Sigur, declarația lui Schuman de atunci trebuie văzută în contextul încheierii celui de-al Doilea Război Mondial. Faimoasa „Declarație Schuman” propunea ca tarile Europei abia ieșite din război sa-si pună in comun producția de cărbune si otel. Nimic romantic, în aparență, deși în Europa răvășită de război acestea erau atunci producții vitale.
La originea ideii s-a aflat însă, în realitate, acea figura cvasimitologica, unul dintre primii „părinți ai Europei”, care a fost Jean Monnet. Șase tari - Franța, Germania Federala, Italia si cele trei tari ale Beneluxului (Belgia, Olanda, Luxemburg) - au format atunci ceea ce s-a numit Comunitatea Europeana a Cărbunelui si Otelului (CECO), care avea sa devina, in anii ’50, Comunitatea Europeana (Tratatul de la Roma) si, patru decenii mai târziu, Uniunea Europeana (prin Tratatul de la Maastricht).
În realitate, însă, deși actul de naștere al Europei poartă data de 9 mai 1950 si numele lui Robert Schuman, ideea de unificare politica a continentului european i-a venit pentru prima oara omului care a inventat si formula „Cortina de Fier".
Winston Churchill, fostul prim-ministru al Angliei si una din marile figuri învingătoare ale celui de-al Doilea Război Mondial, a folosit expresia „Statele Unite ale Europei”.
In septembrie 1946, in faimosul sau discurs ținut la Universitatea din Zürich, Winston Churchill a lansat ideea Statelor Unite ale Europei, care ar fi unificat acest continent într-un fel care nu s-a mai văzut de la căderea Imperiului Roman încoace.
În același timp, Ziua Europei, pe 9 mai, nu are, desigur, nimic de-a face cu sărbătorirea victoriei asupra Germaniei în al Doilea Război Mondial, sărbătoare oficială în Rusia. Pur și simplu, în mai 1945 sovieticii au refăcut ceremonia capitulării Germaniei pe 9 mai, în Berlinul ocupat de Armata Roșie, deși capitularea fusese semnată în ajun, pe 8 mai, la Reims, în Franța (cf. mai jos).
Numele lui Robert Schuman a rămas însă, iar Ziua Europei, pe 9 mai, este numită și „Schuman Day”...
Intersecția din Bruxelles unde se află Comisia European și Consiliul (care, desigur, nu trebuie confundat cu Consiliul Europei, o instituție cu sediul la Strasbourg, care nu are nici o legătură cu UE), centrul nevralgic al UE, poartă numele de „Piața Schuman”.
Sfârșitul războiului: 8 Mai sau 9 Mai?
Documentul care acoperea capitularea tuturor forțelor germane si care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial a fost semnat pe 8 mai 1945, la Reims, in Franța, in fata generalului american –si viitor președinte- Eisenhower. La ceremonia semnării capitularii Germaniei au mai luat parte delegații din partea Marii Britanii, Franței si Uniunii Sovietice. La miezul nopții dintre 8 si 9 mai războiul era terminat, iar capitularea Germaniei era totala!
Neînțelegerile dintre sovietici si occidentali au început însă de îndată, plecând chiar de la cel mai simplu si incontestabil fapt: moartea lui Hitler. Vreme de câteva luni, sovieticii, dintr-un ordin expres al lui Stalin, au răspândit zvonul ca Hitler n-ar fi murit si că ar fi reușit sa fuga in Argentina! Nici astăzi istoricii nu sunt de acord asupra motivelor pentru care sovieticii căutau sa răspândească aceste zvonuri.
Tot pentru a se demarca de occidentali, sovieticii au refăcut ceremonia capitularii...
A doua zi după capitularea de la Reims, din fata americanului Eisenhower, a fost organizata, in Berlinul ocupat de Armata Roșie, o alta capitulare, de asta data in fata mareșalului sovietic Jukov. Motiv pentru care capitularea totală a Germaniei nu a intrat in vigoare, in mod juridic, decât pe 9 mai, data reținuta de sovietici, si după ei de ruși, pe când majoritatea celorlalte state au păstrat ca zi a Victoriei data de 8 mai, ziua capitularii de la Reims.
