Există două posibilități de revizuire a Constituției – prin votul a 2/3 din deputați sau printr-un referendum național în cadrul căruia majoritatea cetățenilor să se pronunțe „pentru”. Fost vicepreședinte al Parlamentului și fost vicepreședinte al Comisiei de redactare a Constituției în 1994 Nicolae Andronic care face parte din actuala Comisie pentru reforma constituțională crede că este nevoie de o îmbunătățire a Legii Fundamentale.
Europa Liberă: Este modificarea constituției necesară Moldovei sau doar campaniei electorale prezidențiale?
Nicolae Andronic: „Președinții vin și pleacă, asta am spus-o încă în 1994 președintelui, președintelui parlamentului și prim-ministrului de atunci, care luptau să capete mai multe atribuții. Parlamentele vin și pleacă, dar noi avem de trăit cu această Constituție, care trebuie să fie durabilă și să soluționeze corect problemele echilibrului între puteri. Acuma cred că această necesitate a apărut, și mai ales după perioada când parlamentele nu puteau alege un președinte. După aceasta, când au început a colecta semnături cei de la PPDA, pentru alegerea președintelui de cetățeni, cred că liderul de atunci care conducea cu statul, Plahotniuc, a dat indicații Curții Constituționale și Curtea Constituționale, într-o noapte, și-a luat rolul de legiuitor și a schimbat, caraghios a schimbat, Constituția, a declarat că președintele trebuie să fie ales de tot poporul.
Dar n-a spus ce să facem într-al doilea pas, deoarece în orice stat normal treuie să existe o balanță între puteri și din momentul când președintele este ales de popor, el trebuie să aibă și niște împuterniciri foarte serioase. Aceasta Curtea Constituțională nu a făcut-o, adică nu a examinat și problema unor împuterniciri mai larigi și de aceea a apărut o disbalanță. Mai dăunăzi auzisem că noi trăim într-un regim semiprezidențial. Până ce. Constituția aceasta prevede un lucru, că trăim într-un regim parlamentar. Altceva e că suntem nevoiți să corectăm multe gafe, conștiente sau inconștiente, care le-a făcut Curtea Constituțională în dorința de a intra în voința politicului.”
Europa Liberă: Până la urmă, Curtea Constituțională decide sau Parlamentul e cel care decide?
Nicolae Andronic: „Păi, asta-i și dorința mea, de a participa la lucrările acestei comisii și am propus ca fiecare din membrii comisiei să vină cu punctele care nu-i îndestulează, deoarece opinii sunt foarte multe. Ați văzut opinia unui lider din actualul arc de guvernare, a dlui Diacov, care a spus că trebuie o nouă Constituție, de parcă ar schimba ceva în mentalitatea politicienilor, dacă ar fi o nouă Constituție; altul a spus că trebuie completată, ca Renato Usatîi, și nu cred că actualul președinte a format această comisie dorind să le ia piuitul la politicieni. ”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon din momentul când a ajuns președinte mereu se arătă nemulțumit că are prea puține împuterniciri.
Nicolae Andronic: „Da, și-i corect! Vă spun nu din punct de vedere politic, dar din punct de vedere al faptului că președintele ales de tot poporul are același vot, de exemplu, ca parlamentul ales, ca 101 deputați. ”
Europa Liberă: Dar tot Dvs. ați spus că regimul parlamentat e în vigoare în R.Moldova.
Nicolae Andronic: „Da, e în vigoare, pentru că nu au fost schimbate în legislație împuternicirile președintelui, după ce a fost ales de tot poporul. Da, acolo mai trebuiau făcute niște schimbări, de exemplu că președintele nu poate refuza candidatul majorității parlamentare, cum s-a întâmplat când am fost și noi la putere, în anii 90, și atunci președintele nu accepta poziția majorității. Cum să nu accepți propunerea majorității daca acea majoritate este votată de cetățeni? Exact așa se întâmplă și acuma când președintele este ales prin vot direct, chiar dacă nu va fi Dodon viitorul președinte.
Președintele trebuie să aibă niște mecanisme ca să-și realizeze programul său electoral. Actualul președintele nu le are, are numai o parte din acestea. A fost ales, dar nu i s-au dat instrumentele necesare și atunci este clar că orice președinte o să spună că nu-i ajung atribuii. Dar cum se vede asta e soarta moldovenilor.
S-ar dori să aibă ce are Putin sau alții, ca până la urmă s-o pățească foarte rău.
Țineți minte, au mai fost și președinți care aveau împuterniciri și tot se plângeau că nu le ajung împuterniciri. Pentru că s-ar dori să aibă ce are Putin sau alții, ca până la urmă s-o pățească foarte rău.”
Europa Liberă: Forma de guvernare, atăzi, în R. Moldova este asemănătoare cu modelul francez?
Nicolae Andronic: „Ea a fost asemănătoare. Încă președintele Jaques Chirac, când a fost în Moldova, spunea că dacă în parlament majoritatea parlamentară este a președintelui, atunci țara este prezidențială, dacă majoritatea nu e a președintelui, atunci țara este semiprezidențială. Totul depinde de susținerea pe care o are în parlament și de guvernul pe care îl formează parlamentul. Nu cred că la moment actualul președinte poate ajunge noi împuterniciri, chiar prin faptul că cheamă președintele parlamentului, prim-ministrul la consfătuiri, ceea ce e un lucru, așa, bizar, dar nu e prevăzut în lege.”
Europa Liberă: Unii spuneau că Igor Dodon și-ar dori modificarea Constituției după modelul rusesc,așa cum a făcut Vladimir Putin, să ia exemplul liderului de la Kremlin și să procedeze și el în R.Moldova. Găsiți asemănări?
În cel mai bun caz, această constituție ar fi modificată peste doi ani.
Nicolae Andronic: „Cei care spun așa n-au citit decretul președintelui, care spune că rezultatele comisiei trebuie să fie prezentate peste un an, după aceea, aceste rezultate, dacă vor fi obținute, și nu se va schimba președintele, trebuie să plece la Curtea Constituțională, jumătate de an să stea acolo, adică este o procedură și, în cel mai bun caz, această constituție ar fi modificată peste doi ani.”
Europa Liberă: De ce, de exemplu, nu se vorbește despre modificarea articolului 13, care a ajuns să fie unul buclucaș din start, de la momentul adoptării Constituției și pînă astăzi?
Nicolae Andronic: „Eu, de exemplu, vreau să văd ce facem cu acest articol. Sunt niște articole specifice care trebuie soluționate. Că în 94 nu am fost o majoritate care să voteze curat denumirea articolului, că limba-i română. Nu ajungeau agrarienilor voturi pentru a vota limba română și chiar nu vroiau nici ei să voteze. Ajungeau voturi dacă să fi scris limba moldovenească și în paranteze română, șia atunci ea se legaliza în Constituție.
Dar cei de dreapta de atunci, conduși de dl Alexandru Moșanu, au refuzat să voteze și asta cred că este impedimentul cel mare: lipsa de cunoștințe e la o parte mare de majoritate și lipsa de dorință – la alta. Și atunci, Moldova stă cu problema nesoluționată, dar mai sunt și multe alte probleme. Majoritatea de atunci nu a găsit locul Procuraturii în sistemul judiciar. Și modificările care au fost făcute pe timpul guvernării lui Plahotniuc nu au schimbat situația, chiar dacă au fost primite cu ochi semibuni de către europeni.
Eu, de exemplu, vreau ca majoritatea parlamentară, actuală sau viitoare, (că nu poți scrie numai de dragul scrisului, trebuie să fie coordonat și cu o majoritate) să înțeleagă că procuratura are două poziții unde poate fi: prima – în CSM, ceea ce s-ar spune că procuratura este parte a sistemului judiciar, și în cadrul CSM să fie deschisă camera a doua a procurorilor, iar procurorii să fie făcuți magistrați, și a doua variantă, clasică, este când procurorii sunt în ministerul public și se supun executivului.
Alte variante, ca la noi, născocite ca monstrul ăsta, nu există. Și aceasta a înțeles-o mi se pare și procurorul actual, care încearcă să primească girul de la Consiliul superior al Procurorilor să-și întoarcă niște împuterniciri, da nu să conducă o grupă de oameni care nu răspund pentru nimica în procuratură.
Europa Liberă: Credeți că o reformă a justiției se poate face în baza modificării Constituției?
Nicolae Andronic: „Da, pentru că numai în această bază a fost făcută, în primul rând prin adoptarea concepției din 94, reforma judiciară și de drept, care nu a fost dusă până la capăt în ceea ce ține de procuratură. Mai este și problema CC, vedeți că ea, pe de o parte, cu ajutorul organismelor internaționale, a devenit un fel de vacă sacră, și a Comisiei de la Veneția, și nu poate fi criticată, dar a făcut gafe mari, mai ales cu această modificare. Ea, de fapt, și-a asumat rolul legiuitorilor, ca organ legiuitor, depășindu-și atribuțiile și de atâta este criticată.
Dar, pe de altă parte, concepte din anul 1994, și eu rămân până acum pe poziția că atunci am propus și mă gândeam că nu avem nevoie de Curte Constituțională, ca organ aparte. Sistemul judiciar era prevăzut de patru trepte ceea ce-i permitea omului să-și apere drepturile sale la treapta întâia, a doua de justiție. Dacă Curtea superioară de justiție, care era compusă din șase oameni, după proiectul nostru, trebuia să îndeplinească și funcții ale Curții Constituționale, așa cum este și în SUA. Și se isprăvesc cei din SUA, 7-8 oameni. Pe când la noi, cu 46 de oameni în Curtea superioară de Justiție, cu cele mai problematice decizii.
Asta s-a întâmplat în momentul când dl președinte Voronin a distrus sistemul judiciar și iată că, până la urmă, Curte ba primea ceasuri, ba primea alte cadouri, care nu le-am văzut, ba era aservită politic. Și de aceea în societate și mai ales în politic Cutrea este văzută cu ochi răi. N-aș vrea să vină următoare guvernare care să-i mai facă niște cadouri și să fie bine așezată. Juridic, sunt niște decizii care nu trebuiau luate și de aceea trebuie să faci foarte fin ori radical, cum am spus eu.
Curtea Superioară de Justiție devine Curte Constituțională, dar cu restabilirea încă a unei trepte în justiție, ori vor veni niște persoane care servesc celor care îi numesc în funcții. Și ajungem la ultima etapă, care lasă mult de dorit. Este relația dintre puterile în stat, balanța aceasta între puteri.
Dacă președintele este ales de tot poporul, atunci președintele trebuie să primească niște împuterniciri.
Dacă rămâne ideea că președintele este ales de tot poporul, atunci președintele trebuie să primească niște împuterniciri. Dacă se revine la ideea că președintele este persoană reprezentativă, atunci majoritatea parlamentară trebuie să aibă nestingherit posibilitatea de a forma guvernul și de a răspunde de obligațiunile luate față de cetățeni.”
Europa Liberă: Pentru a schimba legea fundamentală, în parlament trebuie să existe două treimi de voturi.
Nicolae Andronic: „Corect, dar s-ar putea de găsit niște tertipuri, niște șmecherii, un referendum, dar totuna trebuie o decizie a parlamentului, totuna trebuie o înțelegere. Și eu cred că și comisia actuală și președintele actual vor înțelege că trebuie elaborat un proiect care să țină cont de toate părerile, căci este un document al majorității, dar nu unul ce ar favoriza pe cineva la o etapă. De altfel, el nu trece în condițiile politice din R.Moldova. niciodată n-o să fie o majoritate constituțională care să voteze totul.”
Europa Liberă: Eu mi-amintesc, pe timpul când mihai Ghimpu era președinte interimar și el a constituit o comisie și a elaborat un proiect nou al constituției, el undeva se prăfuiește de atâția ani; admiteți că și acest efort al Dvs. ar putea avea aceeași soartă? Adică, să elaborați un text cu modificărri la Constituție, între timp să se schimbe situația politică, alte forțe să ajungă la guvernare, și poate acele forțe să nu mai fie interesate de ceea ce urmărește Igor Dodon? Și atunci nu sunt în van toate aceste eforturi?
Nicolae Andronic: „Pur juridic, constituția are nevoie de modificări, eu nu știu scopurile fiecăruia care intră într-o comisie sau a președintelui, sau altcuiva. Scopurile sunt bune, nobile. Eu, de exemplu, aș modifica articolul privind interdicția deputaților de a lucra undeva. Adică, aș scrie miniștrii au voie să fie deputați, așa cum e ăn toate țările. Și am înțeles-o fiind atâția ani în parlament. Cei mai buni dintre cei mai buni deputați pleacă în guvern și guvernul peste câteva luni este demis și ei rămân în afara parlamentului. Da în parlament rămân care erau al 30-lea al 50-lea pe listă. Și noi ne întrebăm de ce acești parlamentari sunt atât de pasivi.
Eu cred că asta este cauza și asta trebuie schimbat. Adică, sunt niște lucruri care necesită de a fi schimbate, dacă ținem cont de istoria noastră. Și eu cred că și Igor Dodon, și oricine va deveni conducător în acest stat va înțelege că excesul de putere este și un exces de răspundere și cum arată practica ultimilor ani, cei care adună foarte multe împuterniciri, aceia răspund mai repede în fața poporului. De examplu Belarus. Chiar și în Rusia, că nu-i așa de bună situația acolo, vedeți că până acuma au loc mitinguri, nemulțumiri. Da, ele or să se stingă, dar țara n-o să se dezvoltă.”
