Fiecare din cetăţenii care dispun de asigurare medicală, plătită în rate din salariu ori cumpărată cu reducere în primul trimestru al anului, iar ulterior oricând la prețul plin, beneficiază de un volum anume de asistență garantată la instituțiile medicale de stat finanțate din aceste cotizații. Astfel poate fi descris în câteva cuvinte mecanismul relațiilor între sistemul medical și cetățean. Într-o recentă apariție televizată premierul Chicu, a insistat pe caracterul obligatoriu al asigurării medicale, comparând-o cu asigurarea obligatorie pe care o plătește fiecare automobilist, indiferent dacă ajunge sau nu să și profite de pe urma cotizării obligatorii.
Informaţia despre toate serviciile medicale garantate de stat este una voluminoasă și deseori prezentată într-un limbaj mai greu de înțeles pentru nespecialiști. Expertul în sănătate Ghenadie Ţurcanu, de la Centrul de Analiză şi Politici în Sănătate (PAS), recomandă asiguraților medicali, dar și celor care nu sunt asigurați să contacteze medicul de familie care este veriga de legătură dintre cetățean și sistemul de sănătate.
„Poarta în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală în sănătate este medicul de familie și ambulanța. Prin intermediul acestor structuri poți ajunge mai departe, la spital, bunăoară. Dacă vrei să soliciți direct spitalul, asistență specializată de ambulator, dar nu acută, care pune în pericol viața, atunci trebuie să plătești, pentru că poliția de asigurare nu-ți acoperă aceste servicii, pentru că tu nu ai intrat în sistem prin acel filtru care repartizează conform competenței, ce trebuie să facă pacientul. Omul se adresează la medicul de familie, care, după ce îl consultă, dispune o serie de investigaţii, care se fac gratuit la instituţia medicală, îl trimite la medicul specialist, care se afla într-un centru medical de nivel doi, adica cele raionale. Medicul de familie și medicii specialiști trebuie să explice pacientului despre toate serviciile la care el are dreptul”.
Casa Națională de Asigurări în Medicină ne-a răspuns în scris la o solicitare de informație, precizând că în perioada stării de urgență, instituțiile medico-sanitare acordă asistența medicală în volumul deplin prevăzut de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Instituția precizează că a recomandat medicilor de familie să prescrie medicamentele compensate pentru o perioada maximă de 3 luni. CNAM a mai precizat, în răspunsul său, că certificatele de concediu medical pentru infecții respiratorii acute și carantină, care sunt întocmite de medicul de familie, se vor elibera pacientului, după finalizarea tratamentului sau a carantinei.
Odată internat în spital, persoana asigurată medical trebuie să beneficieze de condiţii conforme unor standarde de calitate în salon, la apă caldă şi alimentaţie corespunzătoare, dar şi la pachetul deplin de servicii şi medicamente, investigaţii şi intervenţii medicale pentru care nu trebuie să plătească, precizează Ghenadie Ţurcanu: „Fiecare pacient asigurat care ajunge în spital trebuie să știe că are dreptul la un pachet minim garantat de servicii, condiții, mobilier, pat cu așternut, ventilație și aerisire, în funcție de anotimp și altele, deci pachetul de servicii obligatoriu pentru toate instituțiile medicale”.
Instituțiile medicale au fost nepregătite de criza sanitară de proporții cauzată de noul coronavirus...
Mărturiile recente ale unei paciente din spitalul de boli infecțioase din Soroca, testată pozitiv la coronavirus, despre lipsa de condiții elementare, cum ar fi apa sau lipsa de informare privind tratamentul sau starea sănătății celor internați denotă că instituțiile medicale au fost nepregătite de criza sanitară de proporții cauzată de noul coronavirus. Femeia spune că s-a infectat într-o altă instituție medicală unde a fost internată pentru o intervenție chirurgicală, iar medicii nu au anunțat-o despre asta și ea, la rândul ei, și-a infectat soțul. Premierul Ion Chicu a răspuns public la sesizarea pacientei, ca acum nu e cazul să facă transmisiuni pe internet glamuroase, cum le-a numit premierul. Reacția Lui Ion Chicu a fost taxată tăios de mai mulți experți și apărători ai drepturilor omului.
Premierul a devenit ținta unor revolte și comentarii critice și după ce fusese anunțată decizia de a-i obliga pe toți cetățenii care revin în Moldova să procure înainte de a urca în avion ori la intrare pe teritoriul R. Moldova poliția medicală. Comisia pentru Situații Excepționale condusă de premierul Chicu, și-a nuanțat decizia, obligând cetățenii care revin acasă să semneze pe propria răspundere angajamentul să procure poliția medicală în maxim 72 de ore, adică în trei zile.
Directorul Institutului pentru Drepturile Omului, Vanu Jereghi, spune că și această prevedere e discriminatorie și vine în contradicție cu drepturile omului. „Ambele declarații pe propria răspundere pe care le semnează cetățeanul la hotar sunt contradictorii. În cazul în care o îndeplinești pe una, o încalci pe alta. Omul vine acasă, este obligat să stea în carantină, dar în același timp el trebuie să-și procure polița de asigurare medicală. El trebuie să iasă din casă sau de unde se află în carantină, să caute bani, să meargă să plăteasca polița”.
Organizația neguvernamentală Institutul pentru Drepturile Omului, pe care o conduce Vanu Jereghi, a deschis un centru de criză pentru drepturile omului în contextul virusului Covid-19. Experții IDOM își propun să răspundă cetățenilor la cazurile de încălcare a drepturilor și să facă recomandările necesare autorităților. Apărătorii îndeamnă atât pacienții spitalelor, deținătorii de poliție medicale, cât și medicii și angajații instituțiilor publice să comunice despre cazuri concrete de încălcare a drepturilor lor sau dacă au nelămuriri să solicite ajutorul experților la liniile telefonice + (373) 22 838 408, + (373) 22 838 409; + (373) 799 11 215 și + (373) 794 78 260 sau la adresa de email: info@idom.md.
Contribuţiile la sistemul de asigurări în sănătate în R. Moldova în anul curent constituie 9 la sută din venitul lunar al salariatului şi sunt achitate în proporţie de 50 la 50 de către angajator şi contribuabil. Costul poliţei de asigurare medicală valabilă un an pentru persoanele neangajate este de 4056 de lei, adică echivalentul a puțin peste 200 de dolari.
Mai mulți experți constată că salariile în plic ce ocolesc defalcările către CNAM, reduc în jumătate baza financiară de care ar putea beneficia sistemul medical.
