Linkuri accesibilitate

De ce ține Putin să-i găsească circumstanțe atenuante lui Stalin? (Emilian Isăilă/ spotmedia.ro)


Ziare de la București

Revista presei de la București.

Revista presei din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:05 0:00
Link direct

În publicația Newsweek România este analizată în detaliu criza politică din Republica Moldova. Silviu Sergiu arată că, până la urmă, „cel mai interesat în demiterea guvernului Ion Chicu și aruncarea Moldovei în haos este Plahotniuc, care se teme să nu fie extrădat din Statele Unite”. România n-ar fi nici ea interesată ca Vlad Plahotniuc să ajungă în Moldova, pentru că, spune Silviu Sergiu, „Bucureștiul iese prost din romanul de dragoste cu Plahotniuc”. Variantele de ieșire din criză par inaplicabile (și sunt trei), ca atare, Armand Goșu, citat aici cu declarații făcute publicației dialectica.ro, vede ca unică soluție un schimb integral de generații în politică. Doar că „asta nu se va întâmpla”.

Scriind despre cele două noi mandate prezidențiale la care aspiră președintele Rusiei, Vladimir Putin, Emilian Isăilă se oprește pe spotmedia.ro la insistenta rescriere a istoriei Rusiei din ultimele discursuri ale liderului. De ce ține Putin să-i găsească circumstanțe atenuante lui Stalin, de pildă? Răspunsul analistului: „Această rescriere a istoriei e în realitate o amenințare a statelor din vecinătatea Rusiei, ostile regimului politic al lui Putin, respectiv Polonia, România și statele baltice. De asemenea, justifică, din perspectiva lui Putin, intervenția militară din Ucraina și anexarea Peninsulei Crimeea”.

Se discută mult și pe marginea legii care ar interzice abordarea în universitățile din România, ca și în școli de altfel, a studiilor de gen, văzute de legislator ca mijloace de propagandă în favoarea libertăților sexuale de import. Revista Newsweek reproduce articolul publicat de Adrian Papahagi pe blogul personal. El găsește că, până în prezent, universitățile românești sunt încă „un spațiu tolerant și liber, spre deosebire de multe universități occidentale, unde profesorii care nu se pliază voluntar pe consensul progresist sunt hărțuiți și marginalizați de studenți, colegi și conducere”. În mediul universitar occidental, arată Papahagi, a fost impus un veritabil „terorism intelectual”. „Rezultatul este cultivarea printre profesori și studenți a unui radicalism anticapitalist, antioccidental, al urii de sine și al utopismului marxist, care au nenorocit deja Europa de Est între 1917/1947 – 1989/1991”. Pledoaria lui este ca universitatea să rămână „pe terenul sigur și onorabil al științei, deschiși (critic și sceptic) spre orice”, fără a cădea „în militantism ideologic în cursurile noastre”.

La dezbatere calmă îndeamnă și Paul Dragoș Aligică pe marginaliaetc.ro. Dacă cei care au formulat legea nu s-a consultat cu mediul academic, așa cum era normal, nu e cazul să se răspundă cu aceeași monedă: mediul academic trebuie să intre în dialog cu legislatorul și să clarifice despre ce e vorba, de fapt. „Ar trebui ca măcar odată, cu titlu de experiment, să încercăm să facem împreună treaba așa cum ar trebui, cum ar fi normal într-un sistem democratic”, scrie Aligică.

Numai că derivele ideologizante din mass-media și din mediile academice occidentale au luat turnuri acute. Tot pe marginaliaetc.ro, Bogdan Budeș se revoltă împotriva tendinței tot mai evidente de epurare a bibliotecilor, de excomunicare a cărților. Or, au făcut-o deja și comuniștii, și naziștii, ba chiar și alții înaintea lor. Un articol publicat pe site-ul Radioului Național american se intitulează „Raftul tău de cărți poate fi o parte a «problemei»”. „A cărei probleme? A problemei la modă, desigur — a rasismului. (…) Cu cărțile nu-i de glumit. Ele au strania proprietate de a modela mintea celui care le citește”, scrie Bogdan Budeș glosându-l pe jurnalistul american. Așa că, dacă ești alb și biblioteca ta aliniază numai volume scrise de autori albi, ești automat rasist, fiindcă în locul lor, spun „progresiștii”, se pot găsi tot atâtea volume, la fel de valoroase, scrise de autori de culoare.

XS
SM
MD
LG