Despre posibile evoluții politice la Chișinău și reacția partenerilor externi - după ce democrații și socialiștii au pierdut majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova - , Valentina Ursu a discutat cu politologul și profesorul universitar de la București, Radu Carp.
Europa Liberă: La Chișinău, criza sanitară ar putea provoca și o criză politică. Cine și, mai ales, cum mai tratează Republica Moldova, ținând cont de aceste realități?
Radu Carp: „În primul rând, este extrem de îngrijorătoare această criză medicală. Sincer, după perioada de izolare ne-am fi așteptat ca cifrele să scadă și situația a fost oarecum ținută sub control atunci, însă cred că a contribuit foarte mult neîncrederea populației în cei de la guvernare, lipsa educației sanitare și faptul că au circulat foarte multe legende, foarte multe minciuni, foarte multe lucruri total neadevărate despre această epidemie și oamenii n-au mai crezut în ea. Deci, până la urmă, este o problemă medicală, dar generată de o problemă de lipsă de încredere, ba chiar până la paradoxul să fie oameni infectați care și așa să nu creadă că există această boală. Aici ar trebui căutate cauzele și mers mai adânc: de ce s-a ajuns la această situație care e total nefavorabilă și ce se poate face, pentru că rezolvarea situației este și una medicală, dar pentru a încetini apariția de noi cazuri cred că este nevoie de refacerea încrederii între guvernare și cei care sunt guvernați.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, chiar astăzi coaliția de guvernare a pierdut majoritatea în legislativul de la Chișinău, a rămas cu 50 de parlamentari. Ce evoluții anticipați că ar putea să se producă, ținând cont de faptul că partidele care ar putea forma o nouă majoritate parlamentară nu sunt compatibile, ne referim la PAS, PDA, „Pro-Moldova” și Partidul „Șor”? Ce scenarii pot fi puse în aplicare?
Radu Carp: „În primul rând, trebuie spus că majoritatea sau, mă rog, haideți să vorbim la trecut, pentru că acum nu mai este o majoritate, dar cei 51 de deputați care susțineau guvernul nu formau un bloc unitar. Era vorba de Partidul Socialiștilor, care pe lângă el adunase un nucleu de parlamentari, deci majoritatea era încă de la bun început fluidă. Dacă n-ar fi intervenit această criză sanitară, dacă situația economică și perspectivele economice ar fi fost mai bune, probabil că majoritatea aceasta fragilă s-ar fi menținut, or, așa cum s-a construit, așa a și căzut. Respectiv a fost artificială și s-a văzut: la prima adiere au început să scuture copacii de deputați, a căzut câte unul, câte unul și iată că s-a ajuns la situația în care astăzi nu mai există o majoritate.”
Europa Liberă: Admiteți că va cădea și Guvernul Chicu?
Radu Carp: „Aici voiam să ajung. Nu se poate spune în momentul de față că cei care au părăsit majoritatea vor să se alăture unei alte majorități. Deocamdată, lucrurile sunt fluide, nu există un singur lider al unei viitoare majorități, sunt mai multe persoane care ar revendica poziția de prim-ministru. Și mai este o problemă: nimeni nu vrea să guverneze așa cum arată lucrurile acum, toți ar prefera să vină la putere undeva când se va termina pandemia, când vor fi resurse financiare. Asta-i marea problemă că nimeni nu vrea să-și asume în prezent problemele uriașe cu care se confruntă Moldova.”
Europa Liberă: Deputații Partidului Demnitate și Adevăr au spus de nenumărate ori că ei sunt gata să-și asume responsabilitatea de a guverna Republica Moldova, au și spus că au candidaturi și pentru funcția de premier, și pentru toate portofoliile din Cabinetul de miniștri, dar se pare că nu au ajuns cel puțin la un numitor comun cu deputații, colegii lor din Partidul Acțiune și Solidaritate.
Radu Carp: „Da, aici este marea problemă, faptul că, deși existau toate premisele ca să existe o înțelegere între cele două formațiuni, mai ales într-un moment atât de critic, dl Andrei Năstase vrea să devină prim-ministru, dna Maia Sandu consideră că, dacă va deveni acum prim-ministru dl Năstase, probabil că nu ar vrea s-o ajute într-o viitoare campanie prezidențială, că s-ar crea doi poli de putere și îi este teamă de această posibilitate. Deci, lucrurile sunt cumva blocate în zona centru-dreapta.”
Europa Liberă: PPDA și PAS erau considerate un fel de copii răsfățați ai popular-europenilor de la Bruxelles și în Republica Moldova s-ar fi obișnuit cu faptul că atunci când politicienii sunt incapabili de a-și determina de unii singuri algoritmul coalițiilor de guvernare sar în ajutor comisarii și emisarii. De data aceasta ar putea să intervină cineva ca să ajute la constituirea unei majorități parlamentare?
