Evenimentul a fost salutat chiar de liderul regimului separatist, Vadim Krasnoselski. S-au făcut însă auzite și voci care spun că tehnologia folosită la Tiraspol nu este performantă, că în practică tot va fi nevoie de verificare de la Chișinău și că, până la urmă, autoritățile centrale ale R. Moldova, în acest fel, nu fac decât să piardă o parte din capabilitatea de a monitoriza pandemia pe tot teritoriul țării.
Până în această săptămână, specialiștii epidemiologi de la Chișinău și Tiraspol erau în permanentă legătură, comunicând zilnic și chiar de mai multe ori pe zi. Și acum acest dialog este oarecum menținut, dau asigurări decidenții din domeniu, mai ales atunci când e vorba de absolvenți ai aceleași facultăți de la Universitate de Medicină de la Chișinău. Numai că intervin diverse controverse politice, cu acuzații de ambele părți, care inevitabil dau bătăi de cap doctorilor, iar o problemă medicală capătă dimensiunile unei război al declarațiilor.
Intenția deschiderii laboratorului de la Tiraspol, fără acreditare OMS și care, potrivit presei din regiune, ar procesa doar teste rapide, nu a fost salutată la Chișinău, mai ales că Chișinăul a dezaprobat utilizarea de teste rapide pe motiv că le consideră nerelevante. Din start se spunea că, după ce că autoritățile constituționale nu controlează situația în regiune, vor apărea probleme de transparență și acuratețe a datelor.
Oricum, în zilele de după inaugurarea acestui laborator, teste prelevate în raioanele de est ale R. Moldova sunt aduse și la Chișinău, la fel se procedează când există pacienți în stare de gravitate severă. În primul rând, pentru că la Tiraspol există o capacitate modestă de procesare a testelor – maxim 60 de probe într-o zi, în timp ce numărul de suspecți este mult peste acest plafon. Apoi, precizia testelor expres sau rapide este mai problematică, așa că unele probe sunt analizate repetat la Chișinău.
Experți din domeniu spun că Organizația Mondială a Sănătății nu cunoaște nimic despre laboratorul de la Tiraspol, teste oficiale fiind transmise doar laboratorului de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Chișinău. La fel cum nimeni de la OMS nu a mers în regiune și nu cunoaște mai nimic despre sistemul spitalicesc transnistrean. În același timp, reprezentanți ai regimului secesionist spun că au testele expres dintr-o donație a Rusiei, pe ajutorul căreia contează și în continuare, atât în ceea ce privește asigurarea cu teste, cât și cu specialiști virusologi, epidemiologi și infecționiști.
Tiraspolul acuză Chișinăul că a politizat subiectul, calificând absurdă afirmația precum că medicii din Transnistria ar ascunde informații despre situația epidemiologică. „Asta în timp ce partea moldovenească este bănuită de tentativa de a manipula cu datele ce vizează cazurile celor contaminați de coronavirus”, se spune într-o declarație a așa-zisului minister de externe al autoproclamatei republici de peste Nistru.
Pe de altă parte, oficiali de la Chișinău acuză autoritățile de facto ale Transnistriei că re-tensionează situația în zona de securitate, că resping o colaborare oficială cu specialiștii din dreapta Nistrului, că recurg la manipularea opiniei publice și că au îngrădit circulația cetățenilor, inclusiv a circa 100 de lucrători medicali din regiunea necontrolată de autoritățile constituționale, dar care activează în localitățile administrate de Chișinău.
Vineri ar fi trebuit să aibă loc o ședință online dintre responsabilii de sănătate reprezentând cele două părți, cu participarea șefului Oficiului de țară al OMS, dedicată măsurilor de control și combatere a riscurilor generate de noul tip de coronavirus, doar că Tiraspolul, dar și mediatorii și observatorii internaționali nu și-au confirmat participarea la ședința cerută de Chișinău, spune șeful Biroului de Reintegrare, Alin Gvidiani.
Directoarea Liceului „Evrika” din Râbnița, Eugenia Halus, spune că cetățenii moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană sunt ostaticii situației. Dacă ar avea loc acest dialog, oamenii ar avea de câștigat, se arată ea convinsă.
Te ia groaza, să vrei să te adresezi la un medic nici nu ai la cine te adresa
„Nu se vrea să se găsească acel compromis între autorități, cred că nu se vrea ca să se conlucreze, dar suferă cetățenii. Noi tot suntem cetățeni ai Republicii Moldova și numai noi, sunt foarte mulți. Doamne ferește și mi-i groază să mă gândesc la situația asta, dar dacă te prinde aici boala și aici trebuie să te lecuiești. Te ia groaza, să vrei să te adresezi la un medic nici nu ai la cine te adresa”.
În ultimii ani, din cauza salariilor mici și a resurselor insuficiente alocate sănătății, zeci de lucrători medicali din stânga Nistrului au ales să facă naveta spre localități administrate de Chișinău. În consecință, în regiune se înregistrează lipsa acută de specialiști. Iar pacienții din localitățile ce fac parte din regiunea transnistreană se arată îngrijorați de calitatea asistenței medicale și de condițiile de spitalizare în instituții cândva închise și reactivate pe timp de pandemie. Iată de ce factori decizionali de la Chișinău insistă ca femeile însărcinate, copiii și pacienți în stare mai gravă să fie preluați de serviciile de urgență de pe malul drept al Nistrului.
