Creditul a fost însă blocat de CC pe 23 aprilie după ce opoziția politică a spus că acordul ar cuprinde clauze defavorabile R. Moldova. Premierul Ion Chicu oferă mai multe detalii despre acest împrumut rusesc.
Europa Liberă: Mulțumim, dle premier, că ați găsit timp să ajungeți la noi. E un timp destul de interesant, multe lucruri se întâmplă, pe lângă criza de COVID-19 mai apar și multe alte subiecte de actualitate. Eu vreau totuși să pornim de la acest credit care a ajuns să fie unul buclucaș, de la intenția că va acoperi o parte din necesitățile bugetului a ajuns să fie o dispută mare în societate, chiar până la Înalta Curte. De ce s-a ajuns la această situație cu acest credit rusesc?
Ion Chicu: „În primul rând, eu vreau să vă mulțumesc pentru invitație, remarcam și înainte de emisiune că aștept invitațiile Dvs., pentru că sunteți o sursă de informare obiectivă a societății. Într-adevăr sunt mai multe subiecte, teme de discuție, avem până când pe agendă și sper că va dispare într-o perspectivă nu prea îndelungată acest COVID, acest virus, dar, bineînțeles, apar și alte subiecte, teme. În privința creditului rusesc, ați urmărit probabil și dezbaterile în parlament, toate aceste discuții, toate aceste animozități au doar raționamente politice, financiar sau riscuri economice, după cum se speculează, nu există asemenea riscuri.
Faptul că acest acord a fost contestat la Curtea Constituțională doar denotă că unele forțe politice de la Chișinău nu doresc binele țării, nu doresc ca guvernul să posede în această situație dificilă instrumente suplimentare pentru a susține economia, cetățenii, or cu toții cunoaștem că în condițiile actuale avem un deficit bugetar foarte mare, iar mijloacele financiare care ar fi venit din acest credit ar putea acoperi cam 25% din tot deficitul bugetar pentru acest an. Avem un deficit de 16 miliarde, pe zi o creștere de patru milioane și condițiile economice sunt foarte bune, anume aferente acestui credit, de aceea este doar politică. Regret foarte mult că noi, moldovenii, exagerăm foarte mult cu politica în detrimentul unor lucruri cu mult mai importante pentru cetățeni, pentru țară și observați că încercăm codița asta, mă iertați de expresie, a politicii s-o punem peste tot - și unde-i cazul, și unde nu-i cazul, și la credite, și la donații, și unde dorești. Din păcate, avem această meteahnă, dar moldovenii sunt oameni foarte înțelepți și vom trece și de această dificultate.”
Europa Liberă: Propun să explicați Dvs. pe înțelesul tuturor ce înseamnă acest articol 7.2, ca să fie clar la toată lumea.
Ion Chicu: „Articolul 7.2 este o prevedere în acest acord în cazul când Republica Moldova pe alte credite angajate admite restanțe la plată mai mult de 180 de zile, atunci partea rusă are dreptul să solicite restituirea acestor 200 de milioane care reiese din acest acord sau a soldului care va rămânea din aceste 200 de milioane poate solicita spre plată imediată. Actualmente, acordul prevedere că Republica Moldova va întoarce aceste 200 de milioane de euro în decurs de 10 ani, în cazul când pe alte credite Republica Moldova ar admite restanțe la plată mai mult de 180 de zile, atunci pe acest acord Rusia poate cere toți banii înapoi, acești 200 (de milioane) sau cât vor rămânea către acea dată. Și o să dau un exemplu, ca să fie clar: actualmente, Republica Moldova are doar un credit suveran față de Federația Rusă, soldul este de vreo 30 de milioane de dolari. Achităm, mi se pare, 2,3-2,54% anual. Și-i de mult creditul acesta.”
Europa Liberă: De când?
Ion Chicu: „Cred că-i de vreo 15 ani în urmă angajat și iată de atunci noi achităm, n-am admis restanțe, deci, acesta-i unicul...”
Europa Liberă: Dar când expiră termenul?
