Linkuri accesibilitate

Ştiri

Mesajul premierului român Ludovic Orban cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor fascismului și comunismului

Ludovic Orban

Premierul României, Ludovic Orban, a dat publicității un mesaj cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor fascismului și comunismului, care amintește semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august 1939. „Coșmarul unor regimuri totalitare a continuat zeci de ani pentru mulți dintre europeni, inclusiv pentru români. Printr-o coincidență istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieșirea din război a României, la 23 august 1944, avea să însemne pentru țară și începutul sovietizării, teroare, opresiune și interzicerea pluralismului politic. Generații întregi au fost private de drepturi și libertăți fundamentale, au fost distruse vieți, iar democrația a fost călcată în picioare”, a spus Ludovic Orban. El a avertizat împotriva tentativelor „unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură”. Premierul român de centru-dreapta nu a spus care ar fi acele grupuri sau forțe politice.

Vezi ultimele știri ale zilei

Statele Unite: Generalul în retragere Lloyd Austin, confirmat ministrul apărării de către Senat

Generalul Lloyd Austin, vorbind în Comitetul pentru servicii armate din Senat. Washington, 8 martie 2016

La Washington, Senatul Statelor Unite l-a confirmat pe generalul în retragere Lloyd Austin ca ministrul apărării în administrația președintelui Joe Biden. El devine astfel primul șef afro-american al Pentagonului. „New York Times” scrie că generalul în vârstă de 67 de ani a deținut deja mai multe funcții de mare răspundere pentru teatrele de operațiuni din Irak, Yemen, Afganistan și Siria și se bucură de respect „în întreaga armată” a Statelor Unite. Congresmenii au aprobat vineri exceptarea lui Austin de la o prevedere legală care impune o „pauză” de șapte ani de la retragerea din armată până când un fost militar poate ocupa o asemenea funcție guvernamentală – o lege menită să asigure controlul civil asupra forțelor armate.

Nancy Pelosi intenționează să trimită Senatului dosarul de impeachment împotriva lui Donald Trump pe 25 ianuarie

Democrata Nancy Pelosi la conducerea Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite

Președinta Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, democrata Nancy Pelosi, intenționează să trimită Senatului articolul de impeachment împotriva lui Donald Trump luni, 25 ianuarie, deschizând oficial procesul împotriva fostului președinte pentru incitarea mulțimii să atace Congresul, la 6 ianuarie, sau pentru „incitare la insurecție”. Nu este limpede cât de repede ar putea merge procesul. Republicanii au cerut o amânare de două săptămâni, ca să-i dea timp lui Trump să-și pregătească apărarea, iar unii democrați ar fi de acord, preferând să se ocupe în perioada imediat următoare de consolidarea noii administrații, a lui Joe Biden, și de măsurile anti-pandemie ale acesteia. Este posibil, de aceea, ca audierile propriu-zise să înceapă la mijlocul lunii februarie.

Doi adolescenți belaruși au fost condamnați la închisoare pentru că au pictat slogane anti-prezidențiale pe scuturile forțelor de ordine

Sofia Malașevici, în mijloc, 14 ianuarie 2021

Un tribunal din Minsk i-a condamnat pe doi adolescenți la închisoare pentru că pictaseră slogane anti-prezidențiale pe scuturile forțelor de ordine, în timpul unor proteste. Sofia Malașevici a primit doi ani de închisoare, iar Țihan Kliukaci – un an și jumătate. Ambii au 18 ani și sunt studenți la Brest. Malașevici a fost declarată vinovată de huliganism, insultarea publică a președintelui Alexandr Lukașenka și acțiuni împotriva ordinii publice. Kliukaci a fost învinuit numai de acțiuni împotriva ordinii publice. În incidentul incriminat, Malașevici a pictat cu sprayul slogane anti- Lukașenka, iar Kliukaci a filmat-o cu telefonul mobil.

Agenția Națională de Integritate respinge reproșurile aduse de liderii democrați

Imagine generică

Agenția Națională de Integritate (ANI) a respins reproșurile aduse într-un briefing de presă de liderul PD, fostul premier Pavel Filip, care o acuza că ar „teroriza” membrii formațiunii sale, de la țară, mai ales, ca să-i oblige, prin controale nejustificate, să iasă din partid. Liderul PD a propus modificări în funcționarea ANI, pentru eliminarea acestei presupuse practici. În replică, ANI a spus într-un comunicat că niciun control nu se face din comandă politică. „Rugăm insistent actorii politici (...) să nu implice instituția noastră în acțiuni de imagine sau răfuieli politice”, se mai spune în comunicatul de presă citat de IPN.

