În vreme ce guvernul spune că împrumutul rusesc de 200 de milioane de euro îl va ajuta să acopere imensul deficit bugetar, opoziția crede că acesta scunde mai multe capcane.
Ministrul Finanțelor Sergiu Puşcuţa nu a găsit răspunsurile cele mai convingătoare pentru opoziţia parlamentară care are rezerve față de unele clauze ale acordului deoarece le consideră periculoase. Puşcuţa a confirmat că unele prevederi ale acordului, cum ar fi cea care ar favoriza aparent agenţii economici ruşi în realizarea proiectelor comune finanţate din acest împrumut, au fost introduse la insistenţa părții ruse.
Ministrul nu a explicat însă de ce partea moldoveană a acceptat tacit această prevedere din moment ce legislaţia Moldovei oricum oferă tratament egal tuturor companiilor străine, inclusiv celor ruseşti. La întrebarea deputatului Andrian Candu cine a negociat acest acord de împrumut, Puşcuţă a răspuns evaziv, menţionând că proiectul acordului a fost aprobat de guvern, iar semnarea acestuia i-a fost delegată ambasadorului moldovean Andrei Neguţă.
Întrebat de deputatul Vladimir Cebotari din ce sumă se va calcula dobânda anuală de 2 la sută, ministrul Finanţelor a răspuns că nu din soldul existent, ci din tot creditul, chiar dacă acest lucru nu e stipulat expres în acord.
Mai mulți experți notează că nu este limpede ce instanță şi în bază căror legi va soluţiona eventualele litigii ce ar putea apărea între părţi, inclusiv la interpretarea celei mai contestate de opoziţie prevederi din acord - cea care spune că statul moldovean va garanta rambursarea nu doar a împrumutului de stat dar şi a unor credite private oferite de băncile ruseşti. Puşcuţa a reiterat că această prevedere nu are nici un efect la moment întrucât nu există nici un acord al părţii moldovene faţă de vreun credit privat:
„În cazul în care el ar apărea atunci ar putea să fie obiectul acestui contract. Conform legislației Moldovei, o astfel de garanţie poate să fie acordată unui careva mediu de afaceri sau împrumut privat doar prin parlamentul R. Moldova. asta este garanţie de stat.”
Dumitru Alaiba a argumentat că: „Aici nu scrie că e garanţie. Peste 2-3 ani această formulare vagă gen coordonarea cu partea moldovenească poate fi interpretată diferit.” Iar ministrul Puşcuţa a nuanțat: „Vin cu o propunerea - haideți să iniţiem un proiect de lege prin care să stabilim că în sensul executării acestui acord, acordul părţii Moldovei se dă prin decizia Parlamentului ca să scoatem orice suspiciuni şi dubii. Şi atunci mergem pe legea standard, privind datoria de stat unde este clar scris ce este garanţie de stat şi în ce condiţii se acordă”.
Soluţia propusă de Ministrul Finanţelor e inutilă, a explicat într-un comentariu pentru Europa Liberă economistul Sergiu Gaibu de la Expert Grup. El spune că contractul interguvernamental are statut superior față de deciziile interne pe care le i-au părţile. Expertul menţionează că asemenea prevedere legată de credite private este atipică pentru acorduri de împrumut de stat, iar vulnerabilitatea juridică constă în felul cum va fi ea interpretată. „Legarea unor obligațiuni concrete de un contract de credit este privită cu mare suspiciune în mediul bancar. O astfel de prevedere care se referă la careva obligațiuni viitoare - reprezintă un risc major… face loc pentru majorarea acestor datorii și punerea lor pe spatele cetățenilor. Mă miră insistența cu care se protejează aceste clauze și nu se inițiază o revizuire, din moment ce ministrul Pușcuță afirmă că nici nu au careva efecte la momentul actual”, ne-a spus Sergiu Gaibu.
Fostul ministru de finanţe Veaceslav Negruţă afirmă că punerea pe umerii guvernului a unor credite private este o abatere de la legea cu privire la datoria publică și garanții, întrucât aceste resurse private nu se înscriu în definiția de datorie publică.
Politologul Dionis Cenuşă spune că problemele majore ale împrumutului rusesc ţin de caracterul nebulos al unor prevederi. „Sunt o serie de aspecte care necesită clarificare pentru a evita interpretări în funcţie de interesul politic sau conjunctura politică. prin urmare necesită clarificarea şi îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de executarea creditului, returnarea acestuia şi nu în ultimul rând şi nu în ultimul rând modul de soluţionare a disputelor. Aceste neclarităţi au intervenit în mare parte din cauza lipsei de transparenţă în procesul de negociere. Cea mai mare responsabilitate pentru modul cum arată acest acord o are evident partea moldovenească. Interesele rusiei sunt clare. Această ţară încearcă să obţină un acord care o avantajează. De aceea acest acord prevede crearea unor condiţii preferenţiale pentru companiile ruseşti, implicarea acestora în procesul de achiziţii publice din R. Moldova.”
Aceste neclarităţi au intervenit din cauza lipsei de transparenţă în procesul de negociere
Dionis Cenuşă spune că în general o analiza a condiţiilor de creditare din Vest şi din Est arată că acestea pot fi comparabile în ce priveşte, de exemplu, mărimea dobânzii, dar mai puţin la capitolul previzibilitate: „Creditele europene sau orice alt credit venit din partea Occidentului sunt mai avantajoase pentru R. Moldova deoarece acestea au o precizie legală mult mai nuanţată. De asemenea acestea contribuie direct la promovarea anumitor reforme în sectoare în care R. Moldova are o performanță scăzută. Deci pe lângă certitudinea condiţiilor de creditare, R. Moldova mai obţine prin creditele din Occident şi condiţionalităţi de ordin sectorial prin care îşi modernizează economia sau diverse sectoare ale afacerilor publice.”
Ratificarea împrumutul rusesc ar urma să fie dezbătută joi în plenul Legislativului, de rând că condițiile acordării creditului de 234 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaţional.
