Linkuri accesibilitate

Ştiri

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva contracandidatului său Democrat Joe Biden

Președintele american Donald Trump, Casa Albă, 27 august 2020.

După ce a acceptat nominalizarea Partidului Republican pentru candidatura la alegerile presidențiale din 3 noiembrie, președintele american în exercițiu Donald Trump a lansat un nou atac împotriva contracandidatului său Democrat Joe Biden, în discursul pronunțat joi seară în fața Casei Albe, la încheierea Convenției Republicane Naționale.

Trump a spus că Partidul Democrat și Joe Biden sînt radicali de stînga ce reprezintă o amenințare la adresa „visului american”, adăugînd că eventuala alegere a lui Biden ca președinte va distruge „măreția Americii”. Candidatul republican a mai afirmat că administrația sa a „petrecut ultimii patru ani ca să repare pagubele create de Joe Biden” ca senator și vicepreședinte al Americii, și că tot ce a dobîndit administrația Trump „e acum în pericol”.

Democrații „nu consideră America drept cea mai liberă, justă și excepțională națiune de pe pămînt, ci o consideră cea mai nelegiuită națiune, care trebuie pedepsită pentru păcatele sale”, a mai spus Donald Trump.

Referindu-se la tulburările rasiale, una din temele fierbinți ale actualității americane, șeful actualei administrații de la Washington a declarat că Joe Biden nu va face decît să exacerbeze disputa rasială legată de uciderea de afro-americani de către poliție.

În replică, Joe Biden a spus pe Twitter: „fiecare exemplu de violență deplîns de Donald Trump s-a întîmplat în mandatul lui. Sub conducerea lui. În timpul președinției lui.”

Cît privește pandemia Covid-19, care a umbrit în bună măsură campania electorală a lui Trump, cu peste 180.000 de americani morți din cauza acestei infecții, și alte milioane de americani rămași fără slujbe, Donald Trump a repetat în discursul său din 27 august că vinovată pentru această pandemie este China, și că dacă va fi reales va reconstrui economia Statelor Unite. Trump a spus că America „face față acestei provocări”, punînd la dispoziție terapii salvatoare de vieți și urmînd să producă un vaccin pînă la sfîrșitul anului, „sau poate chiar mai devreme”.

Vezi ultimele știri ale zilei

A murit proeminentul savant nuclear iranian Mohsen Fakhrizadeh

Mașina savantului Mohsen Fakhrizadeh a fost ținta unui atac cu armă.

Cel mai important savant nuclear iranian a fost asasinat în apropierea Teheranului, într-un atac despre care Iranul spune că are caracteristicile unei operațiuni israeliene.

Mohsen Fakhrizadeh, șeful departamentului pentru cercetare și inovație al Ministerului apărării, a fost rănit grav de „teroriști înarmați” care i-au atacat mașina și s-au angajat într-un schimb de focuri cu bodyguarzii, s-a anunțat într-o declarație oficială iraniană.

„Din păcate, echipa de medici nu a reușit să-l readucă la viață”, se mai spune în declarație.

Fakhrizadeh conducea programul iranian nuclear Amad (Speranța), despre care occidentul susține că ar avea menirea să testeze posibilitatea asamblării bombei atomice. Teheranul neagă acuzația.

Agenția atomică ONU spune că programul Amad s-a încheiat la începutul anilor 2000.

Israelul este suspectat de multă vreme că ar fi pus la cale o serie de asasinări de savanți nucleari iranieni în urmă cu un deceniu.

Un consilier militar al liderului suprem spiritual iranian, Ayatolah Ali Khamenei, a acuzat Israelul că l-a ucis pe savant ca să provoace un război.

Israelul nu a comentat imediat moartea savantului iranian, pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu îl menționase la o conferință de presă recentă, adăugând: „Țineți minte acest nume”.

Pentru alegerile parlamentare din România, moldovenii cu pașapoarte românești vor vota la 30 de secții de pe teritoriul R. Moldova

Moldovenii cu pașapoarte românești vor putea vota la alegerile românești din 5-6 decembrie la 30 de secții de votare în R. Moldova, dintre care 7 la Chișinău. La o conferință de presă, vineri, ambasadorul Daniel Ioniță a spus cu titlu de noutate că în capitală nu se mai vota de data aceasta la ambasadă, dar se vor deschide secții noi, în apropiere.