O diferența aparent neînsemnata, dar care a fost numai primul pas dintr-o deriva rapida in urma căreia aliații din timpul războiului au devenit, foarte curând, dușmani.
***
R. Moldova este unul din puținele state din spaţiul post-sovietic care reușește să pună laolaltă ca două săbii într-o teacă Ziua Europei şi Ziua Victoriei cu aliniere la atributele ideologice din epoca sovietică. Guvernările de la Chișinău s-au ferit să preia experiența Ucrainei învecinate, care a renunţat la Ziua Victoriei de sorginte sovietică în anul 2015, îndată după anexarea Crimeii, şi a decis să sărbătorească la 9 mai Ziua Victoriei asupra forțelor naziste în al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei, iar pe 8 mai – Ziua Amintirii şi Reconcilierii.
R. Moldova a decis să comaseze Ziua Victoriei şi cea a Europei relativ recent, în 2017, când Parlamentul a decretat Ziua Europei drept sărbătoare oficială. Această decizie care a nemulțumit partidele pro-rusești a fost dezaprobată repetat de președintele Igor Dodon care i-a felicitat pe cetăţeni vineri, 8 mai, cu Ziua Europei:
Simţiţi-vă europeni în suflet
„Vreau să vă felicit cu Ziua Europei. În marea majoritate a ţărilor europene şi la noi consider că astăzi este Ziua Europei. Simţiţi-vă europeni în suflet. European înseamnă valori europene care sunt proprii cetăţenilor noştri din R. Moldova. Vrea să vă felicit cu sărbătoare de mâine, este Ziua Victoriei. Din păcate nu putem face manifestații în masă pentru că este situaţia cu COVID-ul.”
Tradiționalul Marş şi concertul festiv dedicat Zilei Victoriei, pe care Igor Dodon le-a organizat cu mare fast anii trecuţi, mai cu seamă după ce a fost ales președinte, vor avea loc pe 24 august, anunţa anterior Igor Dodon, precizând că e ziua în care Moldova a fost eliberată de sub ocupația fascistă.
În premieră în acest an Delegația Uniunii Europene în R. Moldova a decis să marcheze Ziua Europei pe durata întregii lunii mai, ce-i drept de o manieră diferită faţă de anii precedenţi, pornind de la condițiile impuse de criza sanitară. Toate evenimente educaționale, culturale și interactive, cu prilejul Zilei Europei, au loc la TV, Radio şi pe platformele online. În ziua de 9 mai, când UE marchează 70 de ani de la Declarația Schuman, cetățenii moldoveni sunt invitaţi să urmărească online un concert inedit susţinut de 200 de muzicieni din R. Moldova și Uniunea Europeană. Nu va lipsi în acest an şi tradiționalul Festival de Film și Cultură Europeană care va putea fi urmărit la micile ecrane în perioada 10 – 17 mai.
Politologul Dionis Cenuşă spune că într-o ţară divizată pe diverse criterii, în special geopolitice, cum este Moldova, sărbătorirea Zilei Victoriei şi a Zilei Europei concomitent pe 9 mai este un compromis inevitabil și chiar necesar, chiar dacă e greu acceptat de mare parte din reprezentanții celor două curente de opinie.
„Coexistenţa sărbătorilor de 9 mai reflectă întocmai profunzimea clivajelor geopolitice care există în societate şi care se datorează inclusiv promovării active de către forţele politice care stimulează aceste nostalgii faţă de Uniunea Sovietică sau viziuni pro-europene pentru a-şi încuraja propriul electorat. Tototdată trebuie să recunoaştem că o schimbare calitativă în ceea ce priveşte preferinţele geopolitice ale populaţiei pot avea loc doar în urma unor transformări generaționale semnificative care pot avea loc din cauza emigrării masive şi a îmbătrânirii populaţiei. Cu toate acestea coexistenţa acestor sărbători este un numitor comun favorabil pentru a menţine o oarecare coeziune în societate.”
Dionis Cenuşă consideră că atâta timp cât R. Moldova va oscila între cele două spații civilizaționale distincte – Est şi Vest – va exista această competiţie de discursuri legate în special de subiectele de interpretare a istoriei.
