Acest sprijin subminează eforturile administrației Trump vizînd izolarea Teheranului, din cauza ambițiilor sale nucleare și ajutorului acordat teroriștilor. Parteneriatul va extinde participarea chineză în telcomunicatii, porturi, cai ferate și zeci de alte proiecte.
În schimb, China urmează să primească țiței iranian, la preț redus, în următorii 25 de ani. Alianța are și o componentă de securitate, oferind Beijinului o intrare într-o regiune care preocupă Statele Unite de decenii. Planul prevede exerciții militare, cercetare și dezvoltare comună a unor sisteme de arme și schimburi de informații. Parteneriatul, propus de președintele Xi Jinping, în timpul unei vizite în Iran în 2016 a fost aprobat de guvernul de la Teheran în iunie. Documentul nu a fost supus încă aprobării parlamentului iranian ori făcut public și speculația este că regimul de la Teheran nu vrea ca concesiile făcute Chinei să fie cunoscute de populație.
Dacă acest plan va fi pus în aplicare așa cum este el acum, în faza de proiect, el va contribui la continuarea înrăutățirii relațiilor Chinei cu Statele Unite. El ar fi o lovitură dată politicii lui Trump față de Iran, de la retragerea Americii din tratatul nuclear.
Cea mai recentă tranșă a sancțiunilor, care include amenințarea că firmele cu legături iraniene vor fi decuplate de la sistemul bancar internațional, sufocă de-acum economia iraniană. Disperarea pare să împingă Iranul în brațele Chinei, care poate ajută cu tehnologie și are mare nevoie de petrol.
Țițeiul este cea mai mare sursă de venit a regimului iranian, deși livrările au scăzut dramatic, din cauza sancțiunilor. China importă circa 75% din nevoile sale de petrol, fiind cel mai mare importator din lume. Un aspect al parteneriatului, dacă se va materializa este că firme chineze vor fi expuse sancțiunilor americane, dacă lucrează cu Iranul.
