Vasile Botnaru discută cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Epidemia de COVID-19 și seceta sunt simptomele acestui an bisect, 2020, la o scară mondială fără precedent în ultimele decenii. Nu face excepție nici societatea și agricultura Republicii Moldova. Marile întreprinderi ale fermierilor, ca și cele mici, trec astăzi prin cele mai grele încercări. După o iarnă fără zăpada și cu temperaturi ridicate, înghețurile de primăvară au afectat, practic, în proporție de sută la sută livezile de caiși, cireși, vișini și piersici, cauzând pierderi irecuperabile. În același timp, seceta a lovit în suprafețe întinse cu cereale, încât la acest început de mai, cioara nu se mai vede din grâu, iar lanurile cu semănăturile de toamnă sunt întoarse sub brazdă, dacă se mai găsesc resurse pentru asemenea lucrări costisitoare. Sunt compromise și culturile de porumb și floarea-soarelui.”
Europa Liberă: Daunele suportate de agricultori cred că sunt comparabile doar cu pierderile care se întâmplă în extracția petrolului, unde prețul a coborât sub zero. Și, logic, acum când o zi de primăvară hrănește un an, lumea se întreabă: cum se va răsfrânge această situație complicată asupra prețurilor la produsele de panificație, cum se va asigura securitatea alimentară, mai ales că, iată, presa scrie că cerealele de la elevatoare pleacă, pe timp de noapte, în direcții necunoscute, contrar practicilor din țările învecinate care au stăvilit exportul?
Gheorghe Cojocaru: „Republica Moldova are instituții care ar trebui să monitorizeze cu strictețe evoluția în domeniul asigurării securității alimentare a populației. Cineva ar trebui să știe și să comunice publicului larg ce se întâmplă la elevatoarele unde se păstrează rezerva de cereale de stat și cine și de ce încarcă mașinile cu grâu în timpul nopții și care e destinația acestora. În plină criză economică, deja mai multe țări din regiunea de care aparține Republica Moldova au interzis exporturile de cereale. În acest context meteorologic atât de complicat, când tentațiile de a face bani necinstiți sunt mari, iar prețurile cresc, este mai mult decât stranie tăcerea din coridoarele guvernamentale în timp ce oamenii se întreabă ce vor pune pe masă în lunile următoare.”
Europa Liberă: Unii experți lansează presupunerea că autoritățile ar putea fi cu pufușor pe botișor sau o altă versiune este că autoritățile vor introduce prețuri plafonate și profitul tunarilor pe care acum pot să-l ia nu va mai fi posibil în faza post-pandemică. Revenind la autorități, ele încearcă să dea senzația că totul este sub control, că securitatea alimentară nu este pusă în pericol și nu există riscul unei penurii de produse agricole.
Când tentațiile de a face bani necinstiți sunt mari, iar prețurile cresc, este mai mult decât stranie tăcerea din coridoarele guvernamentale...
Gheorghe Cojocaru: „Aceste asigurări din partea factorilor guvernamentali sunt necesare, pentru că oamenii sunt neliniștiți în legătură cu toată această situație. Oamenii cu siguranță au dreptul la mai mult decât atât, mai ales că se vede cu ochiul liber ce se întâmplă astăzi în agricultură. Și în aceste condiții în care societatea este extrem de agitată și își pune toate aceste întrebări, ea trebuie să cunoască care e situația reală în domeniul agriculturii și alimentației publice aproape tot așa cum Ministerul Sănătății furnizează informații zilnice despre evoluția epidemiei.”
Europa Liberă: Urmărind acest lanț trofic, iertați-mi această metaforă, ar trebui oricine și guvernul, în primul rând, să se preocupe de cei care produc aceste bunuri consumabile, alimentele. Uneori pare straniu că autoritățile sunt mai preocupate de HoReCa decât de țăranii care au de crescut porumbul și strugurii.
Gheorghe Cojocaru: „Da, așa se pare că se întâmplă în realitate. Grija față de producătorul agricol a fost și rămâne, cu regret, mai mult declarativă. Și, se pare, anul acesta există prea puține premise pentru ca această atitudine din partea factorilor de decizie să se schimbe în mai bine. Ceea ce, cu siguranță și inevitabil, va genera consecințe pentru sănătatea și buzunarul tuturor și fiecăruia în parte.”