Japonia și CIO dezmint știrile despre o posibilă nouă amânare a Jocurilor Olimpice de la Tokio

Japonia și Comitetul Internațional Olimpic (CIO) au dezmințit știrile despre o posibilă nouă amânare a Jocurilor Olimpice de vară de la Tokio, care trebuiau să se țină anul trecut, dar au fost reprogramate din cauza pandemiei de COVID-19 pentru anul acesta. Un purtător de cuvânt al guvernului Japoniei a spus că nu este „nici un adevăr” într-un articol apărut în ziarul britanic „Times”, iar competiția va începe la 23 iulie. La rândul lui, CIO a dat publicității o declarație de presă în care dezminte știrea amânării, adăugând că vor fi luate toate măsurile de precauție, în condițiile pandemiei. Pe aceeași temă, comitetele olimpice din Australia și Statele Unite au spus că merg înainte cu pregătirile pentru olimpiada din capitala niponă.

Fost comandant militar bosniac condamnat pentru crime de război

Sakib Mahmuljin, fost general al Armatei din Bosnia și Herțegovina

Un fost comandant militar bosniac a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru crimele săvârșite sub comanda sa de luptători voluntari islamiști în timpul războiului bosniac din anii 1992-1995.

Un tribunal din Sarajevo a decis vineri, 22 ianuarie, că Sakib Mahmuljin, de 68 de ani, este vinovat de moartea a peste 50 de prizonieri de etnie sârbă în regiunile nord-estice Vozuca și Zavidovic, în ultima parte a războiului. Victimele au fost ucise de membrii grupării „El Mujahid", alcătuită din voluntari islamiști veniți din Africa de Nord și din unele țări occidentale, care fuseseră încorporați în armata musulmanilor bosniaci. Mahmuljin a fost arestat în decembrie 2015 și a fost pus în libertate pe cauțiune, fiind inculpat în ianuarie, 2016. El este unul din puținii comandanți ai musulmanilor bosniaci condamnați pentru crime de război în conflictul soldat cu peste 100.000 de morți.

R. Moldova: 17 decese din cauza COVID-19 și 514 cazuri de infectare

Autoritățile moldovene au informat vineri despre alte 514 cazuri de infectare cu COVID-19 înregistrate în ultimele 24 de ore, ca și despre 17 noi decese. În perioada vizată s-au efectuat 2373 de teste. Bilanțul total al infectărilor înregistrate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 155.302. În spitalele moldovenești sunt internați în prezent peste 2000 de pacienți cu COVID-19, dintre care 226 în stare extrem de gravă, 39 fiind conectați la respirație artificială.

Ministerul de Externe condamnă criticile ambasadei ruse în ce privește decizia Curții Constituționale

Ambasadorul rus Oleg Vasnețov

Ministerul moldovean de Externe a condamnat criticile ambasadei ruse la adresa respingerii de către Curtea Constituțională a unei legi care ar fi mărit rolul limbii ruse în R. Moldova. Într-un comunicat de presă MAEIE de vineri, se spune, fără să fie numită explicit ambasada rusă, că „reprezentanțele diplomatice” sunt rugate „să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”.

Declarație vine după ce ambasada rusă criticase decizia de joi a CC, comparând-o cu „șovinismul anti-rus” din anii 80 și 90 ai secolului trecut. Decizia CC a fost criticată și de fostul președinte moldovean cu vederi pro-ruse Igor Dodon, liderul socialiștilor, care a avertizat că vor fi proteste de stradă.

Rusia și NATO au salutat anunțul Statelor Unite de prelungire cu cinci ani a acordului Noul START

Protestatari la Belin împotriva înarmării. 30 iulie 2020

Rusia și NATO au salutat, separat, oferta Statelor Unite de prelungire cu cinci ani a acordului Noul START, singura înțelegere privind controlul armamentului nuclear în care sunt cuprinse Rusia și Statele Unite. Rusia a avertizat însă în reacția ei că succesul propunerii noii administrații de la Washington depinde și de „detalii”, pe care Kremlinul urmează să le „studieze”. Într-o declarație de presă, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că vede oferta americană ca „începutul unei consolidări viitoare a controlului armamentelor”. Tratatul Noul START, intrat în vigoare în 2011, limitează la 1.500 numărul de focoși nucleari pe care îi pot avea rușii și americanii, iar numărul de sisteme de lansare – la 800. Administrația lui Donald Trump a negociat cu Moscova prelungirea tratatului, dar nu a ajuns la vreo înțelegere, inclusiv pentru că a insistat ca în acord să fie invitată și China.

