Dacă modificarea constituției ruse este sprijinită la referendumul care se încheie pe 1 iulie, numărul de mandate ale lui Putin, aflat la putere din 2000, se resetează la zero. Putin va mai putea candida la președinție de două ori, cu posibilitatea să rămână la Kremlin până în 2036. Apărut în ultimul moment al aprobării proiectului de modificare a constituției de către Duma de Stat, pe 10 martie, acest amendament a devenit și cel mai proeminent. Dar nu este singurul amendament controversat. Televiziunea Current Time a Europei Libere a analizat alte câteva.
Una dintre propuneri prevede introducerea în constituția rusă, cu ajutorul unui articol nou, 671, a noțiunii de dumnezeu, afirmându-se că Federația Rusă “păstrează memoria strămoșilor, care ne-au transmis idealurile și credința în Dumnezeu”. Experții citați de Current Time văd contradicții între articolul propus și unul deja existent, care va rămâne mai departe în constituția rusă și care prevede că Federația Rusă este stat laic.
“Amendamentul se înscrie în curentul conservator de dreapta pe care îl observăm în politica rusă de prin anul 2012”, spune expertul în istoria religiei, Constantin Mihailov. În articolul nou care va introduce în constituția rusă noțiunea de dumnezeu, se mai spune că Rusia este succesoarea Uniunii Sovietice, iar copii sunt cea mai importantă prioritate a politicii de stat.
În următorul articol al constituției ruse, articolul 68, care definește rusa drept limbă de stat pe întreg teritoriul Federației Ruse, se va adăuga, conform amendamentelor, precizarea că rusa este “limba poporului formator al statalității”, care “intră într-o uniune multinațională a popoarelor egale în drepturi ale Federației Ruse”.
Aleksandr Verhovschii, directorul centrului “Sova”, specialist în problemele naționalismului și xenofobiei, spune că naționaliștii ruși au cerut încă din anii 1990 ca poporul rus să fie descris în constituție ca popor principal al statului. Formula propusă acum de “popor formator al statalității” pare un pas în această direcție, dar nu le satisface cererea pe deplin.
Într-un alt amendament, sunt puse alături prevederi pentru crearea condițiilor de educare a copiilor și “apărarea căsătoriei ca uniune a bărbatului și femeii”...
Constituția rusă actuală nu spune nimic despre căsătorie, care este definită numai de Codul Civil drept “uniune a bărbatului și femeii”.
Amendamentul constituțional privind căsătoria, la fel ca cel despre dumnezeu și poporul formator de statalitate sunt propuneri populiste cu scopul să învioreze dezbaterea și să atragă cât mai mulți alegători la urne, crede politoloaga Ecaterina Șulman. “Din referendum pentru modificarea constituției, a fost transformat în referendum pentru credință, poporul rus, valori tradiționale și împotriva căsătoriilor între persoane de același sex”, spune Șulman.
Extinderea plebiscitului la șapte zile a fost explicată prin nevoia distanțării sociale pe timp de pandemie de coronavirus. Dar oponenții puterii cred că autoritățile au extins perioada votării pentru că s-au temut de o prezență redusă la urne a alegătorilor dezorientați de multitudinea amendamentelor.
Într-un alt amendament analizat de Current Time se spune că “Federația Rusă asigură apărarea adevărului istoric”, iar “diminuarea semnificației faptelor de eroism comise în apărarea patriei nu se admite”.
Modificări la articolele despre cetățenie prevăd că deputaților, miniștrilor, judecătorilor, procurorilor și altor demnitari li se interzice să dețină cetățenia altor țări sau drept de ședere permanentă în alte țări.
Un amendament despre raporturile cu justiția internațională prevede că Rusia nu va îndeplini “deciziile organelor internaționale (…) care contravin constituției ruse”.
Federația Rusă a spus deja, printr-o decizie a Curții Constituționale, că nu se consideră obligată să îndeplinească hotărâri ale CEDO...
Dar, la fel ca cel despre resetarea mandatelor prezidențiale, mai există un amendament care îl vizează direct pe președintele Putin. Acest amendament introdus ca articol nou, 921, prevede că președintele Federației Ruse se bucură de imunitate după încheierea mandatului, indeferent dacă mandatul i-a expirat, dacă și-a dat demisia sau dacă nu-și mai poate îndeplini atribuțiile din motive de sănătate.
