Președintele rus Vladimir Putin, în interviul acordat pentru un documentar „Rusia, Kremlin. Putin” le-a dat fiori fostelor republici sovietice – între timp de 30 de ani țări independente.
Putin a afirmat că multe republici „la destrămarea Uniunii Sovietice” au plecat cu „cadouri teritoriale”, cu teritorii care „istoric, aparțineau Rusiei”.
Declarațiile președintelui rus au stârnit îngrijorare și nedumerire în spațiul ex-sovietic, mai ales ținând cont de faptul că Rusia nu s-a sfiit până acum să mai ciupească direct sau indirect din teritoriile Moldovei, Georgiei și Ucrainei.
Radio Svoboda observă că la fel de neliniștite ar putea fi Kazahstanul și Belarusul, care au comunități largi de ruși sau vorbitori de rusă la granițele cu Rusia. Minskul, de altfel, s-a confruntat în ultimii ani cu avansuri tot mai insistente ale Kremlinului pentru o „integrare aprofundată” între cele două țări.
El a vorbit despre greșelile sistemice precedente din Constituție
Purtătorul de cuvânt al lui președinției ruse, Dmitri Peskov, a negat că Moscova ar avea pretenții teritoriale față de alte țări și a explicat declarațiile lui Vladimir Putin în contextul referendumului privind modificarea Constituției, care va avea loc pe 1 iulie. „El a vorbit despre greșelile sistemice precedente din Constituție, care nu au luat în calcul un număr larg de situații și evoluții potențiale care ar putea avea consecințe negative pentru statul nostru”.
Mai exact, Vladimir Putin declarase că legea supremă a URSS prevedea dreptul republicilor de părăsi Uniunea, dar nu stipula o procedură concretă.
Reforma constituțională propusă acum alegătorilor ruși conține un pachet larg de amendamente, de la definirea căsătoriei strict ca relația dintre un bărbat și o femeie până la superioritatea legislației ruse față de acordurile internaționale. Cel mai discutat amendament este însă resetarea numărătorii mandatelor prezidențiale, ceea ce i-ar permite lui Vladimir Putin să candideze din nou.
În același interviu pentru documentarul „Rusia. Kremlin. Putin”, liderul rus dă de înțeles că într-adevăr va candida pentru un mandat nou – nu din interes propriu, firește, ci pentru binele țării. Întâi de toate însă trebuie modificată Constituția:
Nu exclud această posibilitate, dacă va apărea în Constituție, de a candida din nou. Vom vedea
„Dacă asta nu se va întâmpla, peste vreo doi ani, vă spun din experiență proprie, în loc de ritmul normal de lucru, la multe nivele ale puterii va începe scormonitul cu ochii după potențiali succesori. Trebuie de lucrat, nu de căutat succesori. Eu personal nu am decis încă nimic pentru mine. Nu exclud această posibilitate, dacă va apărea în Constituție, de a candida din nou. Vom vedea”. Potrivit unui sondaj realizat în mai de Centrul Levada, 44% dintre respondenți au spus că vor vota pentru modificarea legii supreme, 32% sunt împotrivă, iar restul sunt indeciși sau nu au vrut să răspundă. Pe de altă parte, potrivit Centrului pan-rus pentru cercetarea opiniei publice ВЦИОМ, o companie de stat, procentul celor care sunt în favoarea modificării Constituției ajunge la 61%.