Platforma contributors.ro publică un interviu cu Nicu Popescu, director al programului Wider Europe al Consiliul European pentru Politică externă și fost ministru de externe în cabinetul Sandu, al Republicii Moldova. Discuția e axată pe problema reformării Uniunii Europene, iar Nicu Popescu este convins că această reforma va avea loc, dovadă și că în actuala criză a coronavirusului, Bruxelles-ul a reacționat mult mai prompt decât la criza de acum zece ani. Una din întrebări vizează direct Republica Moldova : în ce măsură subiectul integrării europene va fi prezent în campania pentru alegerile prezidențiale din toamnă ? Nicu Popescu pornește de la premisa regretabilă că „Moldova nu a avut niciodata acel consens pe care l-a avut clasa politică din România în favoarea integrării euro-atlantice și europene încă din anii 90. În Moldova, în ultimii ani o sumedenie de corupți au făcut cariere politice pretinzând că sunt pro-occidentali și pro-europeni, sau mascându-și anti-europenismul prin pretenția ca vor o politică externă echilibrată. Drept rezultat cetățenii Moldovei sunt ceva mai decepționați de perspectivele integrării europene ale țării decât erau acum un deceniu”. Și totuși, spune reprezentantul Moldovei în forurile europene, numărul celor care optează pentru direcția europeană continuă să fie mai mare decât al pro-rușilor, fiindcă s-a înțeles că nu Europa oferă motive de decepție, ci actualii politicieni.
Marți s-a aflat la București ministrul de externe ungar Szijjártó Péter. Înainte de a părăsi Ungaria, domnia sa a postat un mesaj pe Facebook, catalogat drept „războinic” de site-ul Aktual24. Ziarul România liberă optează pentru un titlu „tare” : „Ministrul ungar de Externe a venit la București într-un moment nedorit de România”. Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus că ar fi preferat ca Szijjártó Péter să vină la București pe 4 iunie, de ziua Tratatului de la Trianon, dar iată că a optat să o facă înainte. Știrea remarcă tonul neașteptat de „tranșant pentru un diplomat de carieră” din declarația lui Aurescu după întrevederea cu omologul său. Ziarul amintește și postarea mai veche a premierului ungar Vikor Orban , și anume un glob pământesc care prezintă o hartă politică din secolul XIX, pe care Transilvania apare inclusă în «Ungaria Mare».
Pe același subiect, Adevărul se oprește mai ales la discuția purtată între cei doi șefi ai diplomațiilor română și ungară privind programul de investiții ale Ungariei în comunităţile maghiare din Transilvania. Szijjártó Péter a admis că investițiile nu au avut la bază un acord scris, „ci s-au derulat doar în baza unei înţelegeri verbale cu Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe în timpul guvernării PSD”. „Ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi aşa am stabilit programul. Domnul Aurescu îşi doreşte acum o înţelegere în scris. O vom face”, a spus diplomatul ungar.
Pe pagina electronica a revistei 22, fostul ministru al educației Daniel Funeriu lansează idea că în spatele campaniei de la Antena 3 și de la PSD pentru renunțarea la examenul de bacalaureat în acest an se ascunde o uriașă afacere. Elevii ar urma să se prezinte la facultăți cu media obținută în timpul liceului. Funeriu susține că acești absolvenți fără bacalaureat, plus cei din anii anteriori vor umple locurile la „fabricile de diplome”, adică la facultățile particulare. Altminteri, de ce pandemia nu-i amenință și pe absolvenții de clasa a VIII-a, pentru care nu se bate nimeni să intre fără examen la liceu ?