Poliția moldoveană a aplicat opt amenzi pentru comercializarea obiectelor de unică folosință din plastic

Poliția moldoveană a aplicat de la începutul anului opt amenzi pentru comercializarea unor obiecte de unică folosință din plastic. Potrivit „Ziarului de Gardă”, suma totală a amenzilor a fost de 33.000 de lei. Din 1 ianuarie 2021, este interzisă utilizarea și comercializarea pungilor și veselei din plastic, precum și a bețișoarelor de unică folosință, cu excepția celor biodegradabile. În primele zile ale anului curent, deputatul PAS Dumitru Alaiba, care a inițiat interzicerea prin lege a unor obiecte de plastic de unică folosință în R. Moldova, a cerut structurilor statului să asigure aplicarea legii, care părea să fie ignorată de mulți agenți economici. Potrivit IPN, Alaiba a spus că nu exclude posibilitatea ca ignorarea interdicției să reflecte „interesele principalilor jucători de pe această piață”. Alaiba a mai spus că de implementarea legii ar răspunde Ministerul de Interne, care, însă, „a preferat să facă cu totul altceva”. Legea prevede că din 1 ianuarie 2021, persoanele fizice vor fi amendate cu sume de până la 4.500 de lei pentru utilizarea și vânzarea pungilor și veselei din plastic, iar persoanele juridice vor fi amendate cu până la 12.000 de lei.

Germania va oferi R. Moldova 10 milioane de euro pentru apeducte în satele din centrul țării

Panoul informativ la Sângerei. Imagine generică

Republica Moldova va primi 10 milioane de euro pentru extinderea serviciilor de alimentare cu apă în zonele rurale. IPN relatează că Ministerul Finanțelor și Banca de Dezvoltare a Germaniei au semnat acordul suplimentar de finanțare și acordul de grant pentru finanțarea proiectului „Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, Moldova Centru, faza 2”. În baza lui, urmează că fie conectate cinci localități rurale la apeductul Chișinău-Strășeni-Călărași. De asemenea, acordul prevede oferirea serviciilor de consultanță Agenției de Dezvoltare Regională Centru, precum și servicii de expertiză pentru sprijinirea operatorilor de apă din raioanele Strășeni și Călărași în extinderea zonei de aprovizionare și în procesul de restructurare.

Într-o discuție cu Putin, președintele Consiliului European cere eliberarea lui Navalnîi

Kirov: protest individual pentru eliberarea lui Alexei Navalnî, 22 ianuarie 2021.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, cerându-i eliberarea imediată din închisoare a opozantului Alexei Navalnîi. Potrivit unui comunicat de presă, Michel a mai spus că Uniunea Europeană cere nu numai eliberarea lui Navalnîi, dar și deschiderea unui anchete transparente privind tentativa de asasinat împotriva lui de anul trecut.

Pe de altă parte, poliţia din Moscova a atenţionat vineri că orice manifestaţie ilegală „va fi reprimată'', cu o zi înainte de manifestaţiile neautorizate anunţate în Rusia pentru susţinerea opozantului Aleksei Navalnîi. El a fost arestat în weekendul trecut, la revenirea în țară din Germania, unde s-a tratat după ce fusese otrăvit în vară cu Noviciok.

Tot vineri, un tribunal moscovit a condamnat-o la nouă zile de închisoare pe secretara de presă a lui Navalnîi, Kira Yarmîș, pentru chemarea la adunări publice neautorizate pentru sâmbătă, 23 ianuarie.

Alexandru Slusari: Declarația PAS care să asigure declanșarea anticipatelor nu are valoare juridică

Alexandru Slusari, Platforma DA, în studioul Europei Libere. Chișinău, 17 noiembrie 2020

Deputatul Platformei DA, vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, spune că fracțiunea pe care o reprezintă va vota, cel mai probabil, declarația propusă de PAS privind necesitatea dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor anticipate. El a avertizat însă că efectele juridice ale unei astfel de declarații sunt nule, notează IPN.

