Linkuri accesibilitate

Procuratura Generală îl pune sub învinuire pe Vlad Plahotniuc în dosarul „furtului miliardului”


Fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2016

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc ar fi unul dintre principalii beneficiari al fraudei bancare din 2014, declară procurorul general Alexandru Stoianoglo.

Astăzi a fost adoptată o noua ordonanță de punere sub învinuire a lui Plahotniuc, fiind cercetat pe trei capete de acuzare: de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Imediat ce actul de învinuire va fi gata, va fi tradus și expediat în Statele Unite pentru a fi extrădat și tras la răspundere, a mai spus procurorul general. În cazul cetățeanului Veaceslav Platon, în trecut deputat, condamnat la închisoare pentru implicații în cadrul aceluiași dosar, sentința ar urma să fie revizuită deoarece dosarul ar fi fost falsificat, potrivit lui Stoianoglo.

Procuratura Generală îl pune sub învinuire pe Vlad Plahotniuc în dosarul „furtului miliardului”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:51 0:00
Link direct
Alexandru Stoianoglo
Alexandru Stoianoglo

Procurorul general Alexandru Stoianoglo și-a bazat declarațiile în mare parte pe rapoartele companiei americane Kroll, despre care demnitari de notorietate au declarat de-a lungul timpului că ar fi „beletristică”, că ar sugera „filieră greșită” sau că numele conținute în el ar fi în proporție de 90% persoane oneste. Începând cu 2015, apărătorii de stat au vorbit despre trei grupuri de beneficiari ai fraudei bancare de peste 14 miliarde de lei: în frunte cu ex-premierul Vladimir Filat, fostul deputat Veaceslav Platon și fostul manager al Băncii de Economii Ilan Șor. Lor li se adaugă și gruparea condusă de Vladimir Plahotniuc, care ar fi „unul dintre principalii beneficiari”, potrivit lui Alexandru Stoianoglo, pe care oamenii legii în vara anului trecut nicidecum nu se încumetau să-l investigheze.

„O lungă perioadă de timp nu au fost publicate cele două rapoarte Kroll, iar noi am constatat că acest lucru nu a fost întâmplător. În raportul Kroll se face trimitere la încă un grup de influență, grupul Plahotniuc, despre care oficial nicăieri nu se menționa. Totuși analizând materialele dosarelor, s-a conturat implicarea activă a grupului Plahotniuc în frauda bancară, dovezi care de fapt existau chiar de la bun început. Dispunem de probe incontestabile. De comun cu alte autorități, vom întreprinde măsuri în vederea urmăririi penale atât a averii personale a lui Plahotniuc, cât și a companiilor afiliate lui”.

Procurorul general a afirmat că anunțul nu are legătură cu luptele politice interne. A fost nevoie de timp ca să studieze materialele după care a venit carantina, a spus Stoianoglo. Potrivit procurorului, Plahotniuc prin intermediul lui Șor ar fi scos bani din fosta banca a statului – Banca de Economii - , fiind acoperite ulterior din rezervele Băncii Naționale, pentru a face diferite tranzacții, precum și pentru diverse cheltuieli personale, inclusiv și-ar fi procurat un avion privat. Plahotniuc ar fi capul grupării criminale, Șor a avut rol doar de executant, a sugerat procurorul general. Imediat ce va fi gata învinuirea va fi tradusă în engleză și expediată în Statele Unite, a afirmat Stoianoglo, fără a oferi prea multe detalii despre câte zile ori săptămâni ar fi necesare pentru aceste proceduri.

Despre posibile demersuri de extrădare a lui Plahotniuc, aflat în căutare internațională, se vorbește încă de la începutul anului, context în care s-a anunțat că fostul lider democrat fusese în Statele Unite și primise interdicție de intrare pe numele său și al membrilor familiei, fiind acuzat de acte de corupție. În luna martie Plahotniuc se mai afla în SUA, „în proceduri administrative de deportare”.

Atât pe numele fostului lider PD, cât și al fostului manager al BEM vor fi înaintate noi învinuiri, a mai declarant procurorul general. În cazul ex-deputatului AMN Veaceslav Platon, condamnat la închisoare în același dosar generic denumit „furtul miliardului”, procuratura va iniția revizuirea sentinței, deoarece consideră că dosarul a fost falsificat și s-ar baza numai pe denunțul lui Șor.

De ce a trebuit să treacă vreo nouă luni de la reluarea anchetei, după patru ani de tărăgănare, ca să se ajungă la aceeași concluzie, se întreabă deputatul Platformei Demnitate și Adevăr Alexandru Slusari, care a condus o comisie de anchetă dedicată aceluiași subiect.

„Tare mult sper că este doar o coincidență. Nu am probe, dar văzând ce s-a întâmplat azi, trei acțiuni concomitente, cam am eu bănuieli rezonabile că posibil aici e un subtext politic. Sper foarte mult că nu este așa. În rest, eu sunt unul din cei mai mari doritori care-l vrea pe Plahotniuc acasă cât mai repede. Și să fie un proces echitabil și el să povestească tot despre complicii lui, inclusiv despre Igor Dodon, lucru pe care noi cu prisosință am văzut astăzi într-un video, dar nu cred că Igor Dodon dorește acest lucru. Mult, prea mult timp așteaptă cetățenii R. Moldova, plătind anual aproximativ câte un miliard de lei, prea mult ei așteaptă dreptatea”.

Alexandru Slusari
Alexandru Slusari

Din punctul de vedere al vicepreședintelui legislativului Alexandru Slusari, procurorii care au gestionat cazul fraudei bancare și care l-ar fi tergiversat intenționat trebuie trași la răspundere penală. Dacă din capul locului se pornea pe pista corectă, puteau fi recuperați mult mai mulți bani. În plus, Slusari insistă pe datoria procurorilor de a apăra interesul public, nu doar în cazul fraudei bancare, dar într-un șir mai lung de anchete demarate anul trecut, după schimbarea puterii democrate, dosare pe privatizări și concesionări controversate, precum aeroportul, Air Moldova, Tutun CTC, autogările, Arena Chișinău etc. De ce aceste dosare au fost dată uitării? Să nu fie o influență politică la mijloc, pentru a le trece cu vederea și a activa anchete care convin unor potențiali candidați la prezidențiale, se întreabă retoric Slusari.

XS
SM
MD
LG