În toate comunitățile preotul va merge pe la porțile creștinilor pentru a le sfinți pasca. Oamenii vor putea ieși în proximitatea casei pentru a primi Lumina Sfântă, respectând regulile de distanțare socială, astfel încât să fie evitată aglomerația. Victor Gotișan, expert în probleme politice și religioase, vorbește despre Paște și Pandemia de COVID-19.
Europa Liberă: Anul acesta au fost spulberate speranțele creștinilor care voiau să meargă în Noaptea Învierii la biserică, pentru că pe moment nu există o altă cale pentru a lupta cu coronavirusul decât statul acasă. Există sau nu o diferență cum înțelege biserica din Republica Moldova și alte biserici ortodoxe să sărbătorească Paștele?
Victor Gotișan: „Aveți în vedere în contextul actual sau în general?”
Europa Liberă: Da, anume Paștele din anul 2020.
Victor Gotișan: „Am văzut cum a reacționat, de exemplu, Patriarhia română, care a îndemnat credincioșii să stea acasă; avem drept exemplu grecii, pentru care suntem o țară oarecum apropiată, deoarece și la ei ortodoxia este în 98% din cazuri, însă ei au recomandat, inclusiv vor impune restricții chiar și de circulație pentru ca oamenii să nu poată merge la biserică, să se adune, fiindcă există încă un grad foarte mare de infectare în interiorul bisericilor cu acest virus.
În ceea ce privește Republica Moldova, eu, de exemplu, nu prea am văzut un mesaj clar cum și ce se va întâmpla în preajma sărbătorilor de Paști și cum vor fi acestea sărbătorite. Chiar vedem însăși biserica cum a tratat acest subiect, l-a tratat printr-un fel de contestare și negare, pentru că e o reacție tipică, asta de fapt fac curentele conservatoare și tradiționale. Când sunt în fața unei probleme, ei de obicei urmează cinci faze clasice: este întâi negarea, după care ei caută un vinovat, după care apare depresia și ura și doar în faza finală apare faza asta de acceptare.
Biserica trebuie să vină cu o îndrumare, cu o conștientizare
Nu știu dacă este corect să vorbim despre biserică în general, dar în mare parte biserica din Republica Moldova eu bănuiesc că a scăpat oarecum și se axează doar pe cele două principii: pastoral și misionar, însă nu și pe aspectul acesta social care este foarte important în cazul unei biserici. Și ce am în vedere aici prin aspectul social este că biserica trebuie să vină cu o îndrumare, cu o conștientizare, întrucât este un mesager și poate veni cu niște mesaje clare, să ajute societatea și statul în cazul respectiv, dar în Republica Moldova mie mi-a lipsit, de exemplu, asta din partea bisericii.”
Europa Liberă: Apropo, în mai multe state ortodoxe se vorbește despre donații importante, solide din partea unor capi ai bisericii în lupta împotriva noului coronavirus. În Republica Moldova am auzit de modeste contribuții, unii preoți spuneau că au reușit să pună mână de la mână și să adune sute sau poate până la câteva mii de lei. Să fie sărace bisericile din Republica Moldova?
Victor Gotișan: „Chiar nu știu dacă putem să vorbim că sunt săraci sau bogați unii capi ai bisericii sau biserica în general din simplul considerent că biserica este separată de stat. Ea, într-un fel, se autogestionează, inclusiv financiar, deși nu prea ne dăm seama. Da, au existat, am văzut în cazul Republicii Moldova niște inițiative, dar foarte locale și foarte mici în comparație cu biserica din România, bunăoară, care, dacă nu greșesc, a oferit un suport de patru sau chiar șapte milioane.”
Europa Liberă: Sau Biserica Ortodoxă din Cipru care a anunțat că este dispusă să-și pună activele, inclusiv terenurile la dispoziția statului, întreaga avere a bisericii ar fi la dispoziția țării, astfel încât să poată sta pe propriile picioare și nu sprijiniți de străini. Am auzit și de asemenea inițiative din partea înalților clerici.
Victor Gotișan: „Exact! Da, sunt cazuri pe care, până la urmă, la noi nu le-am auzit, dar cum spuneam, nu putem să vorbim despre o bogăție sau o sărăcie. Pentru mine, biserica era foarte important în această situație să vină cu niște mesaje, fiindcă ea este un promotor, ea este o instituție foarte credibilă în Republica Moldova, și anume pe partea asta socială, de mobilizare, de conștientizare, de impunere a unor mesaje, de adresare către popor eu nu am prea văzut-o. Da, au existat niște comunicate care au fost lansate pe unele rețele sociale sau pe website-ul mitropoliei, dar aici s-a oprit. Biserica nu a folosit arsenalul său pentru a se implica mai mult în situația respectivă și pentru că ei tratează aceasta ca un fel de negare sau un fel de conspirație la nivel mondial și nu ca o problemă serioasă, ceea ce este păcat.”
Europa Liberă: Ați amintit ceva mai devreme că biserica este despărțită de stat. Poate ar fi bine să precizăm încă o dată ce înseamnă stat laic, pentru că am mers la nordul țării și oamenii greu găsesc răspuns la întrebarea: ce înseamnă stat laic?
Victor Gotișan: „Un stat laic în mare parte ar însemna că este un stat care nu susține o anumită biserică și este absolut neutru în problemele religioase. Deci, nici nu susține, nici nu combate o religie oarecare. Principiul laicității spune că statul pur și simplu își tratează cetățenii în mod egal, fără a-i segrega după o anumită religie, adică este un stat care nu tratează preferențial cetățenii în funcție de credințele religioase, afilierea religioasă sau lipsa acesteia. Și principalul element aici este că statul este aparte și biserica este aparte, există o separație clară, nimeni nu se implică în treburile altuia. În Republica Moldova este oarecum doar pe hârtie chestia aceasta de laicitate și de separare a bisericii de stat.”
Europa Liberă: Până la urmă, vorbim despre o implicare a bisericii în politică și a politicii în biserică?
Victor Gotișan: „E un fel de „o mână o spală pe alta”, pentru că biserica întotdeauna a fost cultul majoritar în Republica Moldova și a încercat să aibă niște facilități. Respectiv pentru aceste facilități care îi sunt atribuite bisericii, ea trebuie să achite un preț oarecare, adică vrea sau nu vrea, trebuie să se implice în politică. Și aici mă refer, de exemplu, la numerele guvernamentale pentru mașini, avem cazuri de pașapoarte diplomatice și, respectiv, trebuie să plătească prețul acesta. Și la noi, în Republica Moldova, asta se întâmplă și este păcat, pentru că, până la urmă, din tandemul acesta, din concubinajul acesta al Bisericii cu statul sau cu politicul are de pierdut doar Biserica.”
