220 de moldoveni, pentru a-i aduce de la Paris la Chișinău, și anulează cursa cu două ore înaintea decolării avionului, aruncându-i în disperare pe oameni, rămași blocați în aeroportul Charles de Gaulle fără mâncare și cazare.
Ce se întâmplă la Orhei?
Să mai cităm în aceeași ordine de idei și defrișările masive din Parcul Național Orhei, efectuate în toiul pandemiei de coronavirus de Agenția Moldsilva, care pretinde că e vorba de acțiuni planificate de regenerare și igienizare a pădurii. Localnicii din zonă afirmă contrariul: este o tăiere monstruoasă a copacilor, mai degrabă a celor sănătoși decât a arborilor bolnavi, și aceste grămezi uriașe de material lemnos vor fi vândute ilegal și la suprapreț în toiul sezonului rece. Ce se întâmplă la Orhei? Există autorități care să verifice proporția defrișărilor și să-i pedepsească pe vinovați?
E greu cu respectarea legilor și a normelor sanitare în Republica Moldova – impuse populației, ele devin foarte… volatile pentru înalții funcționari ai statului. Un exemplu. După ce guvernul a interzis aflarea cetățenilor în locuri publice, pentru a reduce la maxim pericolul extinderii epidemiei, Dodon postează, nonșalant, pe rețelele de socializare, un comentariu și poze despre plimbarea pe care a făcut-o cu familia, duminică, într-un parc din capitală.
Sau iată un caz de duble standarde. Premierul Chicu și miniștrii săi și-au făcut acum două zile teste de Covid-19 la un laborator privat, spunând că nu au vrut să cheltuiască banii contribuabililor. Nimic de obiectat, desigur, avem nevoie de conducători sănătoși, doar că, așa cum remarca o colegă jurnalistă, după această ispravă întregul guvern ar trebui să demisioneze. De ce? Pentru a fi consecvent cu propria decizie de demitere a directorului Spitalului Clinic Republican, Anatol Ciubotaru, căruia i-a fost incriminat tocmai faptul că a permis unor medici implicați în tratarea bolnavilor de coronavirus să-și facă teste la o clinică privată, nu la centrul de stat care avea exclusivitate. În urma testării patru medici au ieșit pozitivi și li s-a administrat cuvenitul tratament. A fost o crimă?
Guvernul are la îndemână și cealaltă opțiune: să-l repună în funcție pe fostul director de la SCR – un medic respectat, experimentat, cu stagii în străinătate. Premierul Ion Chicu, ministra Viorica Dumbrăveanu, ar trebui să aibă curajul să recunoască, simplu, că au greșit în cazul medicului Anatol Ciubotaru (e normal, se mai întâmplă, se lucrează în condiții de stres) și să-i ofere posibilitatea să-și desfășoare activitatea la un nivel adecvat competenței și autorității de care acesta se bucură. Avem mare nevoie de medici, ne așteaptă, probabil, încercări și mai dure.
După ce au plecat de sărăcie în străinătate, azi țara le închide ușa-n nas
Ca să nu mai invocăm lipsa de sensibilitate a guvernanților față de cetățenii noștri din diaspora, supuși în ultimul timp unei adevărate campanii de demonizare. Când Dodon le spune să nu ceară insistent curse charter pentru repatrierea lor, amintindu-le, foarte elegant, că tocmai din străinătate a ajuns virusul în Moldova, mesajul subiacent este: nu avem nevoie de voi, nu sunteți bineveniți! Așadar, după ce au plecat de sărăcie în străinătate, azi țara le închide ușa-n nas, acuzându-i de răspândirea molimei.
Unii comentatori sugerează că această atitudine recalcitrantă față de moldovenii de peste hotare, mai ales față de cei care vin din Occident, se explică prin faptul că ei sunt văzuți ca niște alegători ostili în perspectiva scrutinului prezidențial din acest an. Să fie atât de meschină judecata unora de la vârful puterii?
Soluția e simplă: verificați-i, testați-i la sosire în țară, impuneți carantina când e cazul. Ajutați-i, nu-i blamați pe cei care se întorc acasă pentru dorința lor firească de a fi alături de familiile lor, într-o perioadă grea peste tot în lume.
Nu doar conduita noastră individuală, dar și criza de autoritate, corupția, incapacitatea statului de a-și proteja cetățenii vor decide durata și consecințele pandemiei în Republica Moldova.
* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.