Partidul Acțiune și Solidaritate, fostul partid al președintei Maia Sandu, propune ca la prima ședință a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară să fie votată declarația cu privire la necesitatea dizolvării Parlamentului. Potrivit acestei declarații, deputații urmează să se angajeze să nu participe la ședința în timpul căreia va fi examinată chestiunea cu privire la aprobarea programului de guvernare al executivului și acordarea votului de încredere guvernului. Prima ședință a Parlamentului din noua sesiune este programată pe 1 februarie, iar pentru a declanșa alegeri anticipate deputații trebuie să respingă de două ori lista noului guvern propusă de persoană însărcinată de președintele țării cu formarea executivului.

Igor Dodon, liderul socialiștilor - partidul cu cea mai mare fracțiune parlamentară - , a avertizat însă vineri că deputații socialiști ar putea totuși vota viitorul guvern pentru a forța adoptarea unei forme amendate a legii care ar acorda un statul special limbii ruse. Asta după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe această temă adoptată în decembrie, la ultima ședință maraton a Parlamentului din sesiunea de iarnă.

În decembrie, socialiștii au format o majoritate informală cu gruparea Pentru Moldova, creată în jurul Partidului Șor, care a adoptat o serie întreagă de legi controversate, între care și cea privind statutul special al limbii ruse.

Consultări ale șefului misiunii OSCE, în pregătirea vizitei la Chișinău a reprezentantului special pentru conflictul transnistrean

Punct de trecere spre regiunea transnistreană.

Reprezentantului special pentru reglementarea conflictului transnistrean, ambasadorul Thomas Mayr Harting se va afla la Chișinău în perioada 26-28 ianuarie.

În pregătirea vizitei, șeful Misiunii OSCE, Claus Neukirch, a avut discuții cu vicepremierul pentru reintegrare de la Chișinău, Olga Cebotari, cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, dar și cu liderul PSRM, Igor Dodon.

La întrevederea cu vicepremierul pentru reintegrare, Olga Cebotari, s-a vorbit despre convocarea a trei reuniuni ale grupurilor de lucru săptămâna aceasta, inclusiv în domeniul sănătății și al transportului rutier.

La întrevederea cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, șeful misiunii OSCE a ridicat problemele privind drepturile omului și a salutat decizia autorităților de la Tiraspol de a retrage punctele de control suplimentare instalate în contextul pandemiei.

De asemenea, OSCE anunță că șeful Misiunii a discutat și cu liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, despre procesul de soluționare a diferendului transnistrean în 2021.

Liderul PSRM, Igor Dodon amenință cu proteste ale vorbitorilor de rusă

Liderul PSRM, fostul președinte Igor Dodon.

Liderul Partidului Socialițtilor, Igor Dodon amenință cu proteste după ce joi Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea care oferă statut special limbii ruse.

În cadrul unei intervenții live pe rețelele de socializare, Igor Dodon a menționat că săptămâna viitoare vorbitorii de limbă rusă vor organiza proteste în masă în mai multe localități, care ar putea culmina cu un protest de amploare în Chișinău, iar PSRM va înregistra un alt proiect pentru a apăra statutul limbii ruse.

În semn de protest față de decizia Curții Constituționale, Igor Dodon a vorbit în limba rusă.

Totodată Dodon a avertizat că fracțiunea socialiștilor din Parlament ar putea vota un guvern propus de Maia Sandu, chiar dacă anterior atât el cât și fruntași ai Partidului Socialiștilor s-au pronunțat în repetate rânduri pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Fluxul transfrontalier a scăzut cu 70% în 2020

Vama Leușeni, intrarea în Republica Moldova, iulie 2020.

Fluxul transfrontalier de persoane înregistrat de către Poliția de Frontieră, în perioada anului 2020, indică o scădere cu 70% față de anul 2019, comunică MOLDPRES. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe de bilanț prezidată de către conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu participarea ministrului Afacerilor Interne, Pavel Voicu, notează sursa citată.

Ungaria, prima țară din UE care autorizează vaccinul Sputnik V

Coadă la centrul de vaccinare din magazinul GUM. Rusia a lansat de o lună campania națională de vaccinare anti Covid-19 cu vaccinul Sputnik V. Moscova, 21 ianuarie 2021.

Ungaria este prima țară din UE care a autorizat vaccinul rusesc anti Covid-19, Sputnik V și negociază acum cu Moscova importul de doze. Ministrul ungar de externe va pleca vineri în Rusia.