Potrivit relatării IPN, ambasada României recomandă alegătorilor să poarte măști, să își dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot, după fiecare contact cu alte persoane sau cu obiecte care ar putea fi atinse și de alte persoane, precum și la ieșirea din secție. Se recomandă păstrarea distanței de minimum un metru față de ceilalți atât la coadă, cât și odată intrat în secție.

COVID-19 în R. Moldova: 1246 de noi infectări

În R. Moldova va fi stare de urgență în sănătate publică de la 30 noiembrie până la 15 ianuarie, cu alertă de „cod roșu”. Prelungirea a fost anunțată vineri de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP). Începând de mâine se închid cluburile de noapte, iar de luni restaurantele și barurile trebuie să se închidă la 10 seara. În R. Moldova s-au confirmat vineri încă 1246 de infectări cu COVID-19 și 21 de decese.

În parlamentul R. Moldova s-a creat o comisie de anchetă a „laundromatului rusesc”

În Parlamentul R. Moldova s-a creat vineri o comisie de anchetare a spălării banilor prin bănci moldovene în scandalul cunoscut ca „laundromatul rusesc”. Comisia va fi condusă de deputata Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu, care este și autoarea inițiativei, transmite IPN. Potrivit investigațiilor de presă, organizații criminale, oameni de afaceri din domeniul imobiliar și din sectorul bancar din Federația Rusă au transferat peste 20 de miliarde de dolari din fonduri ilicite, prin „complexul de spălătorie”, format din zeci de companii offshore, bănci și agenți proxy. Comisia Ingăi Grigoriu, în care sunt reprezentate toate formațiunile politice parlamentare, ar urma să prezinte în parlament în termen de 120 de zile un raport despre „componenta moldoveană” a scandalului.

Alexei Navalnîi a cerut UE să sancționeze „banda de criminali” din anturajul lui Vladimir Putin

Alexei Navalnîi audiat online de Comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European, Bruxelles, 27 noiembrie 2020

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi a cerut Uniunii Europene să își îndrepte sancțiunile împotriva „bandei de criminali” din anturajul președintelui rus Vladimir Putin. Vorbind vineri, 27 noiembrie, la o conferință online cu membrii Parlamentului European, Navalnîi a spus că oligarhii ruși „au acaparat temporar puterea”, iar UE trebuie să elaboreze o nouă strategie în relația sa cu Moscova. În mod concret, Navalnîi a cerut UE să cerceteze sursele europene de venituri ale unor miliardari ruși ca Roman Abramovici, Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg, care au, tustrei, legături strânse cu Kremlinul. „Atâta vreme cât iahturile lui Usmanov sunt la Barcelona sau Monaco, nimeni nu va lua la Kremlin în serios sancțiunile (europene)”, a spus Navalnîi.

Curtea Supremă de Justiție a respins plângerea lui Igor Dodon despre alegerile în diaspora

Curtea Supremă de Justiție a adus-o pe Maia Sandu mai aproape de începerea mandatului prezidențial respingând o plângere a lui Igor Dodon privind felul cum s-au ținut alegerile în diasporă. CSJ a respins la 26 noiembrie demersul președintelui în exercițiu legat de transportarea organizată a alegătorilor la vot în străinătate, într-o decizie citată de Newsmaker.md. Aceasta a fost una dintre principalele obiecții ale lui Dodon legate de înfrângerea sa în alegeri, la 15 noiembrie. Suporterii Maiei Sandu se plânseseră, dimpotrivă, mai ales după primul tur, că alegătorii transnistreni, în general votanții lui Dodon, au fost aduși în mod organizat, cu autobuzele, la secțiile de votare din dreapta Nistrului. Ambele tabere au insinuat și că unii alegători duși organizat la vot ar fi fost plătiți să voteze un anume candidat.

Alexandr Lukașenka a spus că va pleca din post după adoptarea unei noi constituții

Președintele din Belarus, Alexandr Lukașenka, a spus vineri că va pleca din post după adoptarea unei noi constituții. „Nu voi mai lucra cu voi ca președinte sub noua constituție”, a spus Lukașenka, citat de agenția de presă Belta. El nu a spus când anume ar putea pleca din post, dar a insistat că trebuie amendată constituția și trebuie ajustate atribuțiile președintelui. R. Belarus se confruntă de mai multe luni de zile cu mari proteste, după ce politicianul veteran Alexandr Lukașenka s-a declarat învingător la alegerile de la 9 august. Oponenții săi spun că scrutinul a fost falsificat, iar rivala lui din alegeri, Svetlana Țihanovska, a fost nevoită să se refugieze în Lituania.