Cred că cei de la PPE ar trebui să reia situația Republicii Moldova...
Radu Carp: „Partidul Popular European, dacă dorește să construiască o nouă majoritate în Republica Moldova, o poate face restabilind punțile de contact între cele două partide care sunt membre asociate și trasând soluții pentru a coagula în jurul acestei mini-majorități și alți deputați. Iată, dacă va exista interesul, și eu sunt convins că la Bruxelles există în continuare interesul ca Republica Moldova să fie guvernată de un reprezentant al acestor partide. Nu e principalul interes, dar există undeva și cei care cunosc problema Republicii Moldova la Bruxelles au acest obiectiv în minte, numai că probabil așteaptă și ei o clarificare între cele două partide în momentul de față. Cred că cei de la PPE ar trebui să reia situația Republicii Moldova, s-o aibă în vizor nu numai din punct de vedere geopolitic, așa cum s-a întâmplat în trecut, ci din punct de vedere strict politic și cred că dacă cei de la PPE ar avea o discuție cu cele două partide și ar lămuri problema - vor sau nu vor la guvernare? - lucrurile s-ar clarifica. Altfel nu văd ce ar putea să intervină pentru a-i determina să aibă o poziție mai tranșantă.”
Europa Liberă: Dar împreună au doar 27 de mandate?
Radu Carp: „Culmea e că cei care au mai puține mandate, exact ei se înțeleg cel mai greu. Problema e că, dacă s-ar crea această mini-majoritate, în jurul ei poate exista un semnal că e momentul să adere și alții. Deci, acesta-i marele paradox în Republica Moldova despre care vorbeam, cel mai greu e să creezi o mini-majoritate. În momentul în care o ai și fără niciun fel de asperități și prezinți un plan clar cine va fi prim-ministru, cine va fi președinte, și știind că-i atâta fragilitate extremă în parlament, atunci e mult mai ușor să aduci de partea ta și ceilalți deputați. Aici e cheia problemei.”
Europa Liberă: Ce rol joacă grupul „Pro-Moldova”, condus de fostul fruntaș al democraților, Andrian Candu, vă este clar?
Radu Carp: „Sincer, nu-mi este clar. Cred că dl Candu a vrut să fie la putere în orice ecuație, cred că a încercat să calculeze cum ar putea să ajungă la acest scop, dar pe parcurs a făcut mai multe erori care fac ca în momentul de față poziția să fie cu totul neclară. Sigur că gruparea sa se poate alătura mai multor variante pentru a constitui o majoritate, este exact problema de care spuneam. În momentul în care se creează o alternativă clară, atunci și această partidă, această fracțiune - nici nu știu cum s-o numesc, pentru că ea e foarte fluidă în acest moment - se va alătura. Și dl Candu în momentul de față, la fel este și dl Filip, ei se urcă în platforma unui tren. Problema e că trenul respectiv încă nu s-a format și nu are vagoane unde s-ar putea adăposti acești pasageri gata să plece oricând în trenul câștigător.”
Europa Liberă: Și deputații împreună cu Pavel Filip, parlamentarii democrați ar putea să părăsească acum barca în care stau cu socialiștii lui Igor Dodon?
Radu Carp: „Da, au aceeași dilemă – a continua într-o guvernare care nu mai are majoritatea, a forma o nouă majoritate, pentru că există contacte între dl Filip și cei de la PAS și de la PPDA. Deci, întotdeauna a fost o deschidere din partea lor pentru a crea o alternativă la Dodon. Nu asta-i problema că n-ar fi punți de legătură, problema e că sunt prea multe partide în expectativă și cred că, dacă s-ar face un sondaj care este motivul acestei expectative, în sinea lor toți acești actori politici ar spune că, de fapt, adevăratul motiv este că nu sunt pregătiți să gestioneze o situație care este extrem de complicată pe moment.”
Europa Liberă: Și ce ziceți, intră Moldova în criză politică?
Radu Carp: „Cred că nu. În momentul de față, nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea guvernării, tuturor forțelor de opoziție le convine un guvern slăbit în momentul de față. Sigur că există această retorică cum că e nevoie să fie un consens politic pe problema medicală ș.a.m.d., dar rămâne de văzut dacă se acoperă și cu fraze concrete, și cu enunțuri concrete această dorință. Cred că în continuare, din păcate, actualul guvern va continua, într-un fel sau altul, până – cum să spun? – ori pe scut, ori sub scut, adică ori va ieși învingător și va putea să-i ofere procente candidatului Igor Dodon, ori va fi sub scut, hemoragia de parlamentari va continua și atunci evident că Dodon ar avea în această ipoteză mai multe probleme pentru un al doilea mandat. Deci, e momentul adevărului și pentru guvern, și pentru opoziție.”
Europa Liberă: Ce mai poate face șeful statului, Igor Dodon, până la alegerile prezidențiale, cel puțin, el încă își joacă rolul său?
