Linkuri accesibilitate

De ce a început Rusia să curețe epavele de submarine nucleare din Oceanul Arctic?


Unul dintre cele mai mari submarine nucleare rusești din clasa Akula. Poate transporta circa 27500 tone și patrulează Marea Barents

În 2003, submarinul nuclear rus K-159 s-a scufundat în golful Kola, omorând 9 oameni și ducând 800 de kilograme de combustibil radioactiv la fundul mării, unde a rămas până azi.

K-159 nu este unica epavă nucleară din Oceanul Arctic. În 1983, URSS a scufundat submarinul K-27 în apropiere de arhipelagul Novaia Zemlea, în Marea Kara. Anul trecut, savanții norvegieni au mai descoperit unul – submarinul K-278, cunoscut drept Komsomoleț, care a fost scufundat accidental de sovietici în 1989.

De ce a început Rusia să curețe epavele nucleare din Oceanul Arctic?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00

De-a lungul anilor, flota sovietică și apoi rusă a folosit regiunea arctică pe post de gunoiște. Până acum au fost identificate peste 17 000 de obiecte aruncate acolo, printre care 18 reactoare nucleare și alte deșeuri radioactive precum combustibilul utilizat de la spărgătorul de gheață atomic Lenin.

Submarinul Kursk la baza maritimă de la Vidîaievo, înaintea dezastrului
Submarinul Kursk la baza maritimă de la Vidîaievo, înaintea dezastrului

Moscova a negat ani buni că și-ar arunca deșeurile în mările arctice și abia pe timpul lui Boris Elțîn, o comisie condusă de Alexei Iablokov a publicat un raport care recunoștea amploarea problemei. Ce-i drept, Rusia apoi nu a făcut prea multe să-și spele păcatele, în pofida insistențelor vecinilor nordici precum Suedia și Norvegia. Savanții din aceste țări au colaborat cu colegii lor ruși pentru a cartografia și a monitoriza deșeurile mai periculoase.

În decembrie 2019, participanții la o conferință științifică internațională în Moscova au estimat că șase obiecte, inclusiv câteva submarine, conțin 90% din toate deșeurile radioactive din mările arctice, iar evacuarea lor ar costa peste 300 de milioane de dolari.

Lucrurile au început să se miște în martie, când președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind curățarea părții ruse a regiunii arctice de deșeuri radioactive și alte obiective nucleare scufundate. Sarcina a fost pusă în seama companiei de stat Rosatom.

Acest proces va fi unul foarte dificil și periculos din cauza riscului de scurgeri radioactive. Spre exemplu, carcasa submarinului K-159 este spartă, dar reactorul este intact. Remorcarea sa însă l-ar putea destabiliza.

Motivația Rusiei de a curăța Oceanul Arctic nu este pur ecologică. Dimpotrivă, încălzirea globală a făcut coasta nordică a Rusiei mai navigabilă, mai accesibilă, deschizând astfel noi oportunități de explorare a resurselor din zonă. Cu alte cuvinte, Arctica nu mai este o groapă de gunoi înghețată, iar deșeurile nucleare aruncate anterior au devenit un obstacol pentru explorarea și valorificarea ei.

Organizațiile ecologiste precum Greenpeace sunt totuși sceptice față de planul și capacitățile Moscovei și amintesc de eșecuri mușamalizate anterior de Rosatom precum o mică explozie nucleară în Marea Albă vara trecută sau norul radioactiv de la uzina Mayak, care a acoperit Europa în 2017.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG