Pe site-ul sinopsis.info.ro, Mădălin Necșuțu a publicat un interviu în două părți cu Nicolae Țîbrigan, expert LARICS. Dialogul trece în revistă stadiul, vulnerabilitățile și specificul războiului informațional dus de Rusia în Balcanii de Vest și în statele Parteneriatului Estic, cu accent pe România și Republica Moldova. Țîbrigan arată că România rămâne încă o nucă tare pentru propaganda rusă. Contează „atitudinea refractară față de influența rusă – 64% din români văd Rusia ca stat cu atitudini dușmănoase față de România; lipsa unei minorități etnice rusofone semnificative; necunoașterea limbii ruse de către o mare majoritate a populației; absența unor legături adânci la nivelul elitei politico-economice; lipsa unei memorii comune ideologice (ortodoxismul panslavist sau moștenirea comună sovietică)”.
Propaganda rusă folosește mesaje similare atât la Chișinău, cât și la București, dar efectul nu e deloc același. Portalul Sputnik Moldova-România a fost creat tocmai pentru „promovarea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului mai cu seamă în România”. Sputnik „nu se bucură de o mare popularitate în rândul publicului din România, (…)[unde] traficul online al site-ului nu depășește 19.000 de vizitatori unici/lună – un scor echivalent cu al unui blogger mediocru”. „În schimb, (…) reușește să atragă mult mai mult public din Republica Moldova – circa 30.000 de vizitatori unici lunar, iar acum va fi angrenat dimpreună cu holdingul media al lui Dodon în campania prezidențială de discreditare a contracandidaților din partidele pro-europene”.
„Împotriva Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei este folosită mai ales propaganda subversivă. Mesajele lansate de cele mai multe ori de televiziunea rusă și social-media prezintă cele trei state ca fiind slabe, incapabile să furnizeze servicii de bază populației lor, incapabile să se apere împotriva amenințărilor externe, vulnerabile din punct de vedere economic și social, dependente de piața rusă etc”. Moldova nu a luat nicio măsură de limitare a influenței mass-media ruse, spre deosebire de Ucraina, mai arată Nicolae Țîbrigan în interviul din Sinopsis.
Poliția Română se află în mijlocul unui scandal. Presa a dezvăluit, cu probe video, că șeful Poliției Române, chestorul Liviu Vasilescu, s-a întâlnit noaptea cu șefi ai clanului interlop Duduianu și, practic, „i-a rugat” să respecte legile în vigoare la înmormântarea unuia dintre capii lor, așa-numitul Emi Pian. Duduienii au respectat și nu prea înțelegereau: nu și-au ținut mortul, victimă Covid-19, o săptămână acasă, dar la înmormântare tot au fost 3000 de persoane. Șeful Poliției a trebuit să se explice în conferință de presă și a spus că a făcut-o ca să se evite „violențele stradale și îmbolnăvirile cu Covid 19”, ba chiar că ar fi fost o acțiune legală, supravegheată de mai multe structuri ale Ministerului de Interne.
Șerban F. Cioculescu comentează pe contributors.ro: cetățenii României se împart deci în cetățeni individuali și „grupuri organizate în scop infracțional” (fiindcă mai există și grupuri organizate legal, precum ONG-urile). România este „un stat care impune legea doar în fața cetățenilor corecți și a micilor infractori, a găinarilor. (…) Dar care se face că plouă când dintre blocurile gri răsar “dinozaurii”, adică drăgălașele de clanuri”.
Și Alex Livadaru scrie pe republica.ro: dacă a fost o operațiune legală a Poliției, de ce nu a fost înregistrată? O fi fost o „misiune reușită”, cum a spus chestorul Liviu Vasilescu, dar numai dacă scopul ei a fost „prejudiciul imens de imagine suferit (…) în fața cetățenilor și pierderea de autoritate greu de cuantificat în relația cu clanurile interlope”.
