Linkuri accesibilitate

Cum ar trebui America să se comporte cu Rusia


Cu Putin pornit acum să devină președinte pe viață, experții și politologii americani par să-și fi pierdut speranța că Rusia s-ar mai putea schimba.

Cu toate astea, Rusia nu e un monolit intangibil. Este ceea ce scrie fosta diplomată Victoria Nuland, care a fost, între 2005 și 2008, ambasador SUA la NATO. Ulterior, între 2013 și 2017, ea a fost adjuncta secretarului de stat pentru afacerile europene și eurasiatice. În această calitate, ea a asistat la evenimentele de pe Maidan, în Kiev, care au dus la fuga pro-rusului Viktor Ianukovici, dar și la pierderea Crimeei și începutul războiului în Donbas.

Căutând pe blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace (inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas), Criza din Ucraina. LiveBlog, putem retrasa nenumăratele ocazii în care Victoria Nuland a intervenit în favoarea unei Ucraine mai apropiate de UE (și implicit de SUA). Astfel, în februarie 2014 ea obținea de la Ianukovici promisiunea că va modifica constituția (câteva zile mai târziu el avea să fugă în Rusia); sau, doi ani mai târziu, în aprilie 2016, când, în vizită la Kiev, Nuland spunea că cei care ‘au jefuit populația ucraineană atâta vreme’ ar trebui să ajungă la închisoare (ceea ce nu s-a întâmplat, de altfel).

Victoria Nuland
Victoria Nuland

Cunoscând îndeaproape relațiile Washington – Moscova, Victoria Nuland scrie în Foreign Affairs că viitoarele alegeri prezidențiale vor permite Statelor Unite să-și refacă sistemul securitar și să recâștige încrederea aliaților. La fel, va fi ocazia unei schimbări de atitudine față de Rusia, căreia occidentalii i-au dat sistematic ocazia să intervină în alte țări și să încalce tratatele internaționale.

Washingtonul și aliații săi au uitat arta politicii și diplomației (statecraft) care a dus la câștigarea Războiului Rece. Pentru asta va trebui refăcută legătura strânsă, transatlantică, dintre SUA și aliații europeni, dar va trebui făcută și dovada fermității față de Rusia, în paralel cu apeluri directe în direcția populației ruse, căreia va trebui să i se arate beneficiile unor relații mai bune.

Putin trebuie împiedicat să izoleze populația rusă de restul lumii. În cele două decenii de când se află la putere, populația Rusiei a cedat tot mai multe drepturi și libertăți, în schimbul promisiunii prosperității și a unui stat puternic. La fel, și în Occident domnea speranța că Putin va pune capăt corupției și puterii nemăsurate a oligarhilor. În loc de asta, regimul lui Putin a căpătat o latură tot mai sovietică, cu închiderea sau omorârea opozanților, domnia partidului unic și un control tot mai mare asupra presei și internetului: Gulagul digital și noua lege a „internetului suveran”.

De la început, spune Victoria Nuland, Putin a avut trei priorități: reimpunerea hegemoniei ruse în țările vecine; reconstruirea structurilor militare; și recâștigarea unui loc la masa internațională a tratativelor. În privința ultimului punct, occidentalii au încurajat Rusia, cooptând-o o vreme in grupul G8 și creând Consiliul NATO-Rusia. S-a crezut atunci că Rusia va fi un “acționar responsabil” (“responsible stakeholder”) în afacerile internaționale dacă va fi cooptată în forumuri importante.

Trezirea Occidentului, care nu văzuse felul in care Putin a turnat bani în tehnologiile de „război asimetric”, a survenit abia cu ocuparea Crimeei în 2014 (deși anterior scurtul război al Rusiei în Georgia, în 2008, fusese trecut cu vederea).

Deodată a apărut limpede tratamentul brutal la care Putin supune acele țări foste comuniste care au fost lăsate într-o zonă cenușie: Georgia, Ucraina și Moldova.

Putin a înțeles de la început că dacă Rusia are ca vecini state prospere și democratice, asta riscă să șubrezească propriul său regim totalitar. În schimb, succesele militare, fie și temporare, în Rusia și Siria, i-au menținut popularitatea acasă. Acum însă, după două decenii de neglijență și dezinteres pentru modernizarea țării, economia Rusiei e bolnavă. Pandemia și prăbușirea prețului petrolului i-au dat o lovitură finală.

În final, Victoria Nuland spune că provocarea cea mare pentru SUA și viitorul președinte în 2021 va fi să determine democrațiile aliate să-și modifice atitudinea față de Rusia. Cu atât mai mult cu cât Rusia este, comparativ, mult mai slabă acum decât era defuncta URSS. Pentru Vest, întărirea NATO va fi un pas indispensabil.

Sancțiunile economice impuse Rusiei trebuie menținute dacă ea va continua să ocupe părți din Ucraina. Cea mai bună armă va fi însă oferta prosperității comune făcută direct populației ruse. Reagan sau Clinton se adresau direct rușilor în intervențiile lor. Altfel zis, cea mai bună metodă va fi revenirea la tehnicile de menținere a echilibrului geopolitic care s-au dovedit atât de eficace înainte de prăbușirea URSS-ului și de momentul acela euforic, prelungit de-a lungul anilor 1990, în care s-a crezut că asistăm la „sfârșitul istoriei”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG