În penultima zi a unui vot de o săptămână pentru unul dintre cele mai mari proiecte ale guvernării sale de 20 de ani, o revizuire constituțională care îi oferă încă doi termeni de la Kremlin, președintele Rusiei Vladimir Putin a transmis de pe ecranele televiziunii rusești un apel direct către spectatori.
„Votăm nu numai pentru schimbări constituționale”, a spus el, având în fundal un monument nou dedicat soldaților sovietici care au murit luptând în Al Doilea Război Mondial. „Votăm pentru țara în care vrem să trăim, pentru o țară cu un sistem de educație și de sănătate modern, care să asigure protecție socială corespunzătoare cetățenilor ei, cu autorități eficiente și care dau socoteală societății. Votăm pentru o țara în care muncim și pe care vrem să o transmitem mai departe copiilor și nepoților noștri
Discursul din 30 iunie a fost prima dintre numeroasele sale înregistrări televizate în care liderul de la Kremlin s-a concentrat în totalitate pe schimbările constituționale cele care, iată! îi vor putea permite să rămână la putere până în 2036, când va avea 83 de ani. Votul a fost considerat ca fiind rușinos de către opoziție și boicotat de o mare parte a ei și schimbările aprobate acum au fost criticate de experți constituționali .
„Menținerea puterii, spre deosebire de orice moștenire istorică îndepărtată, pare a fi fost forța motrice a acestor modificări constituționale”, consideră William Pomeranz, expert în drept rus și director adjunct al Institutului Kennan din cadrul Wilson Center.
Forțând adoptării propriei versiuni a constituției, Putin - care a fost la putere ca președinte sau prim ministru din 1999 - urmează o lungă tradiție. Rusia și URSS au trecut prin șapte constituții în secolul XX, cu modificări ale legii de bază făcute de liderii sovietici Vladimir Lenin, Iosif Stalin și Leonid Brejnev și, din nou, sub Boris Elțîn, primul președinte al Rusiei după prăbușirea URSS din 1991.
„Crearea unei constituții esențial noi va face din el un fel de părinte fondator", a spus politoloaga Yekaterina Schulmann, din Moscova, despre Putin, care în 2018 sublinia cu mândrie că nu a modificat niciodată constituția.
De la începutul celui de-al treilea mandat prezidențial în 2012, Putin s-a văzut pe sine ca pe un apărător ferm a ceea ce el numește „valorile tradiționale ale Rusiei” care includ opoziția față de căsătoria homosexuală, o susținere a credințelor ortodoxe ruse și o denunțare a liberalismului în stil occidental ca model politic și social.
Toate aceste poziții sunt reflectate în pachetul de amendamente care cuprinde peste 200 de modificări - de la clauze care împiedică, în esență, legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, până la un text care obligă Rusia să contracareze toate încercările de „falsificare” a istoriei sale. Credința în Dumnezeu este considerată o valoare esențială moștenită de la strămoși și ridică majoritatea etnică rusă, desemnând rusă drept „limba etniei care formează statul”. În trecut Vladimir Putin spunea că țara sa este o vastă țară multietnică și cu multe limbi.
Aceste modificări propuse și altele asemenea au apărut într-o campanie neobosită realizată de televiziunile de stat și de canalele de socializare pro-Kremlin pentru promovarea plebiscitului, de la un clip homofob la panouri publicitare de pe stradă, cu cupluri slave zâmbitoare cu copii și sloganuri despre apărarea „Valorilor familiei."
„Multe dintre ideile care păreau marginale și chiar extremiste la sfârșitul anilor ’90 și la începutul anilor 2000 sunt acum în mod oficial destul de mainstream”, crede politoloaga Yekaterina Schulmann .
Dincolo de semnalarea unui curs profund conservator pentru Rusia, amendamentele îi oferă lui Putin o șansă de a-i menține pe oameni în șah , încercând să ghicească planurile sale politice, în timp ce îi oferă o cale foarte simplă către păstrarea nelimitată a puterii.