Ion Chicu: „Mai sunt câțiva ani, chiar ani bunișori, dar nu am admis. Acum, pe bază de exemplu să explic ce înseamnă punctul 7.2. Admitem că Republica Moldova la creditul acesta vechi pe care îl avem nu achită o rată și admite o restanță de 180 de zile, iată în cazul când se întâmplă acest lucru, atunci Federația Rusă, dacă ne dă aceste 200 de milioane, are dreptul să ne solicite aceste 200 de milioane spre plată imediată, nu în 10 ani după cum prevede graficul acum. Acesta este tot sensul punctului 7.2 și prevederi de acest gen o să găsiți în majoritatea contractelor comerciale de credit pe care le fac băncile comerciale, ori când vine un agent economic să se crediteze, el semnează că, dacă mai are alte datorii și n-o să le restituie la timp, banca poate solicita rambursarea creditului nou imediat, pentru că asta înseamnă că agentul economic intră în dificultăți și banca trebuie să-și protejeze drepturile. Deci, este o formulă clasică de credit, nu este vorba de a acumula alte credite plus la aceste 200 de milioane, deci, dacă admiți acolo restanțe, partea rusă are dreptul să ceară achitarea imediată a acestor 200 de milioane. De aceea nu sunt aici riscuri de acest gen, cu atât mai mult că aici e și confirmarea din partea Rusiei anume a acestei prevederi.”
Europa Liberă: Ceea ce am înțeles eu, că mulți au această temere că s-ar putea ca Rusia să ajungă la cele 6,5 miliarde de dolari pentru gazul consumat de regiunea transnistreană, și de aici s-a început toată învălmășeala în jurul acestor bani.
Este un document financiar, negociat mult de partea moldovenească
Ion Chicu: „După primele două zile, chiar și acei care au lansat această idee au înțeles, pentru că în articolul respectiv este scris foarte clar ce fel de credite ar putea nimeri sub, să zicem, prevederea 7.2: credite suverane, adică ce oferă guvernul către guvern sau credite oferite de bănci comerciale agenților economici moldoveni. Acolo nu-i scris: livrări de produse, gaz, servicii, clar – credite. Gazul nu este credit și aceste speculații, dar ați văzut că au dispărut, după două-trei zile despre gaz nu se mai vorbește nimic și încet-încet am auzit și un lider politic, cred că ieri sau alaltăieri, deja a spus că e tot OK cu acest credit. Nu vreau să aduc și eu un plus de politică în acest acord, dar este un document financiar, negociat mult de partea moldovenească care ne-ar oferi posibilitatea să finanțăm 25% din deficitul bugetar în acest an, la condiții foarte bune. Aceasta este.”
Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla, dacă acești bani nu ajung?
Ion Chicu: „Dacă acești bani nu ajung, atunci noi suntem sub riscul că nu vom putea finanța cheltuieli de 4,2 miliarde de lei. Noi acum, când am rectificat bugetul în parlament, această sumă am inclus-o acolo și sub ea am prevăzut cheltuieli. În cazul când acești bani sunt excluși, pașii tehnici sunt: guvernul trebuie să meargă în parlament, să solicite o rectificare spre minus, spre diminuarea bugetului și să taie cheltuieli de 4,2 miliarde de lei...”
Europa Liberă: Dar ar exista șansa să fie renegociat acest credit?
Ion Chicu: „Aici deja depinde de voința ambelor părți. Bineînțeles că noi vom avea această dorință și voință să mergem la renegociere, dar noi nu dirijăm cu partea rusă ca ei să dorească sau nu. Noi vom face o tentativă, bineînțeles, dar eu nu pot spune care va fi atitudinea părții ruse, cu atât mai mult că toată regiunea, toată lumea e afectată economic și doritori de a împrumuta bani la asemenea condiții, credeți-mă, nu prea sunt.”
Europa Liberă: Am citit ceea ce a postat pe Facebook fostul vicepremier dl Muravschi și a spus că, în caz că Curtea nu aprobă ca acești bani să vină din Federația Rusă, sub această incidență ar putea să nimerească și Acordul de Asociere, și împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional, și de la alte organisme. Așa să fie?
Ion Chicu: „Este un asemenea risc, dar eu în dreptul constituțional mă pricep mai puțin și decât în virus, înțelegeți, de aceea eu nu-s specialistul care ar putea să-și expună foarte sigur opinia pe acest capitol, sunt oameni care se descurcă bine.”
Europa Liberă: Există bani suficienți pentru pensii, pentru salarii, ca să nu se pornească altă panică în societate? Și pe cât ajung, dacă există banii aceștia?
Ion Chicu: „Bani suficienți niciodată nu există. Deci, noi tot timpul - și când au fost timpuri și mai bune, și mai puțin bune - a trebuit să prioritizăm cheltuielile. Și acum suntem în situația când trebuie să prioritizăm. Veniturile la buget s-au diminuat cu aproape 50% începând cu partea a doua a lunii aprilie, chiar de la începutul lunii aprilie. Deci, suntem într-o situație dificilă în ceea ce privește veniturile proprii, în asemenea condiții ca și multe, multe alte state din regiune, nu o să dau nume, soluția este să atragem mijloace sau bani pentru a finanța acest deficit. Noi am atras de la Fondul Monetar Internațional aceștia 234 de milioane de dolari care ne ajută foarte mult, deci, noi finanțăm pe asta și avem creditul acesta rusesc care împreună ne permiteau să finanțăm peste 8 miliarde de lei, adică 50% din acel deficit.