„Vrem să utilizăm numai vaccinuri care au fost deja testate pe milioane de oameni, care sunt sigure și eficiente” se arată într-un comunicat al guvernului ungar. Licența pentru Sputnik V, eliberată miercuri, este valabilă pentru șase luni. Țările din UE pot autoriza separat vaccinuri care nu au încă aprobarea Agenției Europene a Medicamentelor.

Decizia guvernului Orban a fost salutată la Moscova drept un „gest simbolic” foarte important care ar contracara ceea ce Rusia consideră că ar fi campania de dezinformare dusă în Occident împotriva vaccinului Sputnik V.

Institutul Național pentru Medicamente și Alimente de la Budapesta a autorizat și vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford împreună cu compania AstraZeneca, a anunțat guvernul ungar. Acest vaccin așteaptă acum omologarea pentru comercializare din partea Agenției Europene a Medicamentelor. „Putem începe vaccinările cu acest produs numai când UE aprobă importul” a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului ungar într-o postare pe Twitter.

Sondaj IRES: Doar 4 din 10 români vor să se vaccineze anti-Covid

Sondajul IRES a fost făcut între 13-15 ianuarie 2021

Aproape 80 % dintre români spun că au o părere bună și foarte bună despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă, arată ultimul sondaj IRES publicat joi.

Cercetarea arată o creștere semnificativă a celor care vor să se vaccineze anticoronavirus. Astfel, 41% dintre repondenți spun că se vor vaccina sigur, ceea ce arată o dublare a procentului, comparativ cu luna decembrie, când aproximativ 25% doreau vaccinarea.

Nehotărâți sunt în proporție de 36% - 25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului.

Persoanele nehotărâte sunt mai curând femei, persoane ocupate, care utilizează internetul și rețelele sociale. Pe măsură ce scade vârsta, crește nivelul de educație și cel al veniturilor, respondenții spun în proporții mai mari că sunt nehotărâți cu privire la vaccinare.

Aproape 80 % dintre cei intervievați au aflat despre campania de informare privind vaccinarea anti COVID-19.

Sondajul mai arată că 90% s-au vaccinat pe parcursul vieții lor cel puțin o dată, dar 60% doar cu vaccinurile obligatorii, în timp ce alți 31% s-au vaccinat și cu alte vaccinuri decât cele obligatorii.

În același timp, 6% declară că nu s-au vaccinat niciodată, aceștia provenind în proporții mai ridicate din rândul celor cu nivel scăzut de educație, neocupați și din mediul rural.

Ale rezultate ale sondajului:

  • Teama de reacții adverse este motivul principal care stă la baza opiniei defavorabile privind vaccinurile.
  • Mai mult de jumătate cunosc, în acest moment, pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înșiși infectați.
  • Dintre aceștia, aproape un sfert cunosc pe cineva care a decedat.
  • Repondenții sunt mai îngrijorați de infectarea cu COVID – 19 pentru familia lor decât pentru ei înșiși.
  • Campania națională de vaccinare este percepută drept bine și foarte bine organizată de 51% dintre participanții la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată.
  • Nivelul mai crescut de educație și de venituri este în directă corelație cu opinia favorabilă despre campania de vaccinare.
  • Doar unul din zece respondenți a auzit/văzut informații privind vaccinarea la medicul de familie.
  • 50% cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure și eficace.
  • 80 % sunt informați corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate știu că există diferențe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.

Sondajul IRES a fost realizat telefonic în perioada 13-15 ianuarie 2021 pe un eșantion de 1.512 persoane și are o marjă de eroare de ± 2,5%.

Pfizer a redus temporar la jumătate volumul de vaccinuri COVID-19

România, dar și alte state europene, au primit în această săptămână doar jumătate din volumul vaccinurilor pe care îl așteptau, informează Reuters. Din cauza ritmului scăzut de livrare, starea de nemulțumire începe să se manifeste în mai multe țări.

Secretarul de stat din ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a declarat pentru Reuters că Pfizer a livrat doar 50% din volumul de vaccinuri planificat pentru săptămâna aceasta, iar cealaltă jumătate urmează să fie alocată gradual până la finalul lui martie. Oficialul român a precizat că ritmul livrărilor urmează să reintre în normal săptămâna viitoare.

Situația se repetă în mai multe state europene. Polonia se află într-o situație similară, după ce luni au ajuns doar 176.000 de vaccinuri, o scădere de aproape 50% față de cantitatea preconizată de autorități.

Campania de vaccinare este încetinită și în Cehia din cauza acestui motiv, chiar când se pregătea să înceapă administrarea celei de a doua doze. Întârzierea livrărilor va duce și la o reduce a numărului de programări pentru vaccinare în următoarele trei săptămâni, susține ministrul ceh al Sănătății. Pfizer a scăzut cu 15% livrarea în această săptămână și se așteaptă o reducere cu 30% pentru următoarele două săptămâni.

Pfizer și partenerul său german BioNTech au refuzat să facă declarații pe acest subiect. Săptămâna trecută, cele două companii au anunțat o reducere a livrărilor în perioada în care își întăresc capacitatea de producție în Europa.

Oficialii din Norvegia au anunțat că vor continua să administreze doze din vaccin din stocul de urgență.

Italia a amenințat cu acțiuni legale împotriva Pfizer, după ce a fost anunțată că va primi mai puține vaccinuri.

Autoritățile din Ungaria au dat undă verde pentru folosirea vaccinurilor Sputnik V și de la Astra Zeneca și negociază cu China pentru achiziția unui nou vaccin.

Probleme cu livrarea vaccinurilor se înregistrează și în Canada și Elveția.

Arestări la Moscova pentru a preveni proteste pro-Navalnîi

Alexei Navalnîi reținut pe aeroportul din Moscova, 17 decembrie 2021.

La Moscova, doi asociați ai lui Alexei Navalnîi au fost reținuți de poliție sub acuzația că îndeamnă la proteste de stradă împotriva reținerii opozantului rus, aflat acum în detenție pentru 30 de zile. Protestele sunt planificate pentru sfârșitul săptămânii.

Navalnîi a fost reținut duminică, 17 decembrie pe aeroportul din Moscova, unde se întorcea din Germania, după cinci luni de tratament medical. La sfârșitul lui august, Navalnîi fusese ținta unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok, în timp ce se afla în Siberia. Două zile după atentat, a fost transferat la Berlin. Rusia respinge orice implicație și a refuzat să deschidă o anchetă deși trei laboratoare independente au confirmat tentativa de otrăvire cu Noviciok, substanță considerată internațional drept făcând parte din categoria armelor chimice interzise.

Tot joi, autoritatea care reglementează comunicațiile, Roskomnadzor a cerut platformelor de socializare, între care și Tik Tok (folosită mai ales de tineri) să nu mai difuzeze chemări la proteste în sprijinul lui Navalnîi. Adjunctul ministrului de interne a avertizat totodată că forțele de poliție sunt pregătite, în toată țara, să „apere ordinea publică în fața protestelor neautorizate, anunțate de niște așa-ziși politicieni”.

Președintele Biden vrea să prelungească automat noul acord START cu Rusia

Preşedintele american Joe Biden va căuta să prelungească cu cinci ani tratatul de limitare a armelor nucleare strategice New START cu Rusia. „De mult, președintele a declarant că noul acord START este în interesul securității naționale” a declarant la Casa Albă purtătoarea de cuvânt a administrației, Jen Psaki.

Kremlinul a declarat miercuri că va saluta o prelungire a pactului, ultimului tratat bilateral major de dezarmare nucleară existent între Rusia şi Statele Unite.

Ministerul rus de externe a afirmat la rândul său că Moscova speră într-o muncă 'mai constructivă' cu administraţia noului preşedinte american Joe Biden în vederea prelungirii New START.

Administrația Trump încercase să introduce și alte categorii de arme nucleare în acord și să implice și China în acest tratat.

Noul acord START, semnat în 2010, limitează la 1.550 numărul focoaselor nucleare care pot fi deţinute de părţile semnatare şi la 700 numărul rachetelor nucleare şi al bombardierelor care pot fi desfăşurate, adică o reducere cu aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

Guvernele europene se pregătesc să facă față noilor mutații ale coronavirus-ului

Germania a prelungit cu două săptămâni măsurile de speciale de securitate sanitară.

