Guvernul condus de Ion Chicu și-a atras critici din partea opoziției pentru faptul că și-a asumat răspunderea pentru un set de măsuri anti-criză, fără însă să le dezbată în plenul Parlamentului. Motivul a fost lipsa de cvorum, după ce deputații socialiști și cei democrați nu s-au prezentat la ședință.
Pe lângă măsurile privind susținerea antreprenorilor sau sprijinirea socială a cetățenilor, în lista deciziilor asumate de executiv au fost incluse și amânarea cu un an a interdicției pentru comercianți de a expune la vedere produse de tutun, precum și modificarea taxelor pentru folosirea subsolului și extragerea zăcămintelor naturale, ca cele folosite la producerea materialelor de construcție. „Scheme pe timp de ciumă” – astfel au fost calificate de opoziție unele din deciziile asumate de executiv.
Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, s-a văzut nevoit vineri să vină cu explicații privind măsurile luate, invocând falsuri și rea intenție din partea unor deputați. Șeful de la finanțe a dat asigurări că modificarea taxelor pentru folosirea subsolului, de fapt, va spori veniturile la buget și a insistat că în jumătate de an cifrele vor demonstra acest lucru, iar în ce privește articolele din tutun, expunerea acestora în magazine va fi în continuare permisă pentru a nu crea cheltuieli suplimentare comercianților, dar și pentru evitarea îmbulzelii în magazine, a specificat ministrul Pușcuța.
Jurnalistul specializat pe teme economice Ion Preașcă de la portalul Mold-street.com admite că criticile opoziției ar fi prea dure și pe alocuri nejustificate. În ce privește autoritățile, acestea sunt puse în situația să gestioneze un buget sărăcit în ultimii ani cu măsuri și promisiuni populiste: „Cred că nici guvernul, nici autoritățile nu știu unde mai bine să dea banii și unde să-i redistribuie. În plus, dacă nu sunt suficienți bani, în prezent încearcă să „cârpească” de ici-colea. În plus, în ultimii doi-trei ani sau luat măsuri populiste, electorale, amnistii fiscale, 500-600 de lei la sărbători, nu zic, poate sunt necesari acești bani, dar mai apoi trebuie să iei din altă parte banii ăștia, deci, tot de la oameni. Teoretic trebuie să majorezi impozitele ca să aduni mai mulți bani, dar cum poți să le majorezi dacă oamenii nu lucrează? Sunt între ciocan și nicovală.”
În această săptămână, autoritățile au mai luat decizia ca cetățenii moldoveni care revin din afara țării cu zboruri charter să fie obligați să-și achite mai întâi polița de asigurare medicală. Vineri, în emisiunea sa tradițională „Președintele răspunde”, Igor Dodon a explicat astfel măsura: din cauza pandemiei sistemul medical este pus la grea încercare, iar dacă vreunul dintre cetățenii reveniți va ajunge să fie tratat de COVID-19 în unul din spitalele din țară, cheltuielile pentru o zi s-ar ridica la peste două mii de lei, iar pentru o lună ar depăși suma de 30 de mii de lei.
Foarte mulți dintre ei nici măcar nu au suficiente resurse financiare ca să-și cumpere această poliță
De ce anunțul autorităților a fost tratat cu scepticism în rândul moldovenilor care revin acasă, am întrebat-o pe jurnalista Elena Cioina de la portalul E-Sănătate: „Oamenii care vin acum acasă sunt sigură că nu vin de mare drag de Moldova în momentul acesta, ei vin de nevoie și sunt sigură că foarte mulți dintre ei nici măcar nu au suficiente resurse financiare ca să-și cumpere această poliță, chiar dacă ea este mult mai ieftină decât în țările europene. În plus, ceea ce cred că autoritățile ar mai fi trebuit să spună din start e dacă oamenii nu au bani să-și cumpere aceste polițe, au tot dreptul să se înregistreze la oficiile forței de muncă, să devină șomeri cu acte în regulă și atunci ei intră în categoria asiguraților de către stat. Mesajul a fost: „voi trebuie să vă cumpărați poliță”, dar iată ce posibilități mai au oamenii nu s-a spus. Au trebuit trase de limbă autoritățile ca să spună lucrurile astea”.
Oficiul Avocatului poporului și organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea față de multiplicarea mesajelor de ură mai ales în spațiul virtual. Cei spre care se îndreaptă acestea sunt pacienții infectați cu virusul COVID-19, iar mai nou și cetățenii moldoveni din diasporă, nevoiți să revină acasă din cauza pandemiei. Mesajele care „stigmatizează, exclud și fac ca anumite categorii ale populației să fie mai vulnerabile la violență și atacuri sunt incompatibile cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului”, se arată în declarația Avocatului poporului.