Noi am reușit să accesăm banii aceștia de la FMI, pentru că și aceea erau sub pericol, apropo, că dacă se ducea cineva la Curtea Constituțională și contesta Legea rectificării bugetului, atunci noi nu puteam lua banii ceia de la Banca Națională, FMI-ul îi transferă prin cont la Banca Națională, dar până ce ajungă ei la buget în trezorerie, că-s buzunare diferite, înțelegeți foarte bine. Bine că nu au contestat, și mai bine că noi rapid am promulgat și am publicat acea lege, banii de la BNM au intrat pe conturile trezoreriei și, de fapt, noi îi utilizăm acum pentru aceste necesități, risc pentru finanțarea salariilor și pensiilor pe următoarele două-trei luni noi nu avem, pentru că prioritizăm. Noi va trebui să reținem alte plăți, și nu o să spun care anume.”
Europa Liberă: De ce nu vreți să le spuneți?
Ion Chicu: „Pentru că noi avem planuri mari pentru investiții anul acesta ș.a.m.d. și nu vreau să creez așteptări de acestea sumbre și iarăși speculații. Noi o să gestionăm foarte bine situația. În această perioadă, statul își va onora obligațiunile, dar dacă nu vine creditul acesta rusesc – noi va trebui să mergem în parlament să tăiem mai mult de patru miliarde de lei cheltuieli. Aici este vorba și de drumuri, și de aprovizionarea cu apă, și acele pachete și acțiuni de susținere a businessului, pentru că rectificarea de acolo am acoperit-o, deci, multe de acest gen. Dar, dacă punctat la întrebarea Dvs. – salarii și pensii vom achita.”
Europa Liberă: Și a doua tranșă rămâne în vigoare, dacă se acceptă acest credit să vină în toamnă?
Ion Chicu: „La etapa când negociam acest acord, noi aveam o situație, era sfârșitul lunii februarie sau la mijloc, atunci noi aveam supra-încasări la bugetul Republicii Moldova 25-27% și eram într-o situație foarte confortabilă, nu era niciun raționament financiar să iei toate 200 de milioane de euro și în aceeași zi să achiți dobândă, pentru că vă amintiți, noi am spus că acești bani de la ruși îi luăm pentru investiții în drumuri. Când achiți factura la drumuri? Atunci când se fac lucrările. Noi eram conștienți că lucrările nu se fac toate în mai, ele se fac pe parcurs. Care este raționamentul să iei toți banii aceștia, de exemplu, în luna martie sau aprilie, să-i ții pe cont, să achiți dobândă jumătate de an, dacă ei nu sunt folosiți? Și, într-adevăr, atunci a fost ideea noastră, nu este sens, haideți să facem două tranșe, o să luăm 100 de milioane în martie sau aprilie, ca să achităm avansul, știți că se fac plățile de avans la contractori, companiile de drumuri, le achităm aceasta, iar pe măsură ce ei fac lucrul, înaintează facturi spre plată, noi solicităm și acei bani, să nu achităm degeaba jumătate de an dobândă...”
Europa Liberă: Situația s-a schimbat...
Ion Chicu: „Situația s-a schimbat și noi atunci am vorbit cu rușii că noi putem solicita aceste două tranșe în aceeași zi, dar ele sunt împărțite într-adevăr în două tranșe. Acesta a fost raționamentul de ce noi le-am împărțit.”
Europa Liberă: Și a doua tranșă când ar urma să vină, dacă totul e în regulă?
Ion Chicu: „A doua tranșă urmează atunci, dacă o să intre în vigoare acordul, la solicitarea părții moldave. E clar că acum suntem într-o situație în care i-am solicita pe toți odată, da, este o situație totalmente diferită de ceea ce am avut până la mijlocul lunii martie, dar acolo este scris până la 31 octombrie, nu la 31 octombrie, deci în orice zi până la 31 octombrie.”
Europa Liberă: De ce vă pun această întrebare? Pentru că foarte multe voci acreditează ideea că acești bani vin să sprijine campania electorală prezidențială a dlui Dodon.
Ion Chicu: „Și pe 20 noiembrie, când am fost eu la Moscova anul trecut, imediat mi-au spus că rușii ne dau 500 de milioane ca președintele Dodon să câștige alegerile. Ei, ce să comentez eu aici?...”