În Europa, multe guverne cum ar fi cel german, iau deja măsuri sanitare preventive, sub amenințarea noilor mutații ale coronavirusului, care nu este mai letal dar este mai agresiv, mai contagios și ar putea provoca o nouă explozie de spitalizări. Premierul Portugaliei a declarat joi că aproximativ 20% din noile infectări sunt deja provocate de noile tulpini ale virusului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (care este medic de profesie) a avertizat că situația din Europa este foarte seriaoasă și a pledat pentru o reducere la maxim a călătoriilor „neesențiale” și a contactelor sociale în general. Dar a cerut țărilor membre să mențină granițele deschise pentru a garanta și funcționarea pieței unice europene. Uniunea Europeană este „o singură zonă epidemiologică” a declarat von der Leyen.

Campaniile de vaccinare anti Covid-19 avansează relativ lent în Uniunea Europeană, dar Comisia Europeană și-a pus la țel ca 70% din populația adultă să fie vaccinate până la sfârșitul lunii august.

Austria, Danemarca, Grecia şi Republica Cehă au cerut înaintea summitului european de joi ca Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) să accelereze aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19, mai ales cel produs de AstraZeneca/Oxford, care este mai uşor de stocat decât cele folosite în prezent în UE, respectiv Pfizer/BioNtech şi Moderna.

Olanda va impune de sâmbătă interdicţia de circulaţie pe timp de noapte, pentru prima dată în epoca postbelică, în încercarea de limita propagarea pandemiei de coronavirus și mai ales de a preveni o explozie de infecții datorate noilor variante ale virusului. Şcolile şi magazinele cu produse neesenţiale au fost deja închise de la mijlocul lui decembrie, după ce o decizie similară fusese luată în privinţa barurilor şi restaurantelor cu două luni mai devreme.

Președintele Biden vrea o „mobilizare ca în timp de război” împotriva pandemiei de Covid-19

Vaccinare anti Covid-19 într-un camin din apropiere de New York, ianuarie 2021.

În Statele Unite, noul președinte, Joe Binden a lansat o campanie amplă de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus și de vaccinare, o „mobilizare ca în timp de război”. Spre deosebire de predecesorul său Donald Trump, Biden vrea ca în acest efort, autoritatea federală să joace un rol central în coordonarea eforturilor, ceea ce înainte era lăsat la latitudinea fiecărui stat în parte.

Noul președinte a avertizat că situația s-ar putea înrăutăți înainte ca eforturile la nivel național să dea rezultate și s-a referit mai ales la pericolul pus de noile mutații ale coronavirusului, care par să fie mult mai agresive. El a estimat că numărul deceselor legate de Covid-19 ar putea să ajungă la 500 de mii luna viitoare, după ce în ianuarie a trecut deja pragul de 400 de mii.

Până acum au fost distribuire circa 38 de milioane de doze din cele două vaccinuri anti Covid-19 aprobate în America, Pfizer/BioNTech și Moderna dar au fost făcute un pic peste 17 milioane de injecții, la o populație de 300 de milioane de oameni, au informat Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Pe de altă parte, multe state anunță că li se termină rezervele de vaccinuri sau de seringi speciale. La ritmul actual de vaccinare, de circa 900 de mii de persoane, ar dura până în februarie 2022 să se ajungă la imunizarea a 70% din populația adultă, nivel necesar pentru a se reveni la „normal”, avertiza la CNN doctorul Anthony Fauci, imunologul șef al Statelor Unite și consilier prezidențial.

CEDO: Rusia a încălcat drepturile omului în războiul din Georgia, în 2008

O femeie rănită în fața casei sale distruse de un atac aerian rus, în Gori, oraș din nordul Georgiei, 9 august 2008

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului , inclusiv acte de tortură și de împiedicare a întoarcerii oamenilor la casele lor, după războiul de cinci zile cu Georgia din 2008, in urma caruia Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor separatiste Osetia de Sud și Anhazia. Moscova a recunoscut cele două regiuni separatiste drept state independente.

In verdictul de joi CEDO a spus că aproximativ 160 de civili georgieni capturați de trupele rusești s-au confruntat cu „acte umilitoare care le-au cauzat suferințe și au trebuit să fie considerate tratamente inumane și degradante”, adăugând că prizonierii georgieni au fost supuși „detenţiei arbitrare."

Georgia a intentat un proces împotriva Rusiei, spunând că a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în timpul și după război.

Curtea a decis, de asemenea, că Rusia este responsabilă pentru împiedicarea întoarcerii multor cetățeni georgieni în Osetia de Sud sau Abhazia după război și a ordonat Rusiei „să efectueze o anchetă adecvată și eficientă” în astfel de cazuri.