Acestea îl fac pe Putin să fie și imun față de o eventuală urmărire penală odată ce ar părăsi funcția și lasă deschise alte căi către a continua să aibă un rol potențial în cadrul unui Consiliu de Stat reconstituit - un organism care acum este în mare parte ceremonial, dar care primește un rol important prin noile amendamente și a cărui putere poate fi sporită în continuare prin legislația viitoare.
„Ideea nu era să creeze certitudine, ci să păstreze incertitudinea", a spus Schulmann.
Kremlinul a pus procesul în mișcare din timp. Putin a făcut un anunț despre modificările constituționale propuse într-un discurs despre starea națiunii pe 15 ianuarie. Pe 10 martie, în timp ce amendamentele navigau prin legislativ, parlamentarul Valentina Tereșkova, prima femeie din spațiu, a propus ceea ce se numește „anularea mandatelor deținute până acum de Vladimir Putin, reluând socoteala de la zero și oferindu-i posibilitatea de a putea candida încă de două ori pentru funcția de președinte.”
Curtea Constituțională a confirmat rapid legitimitatea acestui amendament nelăsând niciun spațiu pentru dezbateri cu privire la legalitatea lui.
Au existat, de asemenea, o mulțime de dovezi că votul a fost o simplă formalitate. Cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea votării, librăriile din Moscova vindeau copii ale Constituției ruse, cu noile modificări incluse, relatează corespondentul Europei Libere la Moscova. De la începerea procesului de vot , din 25 iunie, rețelele de socializare ruse au fost pline de imagini care arătau centre de votare improvizate, iar tombolele zilnice au oferit premii tuturor celor care au votat.
Terenuri de joacă, aeroporturi, automobile: dorința Rusiei de a merge la vot oriunde și oricând
Poveștile despre incompetență și haos, toate apărute de la începerea procesului de vot, au adus dovezi crescânde pentru ceea ce criticii consideră a fi lacune flagrante în procesul de votare.
Numindu-l „vot la nivel național”, Kremlinul a fost capabil să evite cerințele stricte pe care legea rusă le impune pentru referendumuri, inclusiv un număr minim de prezență și alte condiții care vizează protecția împotriva fraudei și manipulării. Fără un precedent legal de urmat, guvernul a putut evita astfel de restricții și a organizat buletinele de vot așa cum a considerat potrivit.
„Acest tip de vot nu este menționat în Constituția din 1993 și nici nu este întemeiat în legislația rusă”, consideră Ben Noble, lector de politică rusă la University College London.
Gradul de aprobare a politicilor lui Putin a scăzut constant de la alegerea sa pentru un al patrulea mandat în martie 2018, din cauza unei reforme a pensiilor profund nepopulară și din cauza scăderii salariilor reale. De la începutul pandemiei de coronavirus, Putin a delegat mare parte a răspunderii către guvernatorii locali, nereușind să facă din această gravă criză un moment de coalizare a societății.
Astfel oamenii au acordat o mare parte din credit liderilor regionali cărora le-a delegat Putin sarcina de a controla răspândirea focarului. Mai mult – Putin a vorbit inițial despre cum pandemia va ocoli Rusia, dar retragerea la reședința sa de lângă Moscova nu a ajutat la consolidarea încrederii în el.
Victoria lui Putin la acest referendum se poate dovedi în cele din urmă o victorie à la Pirus, crede Yekaterina Schulmann, care prezice că ar putea accelera chiar scăderea popularității lui. Modul în care s-a desfășurat votul, manipulările și încălcările masive ale legislației au consolidat ideea în societatea rusă că totul este hotărât dinainte și că, oricum, nu se poate schimba nimic. Or, spune politoloaga Schulmann „acesta este unul dintre cele mai eficiente instrumente de guvernare - a-i face pe oamenii să creadă că nu pot schimba nimic”.
