Autoritățile moldovene vor relua negocierile cu Moscova în vederea semnării unui nou acord de împrumut, a spus președintele Igor Dodon la câteva ore de la hotărârea Curții Constituționale care a declarat neconstituționale toate actele ce vizează ratificarea acestui tratat. Pentru a acoperi cele 4 miliarde de lei programate în buget, Dodon a spus că vor fi identificate și alte surse de finanțare, de la alți parteneri. Deznodământul Curții Constituționale la creditul rusesc de 200 de milioane de euro este unul dintre subiectele rubricii Retrospectiva săptămânii politice.
Confruntată cu un deficit bugetar consistent, Republica Moldova are nevoie de ajutor extern, dar nu cu orice preț, este de părere directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, în trecut ministru adjunct de externe. El spune că la renegocierea viitorului acord de împrumut cu Moscova trebuie să se țină cont de interesele naționale, precum și să se respecte legile țării și Constituția.
Dintre soluțiile de suplinire a deficitului, expertul se referă la programul pe care Republica Moldova în are cu Uniunea Europeană, de la care poate obține într-un an și jumătate până la 170 de milioane de euro. Asta desigur dacă Chișinăul respectă toate condiționalitățile și propriile angajamente și reia în serios dialogul cu Bruxelles-ul, punctează Iulian Groza.
„Este foarte important ca R. Moldova să valorifice toate oportunitățile, din est și din vest, de bună credință, pe care le oferă partenerii noștri pentru ca să ajute R. Moldova să iasă din situația în care se află, dar nu cu orice preț, și cu siguranță respectând statul de drept, legalitatea și constituționalitatea.
R. Moldova are șansă să obțină suportul necesar pentru a ieși din criza în care se află...
Evident că dacă această abordare va exista și dacă guvernul și conducerea R. Moldova va reuși să demonstreze, nu prin declarații sau promisiuni, că este atașată statului de drept, instituțiilor democratice, R. Moldova are șansă să obțină suportul necesar pentru a ieși din criza în care se află. Iar atacurile care se fac astăzi, din păcate, din partea mai multor politicieni și demnitari înalți, în adresa justiției, în adresa Curții Constituționale deloc nu ajută R. Moldova să obțină acest suport”.
Ajutorul umanitar oferit de România, ce constă în echipament medical și medicamente, în valoare de 3,5 milioane de euro și încărcat în 20 de tiruri, a sosit joi la Chișinău, sub aplauzele cetățenilor care au ieșit la traseu să mulțumească țării vecine. Ceremonia de întâmpinare a avut loc sub un pod, iar mulți critici ai guvernării au spus că astfel guvernarea socialisto-democrată a luat în zeflemea atât sprijinul oferit de România, cât și primul Pod de Flori, de la care în ajun se împlinise trei decenii. Iulian Groza spune că e greu de înțeles cu exactitate subtextul gestului, dar că el convins că în acest context R. Moldova a ieșit într-o lumină proastă.
„Dincolo de afinitățile pe care le avem între R. Moldova și România, dincolo de faptul că avem un parteneriat strategic, autoritățile de la Chișinău ar fi putut să facă mult mai mult pentru ca cel puțin să respecte uzanțele pentru a putea acepta un suport necesar, cu siguranță nu sub pod, putea fi și pe Piața Marii Adunări Naționale. Până la urmă locația nu contează, contează simbolismul acestei situații ridicole, care ne arată că nici măcar nu putem accepta frumos, corect, normal un ajutor frățesc, până la urmă, pe care l-a oferit România R. Moldova”.
Aneta Grosu, redactor-șef la „Ziarul de Gardă”, semnează un editorial în care se întreabă: „Cine a sabotat Podul de Flori din 6 mai 2020”? La fel ca mulți ziariști, ea vrea să știe dacă autoritățile au găsit acest loc de întâmpinare a convoiului de ajutoare la întâmplare sau intenționat, precizând că decidenții politici nu au oferit până acum răspunsuri plauzibile.
„Foarte mult s-au străduit autoritățile de la Chișinău să camufleze acest eveniment. Sunt sigură că dacă ne-am fi aflat în altfel de condiții decât condițiile stării excepționale la 7 mai intrarea în Chișinău ar fi fost plină de oameni, plină de români basarabeni care s-ar fi adunat să mulțumească României pentru ajutorul trimis R. Moldova, care, este clar pentru fiecare astăzi, nu face față dificultăților acestei pandemii.
Foarte mult s-au străduit autoritățile de la Chișinău să camufleze acest eveniment...
Ieri foarte mulți cetățeni dintre cei care acum 30 de ani au participat la primul Pod de flori și-au revăzut amintirile și și-au adresat zeci de întrebări. Cei care au fost atunci pe malul Prutului sunt sigură au rămas pe aceleași poziții, sunt la fel de consecvenți, dar situația politică din R. Moldova întotdeauna dictează altfel decât vor oamenii. Și cu asta ne-am ales: la 30 de ani românii basarabeni să primească această oferă a României sub podul de la Telecentru”.
Ajutorul acordat de București a găsit tabăra unionistă de la Chișinău la fel de dispersată, mai remarcă Aneta Grosu de la „Ziarul de Gardă”, unii huiduindu-i laolaltă și pe miniștii români veniți special pentru acest eveniment, doar pentru că erau alături de premierul Ion Chicu. O abordare neconstructivă, observă jurnalista, care nu face decât să dea apă la moara celor care au vrut să diminueze importanța evenimentului și să accentueze lipsa de unitate a celor declarați unioniști, conchide Aneta Grosu.