CEDO a declarat că evenimentele din faza activă a ostilităților din timpul războiului nu intraseră în jurisdicția rusă și a declarat inadmisibilă această parte a cererii Georgiei, deoarece nicio parte nu s-a bucurat de un control efectiv asupra teritoriilor afectate de război.

Președinta de la Tbilisi, Salome Zurabișvili, a salutat decizia instanței drept o „victorie pentru întreaga Georgie”. „Statul (georgian) este recunoscut ca fiind victima acestui război și este o mare realizare pentru țara noastră, societatea noastră, istoria noastră și pentru viitor”, a spus ea.

Parlamentul European solicită UE să oprească „imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2

Conducte pentru Nord Stream 2 în portul Mukran din Sassnitz, Germania

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să oprească „imediat” finalizarea conductei Nord Stream 2 pentru a duce gazul natural rusesc în Germania ca răspuns la arestarea de weekend a criticului de la Kremlin, Alexei Navalnîi.

Parlamentarii europeni au votat covârșitor joi - cu 581 de voturi pentru, 50 împotrivă și 44 de abțineri - pentru a solicita UE și statelor sale membre să „revizuiască în mod critic cooperarea cu Rusia în diferite platforme de politică externă și în proiecte precum Nord Stream 2. ”

Navalnîi a fost reținut la aeroportul Șeremetievo la sfârșitul zilei de 17 ianuarie la întoarcerea sa la Moscova, după ce a fost tratat în Germania că a fost otrăvit cu un agent de tip Noviciok în luna august.A doua zi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-o audiere sumară ținută într-o secție de poliție din Moscova. Instanța a susținut că a Navalnîi încălcat cerințele de probațiune într-un dosar penal anterior, considerat de Navalnîi motivat politic.

Rusia a respins apelurile internaționale pentru eliberarea liderului opozitiei ruse. El ar putea fi condamnat cu până la 3 ani și jumătate de închisoare.

Rezoluția fără caracter obligatoriu îndeamnă statele membre să ia o poziție activă cu privire la arestarea lui Navalnîi și a adepților săi la următoarele reuniuni și pentru „întărirea semnificativă a măsurilor restrictive ale UE față de Rusia”.

Măsurile invocate includ extinderea înghețării activelor și a interdicțiilor de călătorie deja impuse celor considerați responsabili de otrăvirea lui Navalnîi pentru a include și „persoane fizice și juridice” implicate în decizia de arestare și detenție a liderului opoziției.

Potrivit rezoluției, cei vizați de sancțiuni ar trebui să include „oligarhii ruși”, „cercul interior” al președintelui Vladimir Putin și „propagandiștii mass-media”. Rezoluția cere de asemenea, tarilor Uniunii să „elaboreze o nouă strategie pentru relațiile cu Rusia, centrată în jurul sprijinului pentru societatea civilă. "

Manfred Weber
Manfred Weber

Manfred Weber, liderul fracțiunii conservatoare a Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European și aliat apropiat al cancelarei germane Angela Merkel, a declarat pentru Der Spiegel Online că, după atacul cu agentului nervos de tip Noviciok și după arestarea lui Navalnîi, problemele energetice trebuie puse pe masa.

„Acesta este cel mai puternic instrument pe care îl avem. Iar proiectul Nord Stream 2 este, prin urmare, una dintre modalitățile de a genera presiuni suplimentare", a spus el înainte de vot. „Simplul apel la Rusia nu este suficient”.

Orice sancțiuni suplimentare asupra Rusiei ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE.

Se așteaptă ca miniștrii de externe ai UE să discute problema săptămâna viitoare, dar orice decizie concretă va aștepta probabil până la finalizarea procedurilor judiciare ale lui Navalnîi.

Există o presiune crescândă asupra guvernului german atit interbă cît și din străinătate pentru a opri lucrările la conducta energetică Nord Stream 2, care este concepută pentru a dubla capacitatea gazoductului submarin existent Nord Stream din Rusia în Germania.

Guvernul SUA și mai mulți membri ai UE vor să împiedice finalizarea conductei, spunând că va consolida dependența energetică a Europei față de Rusia și va dăuna Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.

În ciuda criticilor crescânde, Ministerul German al Economiei a declarat, pe 20 ianuarie, că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate”. Conducta este finalizată în proporție de 94%.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG