Expertul Igor Boțan a declarat pentru IPN că avem o situație specială dictată de politică de stat de combatere a pandemiei, iar propunerea de micșorare a timpului de activitate a birourilor electorale trebuie să țină cont de această politică. „Este necesară o abordare responsabilă a în adoptarea modificărilor la legislația electorală”, precizează el. În opinia lui Boțan se dorește ca propunerile pe care le-au făcut colegii din Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte să fie examinate și introduse în proiectul de lege de modificare a legislației electorale, eventual, pe etape. „Acum rezolvăm problemele presante și urgente, iar toate celelalte propuneri vin cu o rezolvare după scrutin”, susține expertul.
Moțiunea de cenzură semnată de deputații din opoziție este una logică pentru că reiese din evenimentele politice din ultima vreme și a incapacității guvernului Chicu de a face față crizei pandemice în Rep. Moldova, susține comentatorul politic Ion Tăbârță, relatează Radio Chișinău. „Trebuie să recunoaștem că de pe la mijlocul lunii mai a devenit clară incapacitatea acestui guvern de a guverna țara în condiții de pandemie. S-a creat această așteptare în societate, ca guvernul Chicu să cadă”, afirmă Tăbârță. El mai spune că dacă nu se producea acum, deja în toamnă ar fi avut loc în alte condiții politice.
De ce credem în comploturi despre Covid? – încearcă să explice jurnaliștii de la portalul Sic.md. În material se scrie că conspirațiile, mai ales cele care spun că virusul nu există sau e doar un fel de gripă, oferă confortul de a continua viața normală fără mari griji sau remușcări. „Nu e de mirare că pandemia este o ocazie perfectă pentru apariția conspirațiilor”, se mai scrie în articol. Autoritățile și sursele media ar trebui să fie consecvente în a informa publicul despre pandemie și a pune accentul pe lucrurile despre care există consens științific, chiar și atunci când comunică despre teorii alternative sau noi descoperiri, subliniază Sic.md.
Ziarul de Gardă a publicat o anchetă despre o proprietate nedeclarată deputatului socialist Corneliu Furculiță. În material se scrie că acesta a declarat două automobile pe care le are în posesie și susține că locuiește cu familia într-un apartament de circa 67 m.p. din Chișinău, se scrie în material. „În realitate, trăiește într-o casă impunătoare, amplasată într-o suburbie a capitalei, construită pe două terenuri înregistrate pe numele fiicei sale, de 26 de ani”, se subliniază în investigație. Chiar dacă l-am surprins atât pe deputat, cât și pe soția sa, la casa din Durlești, iar vecinii susțin că familia Furculiță locuiește aici de mai bine de un an, președintele fracțiunii socialiștilor din Legislativ susține că doar a venit să verifice ca totul „să fie în regulă”, și că, de fapt, nu locuiește aici „de bază”, scrie Ziarul de Gardă.
Despre Dodon, pe ultima sa sută de metri scrie Veaceslav Negruța pentru Gazeta de Chișinău. Într-un editorial el a afirmat că anii care au trecut cu președintele Dodon vor intra în istoria RM ca o perioadă în care am avut de toate: promisiuni, legăminte, jurăminte, trădări, suspendări, câteva guverne, și chiar răsturnări. Și pentru ca să fie exact în spiritul creatorului său Plahotniuc, scrie Negruța, nu se putea și fără niște modificări la regulile electorale. „Dodon s-a împotmolit în datorii: financiare, politice, geo-politice etc. El trebuie să-și plătească creditorii”, conchide autorul.
Republica Moldova e cel mai mare beneficiar de fonduri europene din Vecinătatea Estică, iar România – principalul partener, afirmă Laurențiu Pleșca, asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile din București, citat de protalul Deschide.md. Autorul precizează că de la independență până în prezent, Uniunea Europeană împreună cu statul român au adus un aport de circa 4 miliarde de euro, dintre care aproape 2 miliarde de euro fiind fonduri nerambursabile, pentru a pune umărul la tranziția Republicii Moldova dintr-un stat sovietic, într-un stat care se dorește a fi unul european. În opinia lui Pleșca, acest sprijin economic trebuie canalizat pentru a ajuta direct cetățenii Republicii Moldova, prin finanțarea în primul rând prin intermediul autorităților locale, ca aceste fonduri să ajungă integral în beneficiul cetățenilor și să nu se piardă pe drum.
