Europa Liberă: Domnule Sjödin, avem un câștigător în Belarus. Același. Cum apreciați acest rezultat?
Alexander Sjödin: „Rezultatul alegerilor nu este deloc o surpriză. Ne-a fost clar cu multe luni în urmă că nu vom asista la alegeri libere și corecte, așa cum nu s-a întâmplat de altfel în ultimii 25 de ani în Belarus. Autoritățile au ignorat constant recomandările observatorilor internaționali precum OSCE-ODIHR.
Nicio surpriză că scrutinul s-a desfășurat în condiții mai rele decât cele de până acum
În plus, faptul că în mod deliberat autoritățile nu au trimis în timp o invitație organizațiilor internaționale pentru a monitoriza alegerile și chiar și organizațiile naționale independente s-au confruntat cu dificultăți pentru a se acredita și observa alegerile, guvernul folosind drept pretext pandemia de coronavirus ca să limiteze accesul acestora la observarea alegerilor, toate acestea deci ne-au pus în alertă. Doar foarte puține astfel de organizații au observat alegerile, deci nicio surpriză că scrutinul s-a desfășurat în condiții mai rele decât cele de până acum. Represiunile guvernului au început foarte devreme, potențialii candidați și suporterii acestora arestați. Lucrurile au fost de departe orchestrate. De pildă, aproape 42% dintre alegători votaseră deja înainte de data 9 august.”
Europa Liberă: Și ce e rău în asta?
Alexander Sjödin: „Știm din precedentele alegeri că exact în aceste zile au loc neregularitățile: o lipsă de transparență a procedurilor, lipsa monitorizării celor care votează sau la numărarea voturilor etc”.
Europa Liberă: Vreți să spuneți că pe parcursul celor 5 nopți, autoritățile au avut posibilitatea să jongleze cu buletinele de vot si să falsifice numărarea acestora?
Alexander Sjödin: „Da, exact. Au fost situații în care autoritățile au spus că 100 de oameni au votat într-o zi, când observatorii independenti au numărat doar 50 de oameni.”
Europa Liberă: Și acum oamenii ce să creadă. Sau cetățeni ai altor țări care urmăresc acest proces si văd că autoritățile spun că Lukașenka a câștigat cu 80%, iar opoziția spune că dimpotrivă, Țihanovskaia a câștigat cu peste 70%. Pe cine să credem? Care ar fi un rezultat rezonabil?
Alexander Sjödin: „Este foarte dificil de spus. Am văzut că în anumite secții locale rezultatul este mai apropiat de ceea ce spune opoziția. Dar fără o reală monitorizare internațională este greu de spus. Puținele organizații independente care se află acolo își publică zilele acestea rapoartele și vom vedea ce spun. Dar fără transparență este greu de numărat voturile într-un proces electoral.”
Europa Liberă: Una dintre particularitățile acestor alegeri este faptul că demonstrațiile și reprimarea lor au început înaintea alegerilor. Va schimba asta cu ceva lucrurile? Până acum, oamenii au demonstrat după alegeri, dar rezultatul a rămas același.
Alexander Sjödin: „Aș vrea să mai adaug ceva la răspunsul la întrebarea anterioară. Și anume că, atâta vreme cât nu am avut transparență, observatori independenți iar candidatul opoziției nu a putut participa, acestea nu pot fi considerate alegeri drepte și corecte. Oricum, de astă dată a fost nu doar o mobilizare politică, ci și civică. Oamenii au fost curajoși si au ieșit în stradă, deși știau că se expun violențelor poliției. Am auzit că doamna Țihanovskaia este în Lituania, deci în siguranță. Acum se schimbă însă lucrurile în contractul social dintre Lukașenka și popor, căci oamenii nu vor accepta să fie bătuți de poliție dacă vor ieși în stradă. Oamenii nu îi vor recunoaște legitimitatea dacă își va impune cu forța puterea.”
Europa Liberă: Belarus este un stat suveran, dar membru, cel puțin teoretic, pe hârtie, al Parteneriatului Estic. Se știe și ce relații are Belarus cu Rusia, pe de altă parte. Ce marjă de manevră au UE și organizațiile democratice internaționale?
UE trebuie să nu permită autorităților să reprime violent protestele
Alexander Sjödin: „Belarus are angajamente și obligații ca membru al OSCE, dar și ca membru al Parteneriatului Estic. Știm că autorităților le pasă de imaginea internațională a țării. Rolul organizațiilor internaționale este să rămână alerte. Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, este important să se pună presiune pe mai departe. UE trebuie să nu permită autorităților să reprime violent protestele. Se discută de sancțiuni țintite, care ar putea fi folosite ca un instrument, pentru cei responsabili de abuzurile impotriva drepturilor omului. Vedeți, este o strategie, astfel de acțiuni care violează drepturile omului se produc în perioade de concediu, când organismele internationale nu pot răspunde rapid. De regulă aceste violențe apar in vară sau de Crăciun. Însă cu cât UE are o acțiune mai rapidă și clară față de ce se întâmplă în Belarus, cu atât se va evita escaladarea violenței.”
