În condițiile în care Curtea Constituțională se pregătește să dea o decizie săptămâna viitoare pe marginea creditului rus extrem de dorit de președintele Igor Dodon, se vorbește mult în aceste zile în R. Moldova despre presiuni care ar fi exercitate asupra acesteia, inclusiv prin filarea de către instituții specializate ale statului a unor magistrați incomozi puterii, în frunte cu proaspăta președintă de instanță, Domnica Manole.
Tema urmăririi magistraților Curții Constituționale a fost pusă în discuție prima dată de un deputat din opoziție, apoi preluată și de alți politicieni, dar negată cu fermitate de instituțiile acuzate că ar efectua filajul, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.
Joi, în timpul unei ședințe a Curții Constituționale, proaspăta ei șefă, Domnica Manole, a susținut că au observat și i s-au plâns de filaj și înșiși magistrații Curții, motiv din care Manole a decis să trimită o sesizare Procuraturii Generale. Iată ce ne-a spus astăzi șefa instanței despre plângerea la procuratură:
„Unii judecători au sesizat plenul CCM privind presupuse acțiuni de intimidare și filaj asupra lor. Deci, CCM a luat decizia de a sesiza procurorul general, pentru ca acesta să investigheze acțiunile invocate de unii judecători și informațiile apărute în presă. Totodată, CCM își rezervă dreptul de a sesiza Comisia de la Veneția și alte instituții internaționale, cum e Parlamentul European, Consiliul Europei, ambasadele acreditate la Chișinău. Pentru că nicio presiune asupra judecătorilor CCM nu este inadmisibilă. Este inacceptabil așa ceva.”
Un demers la aceeași temă se pregătește să trimită procuraturii și Sergiu Litvinenco, deputatul din PAS, care semnalase primul problema.
„Bineînțeles că eu nu îmi voi divulga sursele, dar voi descrie cu lux de amănunte informația pe care o am. Iar această informație am primit-o cu mai multe zile în urmă din două surse diferite din interiorul instituțiilor de drept, care mi-au semnalat că în raport cu judecătorii de la Curtea Constituțională au fost inițiate acțiuni de urmărire vizuală, altfel spus filaj.”
Atât Litvinenco, cât și șefa formațiunii politice din care acesta face parte, Maia Sandu, cred că la mijloc ar fi o acțiune de intimidare a magistraților Curții înainte de pronunțarea deciziei pe marginea creditului rus. Din același arsenal de intimidări ar face parte, la părerea opoziției, și demersul socialistului Vasile Bolea adresat Consiliului Superior al Magistraturii, în care acesta a cerut câteva zile în urmă demiterea a trei judecători ai Curții, inclusiv a Domnicăi Manole, pentru că ar fi încălcat etica magistraților atunci când, în urmă cu nouă luni, au dezvăluit cum au votat când și-au ales președintele.
Un alt politician de opoziție, Renato Usatîi, care a adăugat joi într-o apariție publică o serie de alte amănunte ce ar demonstra, după părerea sa, că Igor Dodon a declanșat, prin intermediul instituțiilor statului, o amplă acțiune de intimidare la adresa magistraților Curții, vorbind și de posibile provocări, și-a îndemnat alegătorii și fomațiunile politice care îi împărtășesc îngrijorarea să sară toate în apărarea Curții.
Până la un moment dat se credea la Chișinău că președintele Igor Dodon ar avea asigurată loialitatea Curții Constituționale, prin intermediul acum deja demisului președinte de instanță, al fostului deputat socialist Vladimir Țurcanu. Dar lucrurile s-au schimbat brusc odată cu invalidarea unui pachet de măsuri anti-criză ale guvernului socialist condus de Ion Chicu și gafa prezidențială de a spune public că ar fi discutat tema la telefon cu șeful instanței. Expus astfel de însuși Igor Dodon, Vladimir Țurcanu a fost demis de colegii săi, iar ulterior Curtea, în frunte cu o nouă președintă de instanță, a împiedicat punerea imediată în aplicare a unui acord de împrumut, de la Federația Rusă, a 200 de milioane de euro, pe care opoziția îl crede scump, generator de corupție și de dependențe economice nedorite față de Rusia.
Subiectul creditului deocamdată nu e consumat, Curtea abia urmând pe 7 mai să emită o decizie definitivă, dar multiplele aparente excese ale lui Igor Dodon, care a acuzat mai întâi Curtea că vrea să împiedice guvernul să plătească pensii și salarii, apoi că s-ar lăsa influențată de interese oculte, inclusiv ale fostului lider democrat fugar în SUA, Vlad Plahotniuc, a întărit impresia oponenților lui Dodon că acesta ar caută soluții să cumințească Curtea. Iar analistul politic Igor Volnițchi crede, peste toate, că ținta președintelui ar fi mai serioasă chiar decât creditul rus. Cu o coaliție majoritară tot mai șubredă, dar cu o popularitate încă mulțumitoare, Igor Dodon ar putea pune la cale noi strategii electorale, inclusiv în perspectiva unor anticipate, admite Volnițchi.
„Fiecare plecare din PD va șubrezi pozițiile coaliție de guvernare. Să vedem câți vor pleca, în ce perioadă și cum... Dar ceea ce vedem din declarații zilnice care se fac despre CCM, din ceea ce fac înșiși magistrații CCM, ce fac deputații - toate vorbesc de un singur lucru, că se duce o luptă anume, nu știu dacă pentru CCM, dar care are mare tangență cu activitatea de acum și din continuare a CCM. Cine va câștiga și ce e greu de spus, dar de asta vor depinde multe în plan politic. ”
În ultima sa emisiune „Președintele răspunde”, Igor Dodon a vizat din nou Curtea printr-o declarație ce poate părea o amenințare, spunând că nu ar vrea să se vadă nevoit să declare instanța drept „capturată”, aluzie la situația politică din iunie 2019. Cât despre pretinsa ordonare de filare a membrilor instanței, președintele a trecut-o sub tăcere.
O evoluție care se mai așteaptă, înainte de decizia CCM pe marginea creditului rus, va fi ședința de marți, 5 mai, a Consiliului Superior al Magistraturii care are pe masă două cereri de tragere la răspundere disciplinară a unor magistrați ai Curții, una vizându-i pe magistrații din jurul actualei președinte de instanță, Domnica Manole, pentru pretinsă încălcare a secretului votului, iar alta – pe numele lui Vladimir Țurcanu, pentru pretinsă încălcare a secretului deliberării. Cei mai mulți cred însă că sunt șanse mari ca consiliul magistraților să se țină departe de această dispută politică, prin urmare cel mai probabil nu-i va face pe plac puterii, ci își va declina competența în cazul ambelor demersuri.