Radu Carp: „Da, el a încercat să joace un rol cu totul nefast. Cred că nici nu a realizat cât de nefast a fost rolul lui în tot acest timp, a mers pe o logică foarte simplă, de genul: am partidul meu, dacă sunt președinte e foarte ușor să cumpăr parlamentari și să întregim o majoritate. Problema este că el nu s-a uitat în profunzime să vadă dacă dl Chicu are calități de prim-ministru, poate să conducă o echipă, are la dispoziție resurse financiare, pe ce se bazează. Cred că abordarea lui Dodon a fost destul de superficială în ceea ce privește formarea unei noi majorități, după destrămarea celei precedente.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău, într-un fel, sunt supărate pe autoritățile de la București, spunând că România nu înțelege întru totul ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și că susține doar anumite forțe din opoziție, și nu cetățenii, așa cum ar fi promis.
Radu Carp: „Iarăși este eternul enunț care se aude de la Chișinău, din păcate pentru cei din România, pentru că de multe ori fac acest lucru, că, de fapt, România are o poziție partizană, că, de fapt, la putere e un partid politic, nu un guvern, nu e un prim-ministru în România, ci un șef de partid. Dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat, chiar ieri am văzut în Parlamentul European doi parlamentari români care aparțin de un grup care nici măcar n-are echivalent în Republica Moldova (Review Europe), am văzut cum doi reprezentanți ai acestui grup au pledat în favoarea asistenței financiare extinse pentru Moldova, unor ajutoare de urgență în contextul epidemiei. Deci, faptul acesta contrazice total logica guvernanților de la Chișinău. Ar trebui ca ei în Parlamentul European din contra să vină cu ideea că nu trebuie de făcut nimic. Și iarăși, vedeți, logic ar trebui dacă nu e un partid care să corespundă în Moldova, atunci nu se întâmplă nimic, iarăși e o contradicție de ce se întâmplă în realitate, vedem partide care aparent n-ar avea o miză pentru Moldova, dar pur și simplu consideră că e momentul să se intervină la Bruxelles pentru a ajuta Republica Moldova. Și o fac dezinteresat, fără a aduna capital politic neapărat.”
Europa Liberă: Apropo despre relația Chișinăului cu Uniunea Europeană, 63 la sută din cetățenii Republicii Moldova au încredere în UE, comparativ cu 33 la sută care au încredere în Uniunea Economică Euroasiatică. Este una dintre constatările unui sondaj de opinie, realizat de proiectul „Vecinii Uniunii Europene de la Est”, finanțat de Uniunea Europeană. Credeți că poate fi vorba despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova?
Radu Carp: „Aici cred că joacă foarte mult un rol negativ, din păcate, joacă această denumire de Uniune Euroasiatică, adică trimite nu numai la Asia, trimite și la Europa și poate că mulți moldoveni se lasă înșelați, crezând că o asemenea uniune ar asigura integrarea și în Europa, dar și anumite beneficii ale Asiei, adică cred că corect ar fi dacă cetățenii ar fi întrebați: ce preferați – Uniunea Europeană sau Rusia, care a creat Uniunea Euroasiatică? Cred că asta ar fi întrebarea corectă și atunci mie nu mi se pare foarte relevant câți au răspuns în favoarea acestei Uniuni Euroasiatice, câtă vreme știm foarte clar că acesta este proiectul lui Vladimir Putin și poate că mulți nu realizează acest lucru.”
Europa Liberă: Dar Dvs. vedeți Moldova acum izolată sau totuși cât de cât se menține pe linia relațiilor și cu Estul, și cu Vestul?
Radu Carp: „Ea se află la momentul cel mai de jos al izolării. Momentul acesta al pandemiei a făcut ca statele să se fie preocupate foarte mult de ele însele. Și atunci, toate statele care au mizat pe un ajutor exclusiv din exterior și nu s-au concentrat pe ce se întâmplă în interior, au mizat greșit. Asta nu înseamnă că Uniunea Europeană se izolează total de Moldova, înseamnă că sunt altele prioritățile și nu se poate ca să fie schimbate niște linii ale acestor priorități. Deci, eu cred că e momentul cel mai de jos, probabil, și pentru Rusia, întrucât Rusia se confruntă cu aceeași problemă: nu este interesată foarte mult de ce se întâmplă în vecinătatea ei apropiată. Deci, e momentul foarte nefavorabil pentru Republica Moldova și tot ce se poate face în momentul de față pentru a îmbunătăți situația este de a insista pe acest aspect umanitar pentru a crea premise favorabile ieșirii dintr-o situație medicală incertă și a lăsa politica deoparte pentru următoarele trei luni. Cred că acesta ar trebui să fie mesajul dat și de cei de la guvernare, și de cei din opoziție, pentru că, într-adevăr, nu va fi deloc ușor. Se va ieși cu răbdare din situația medicală actuală, dar nu va fi deloc ușor.”