Peisajul pre-electoral din Serbia e dominat tradițional de trei culori: roșu, albastru și alb, fie că e vorba de steagul sârb, fie de cel rus. De această dată însă, în prim plan se află roșul chinezesc.
După ce epidemia de coronavirus a ajuns în Serbia, președintele Aleksandar Vučić a spus că solidaritatea europeană nu există și e doar un basm pe hârtie. Unicii care pot ajuta Belgradul, declara Vučić în fața presei, sunt chinezii.
Beijingul a trimis în ajutor măști și echipamente medicale, ba chiar și niște experți în sănătate publică, iar niște companii de presă și publicitate apropiate Partidului Progresist al lui Vučić au împânzit străzile cu panouri cu portretul liderului chinez Xi Jinping, alături de mesajul „Mulțumim, frate Xi!”.
Țările europene s-au mobilizat mai greu, dar au trimis apoi ajutoare de zeci de milioane de euro Serbiei. Analiștii politici cred că flirtul Belgradului cu Beijingul este menit, cel puțin parțial, să stârnească gelozia Uniunii Europene și să o determine să accelereze procesul de integrare și aderare a Serbiei.
Prietenia sino-sârbă, de altfel, nu se limitează la ajutor pe timp de pandemie. Pentru China, Serbia și Balcanii de Vest sunt o verigă cheie în grandiosul proiect numit Noul Drum al Mătăsii. Beijingul a vărsat miliarde de dolari în regiune. La Belgrad, chinezii vor construi o șosea de centură, dar și o cale ferată ultra modernă care să lege capitala Serbiei de Budapesta, unde premierul Viktor Orban nu se dă nici el în lături de la favorurile Chinei.
Sprijinul economic vine la pachet cu un grad de cooperare diplomatică: Beijingul nu recunoaște independența Kosovo, iar Belgradul susține eforturile regimului comunist de a-și extinde controlul în Hong Kong.
Și totuși, într-un interviu pentru serviciul balcanic al Europei Libere, Aleksandar Vučić a recunoscut că Uniunea Europeană este de departe și fără dubii cel mai mare investitor și donator în Serbia. Ba mai mult, el a adăugat că schimburile comerciale dintre Serbia și China sunt de 1000 de ori mai mici decât comerțul sârb cu doar două țări UE, referindu-se la Germania și Olanda.
Cercetătoarea Tena Prelec de la Oxford a explicat pentru colegii noștri sârbi că președintele Vučić a
re două discursuri: unul pentru publicul internațional și altul pentru publicul de acasă.
În ajunul alegerilor parlamentare de duminică, prietenia și banii Beijingului sunt pentru Vučić dovadă a succesului său diplomatic și a capacității de a atrage investiții străine majore.
Chiar dacă steagurile roșii chinezești au umbrit temporar tricolorul și mai frățesc al Rusiei, guvernul de la Belgrad așteaptă săptămâna asta o vizită a ministrul de externe rus Serghei Lavrov, o demonstrație de suport înainte de alegeri, iar președintele Vučić a fost invitat de Vladimir Putin la Parada Victoriei de la Moscova pe 24 iunie.
Cel mai probabil, Vučić va merge la Moscova ca învingător la alegeri. Cea mai mare coaliție de partide din opoziție, Alianța pentru Serbia, a anunțat că va boicota scrutinul fiindcă nu există condiții pentru alegeri libere și corecte. Epidemia de coronavirus a întrerupt un șir de proteste care începuse încă în 2018 împotriva corupției și tendințelor autoritare ale președintelui Vučić și ale partidului său.
După alegeri și după paradă, liderul sârb își va reorienta atenția spre vest. Trimisul special SUA Richard Grenell a anunțat că, pe 27 iunie, Washingtonul va găzdui nouă rundă de negocieri între Serbia și Kosovo. Experții spun că normalizarea relațiilor între Belgrad și Priștina ar deschide calea către legături mai strânse cu Occidentul - atât din punct de vedere politic, cât și economic.