David Frost: Încă este posibil să se ajungă la un acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană

Negociatorul șef al UE pentru Brexit Michel Barnier (dreapta)și negociatorul-șef britanic pentru Brexit David Frost

Negociatorul-șef pentru Brexit al Marii Britanii, David Frost, a spus vineri că încă este posibil să se ajungă la un acord comercial post-Brexit cu Uniunea Europeană, chiar dacă nu mai este mult timp, iar divergențe mari rămân. „Este târziu, dar încă este posibil un acord, și voi continua să negociez până ce va deveni limpede că nu sunt șanse”, a scris Frost pe Twitter, după ce omologul său european, Michel Barnier, a spus că va merge din nou la Londra, la negocieri.

Principalele obstacole în calea acordului care ar trebui să intre în vigoare peste cam 5 săptămâni sunt legate în prezent de accesul vaselor de pescuit din UE în apele teritoriale britanice. Potrivit Reuters, ultima ofertă a Bruxelles-ului este ca europenii să înapoieze Marii Britanii 15-18% din valoarea cotelor de pește capturate de ei în apele britanice.

Igor Dodon o îndeamnă pe Maia Sandu să-și asume guvernarea sau să declanșeze alegeri parlamentare anticipate

Igor Dodon

Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a declarat că Partidul Socialiștilor este „gata să sprijine” un eventual guvern „propus de Maia Sandu”, deși consideră că actualul executiv, condus de Ion Chicu, ar trebui să-și continue activitatea.

Într-o postare pe Facebook, Dodon a îndemnat-o pe președinta aleasă Maia Sandu, lidera PAS, să înceapă „cât mai curând procesul de negociere cu fracțiunile parlamentare, să formeze o majoritate în formula care îi convine dumneaei, să creeze un nou Guvern sau să provoace alegerile parlamentare anticipate”. Igor Dodon, care este și liderul informal al socialiștilor, susține că în Parlament „nu există azi vreo majoritate parlamentară”, dar aceasta poate fi creată „în diferite formule, în funcție de fracțiunile care se vor alia”.

Președinta aleasă, Maia Sandu, și deputați din fracțiunea PAS și-au reafirmat recent opțiunea pentru declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate, întrucât actualul Legislativ nu mai este unul reprezentativ.

Trump spune că va pleca de la Casa Albă, dacă victoria lui Biden va fi certificată de Colegiul Electoral

Donald Trump

Președintele SUA, Donald Trump, a spus că va pleca de la Casa Albă, dacă Colegiul Electoral va confirma victoria președintelui ales Joe Biden, deși a promis să continue să lupte cu rezultatele alegerilor.

„Sigur că o voi face. Și știți bine aceasta”, a spus Trump, pe 26 noiembrie, întrebat de jurnaliști la Casa Albă despre recunoașterea certificării pe care o va da Colegiul Electoral.

Parlamentari republicani și oficiali din administrația de la Washington au spus anterior că Trump va trebui să plece de la Casa Albă pe 20 ianuarie, dacă Colegiul Electoral va certifica rezultatele scrutinului, dar este pentru prima oară când președintele a comentat acest lucru.

Dacă membrii Colegiului Electoral vor atribui victoria lui Joe Biden, ei vor face „o mare greșeală”, a spus Trump, adăugând că va fi foarte greu de acceptat acest lucru.

Colegiul Electoral, care va stabili câștigătorul alegerilor prezidențiale, se va întruni pe 14 decembrie. Biden a obținut 306 voturi ale electorilor, față de 232 acordate lui Trump. Președintele insistă că „multe lucruri” se pot întâmpla până la validarea alegerilor și continuă să susțină că „alegerile au fost o fraudă”. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar pe 23 noiembrie administrația sa a decis oficial începerea tranziției către echipa lui Biden, care a primit acces la rapoartele serviciilor secrete, fonduri și spații guvernamentale, precum și la întâlnirile cu oficialități federale.

Limba rusă - pasibilă de eliminarea din Constituția kârgâză

Limba rusă și-ar putea pierde statutul de limbă oficială în Kârgâzstan. O propunere privind excluderea din Constituția kârgâză a normei care prevede că limba rusă este limbă de stat în această țară a fost înaintată de unul din membrii Consiliului Constituțional de la Bișkek, Sadirdin Toraliev, în cadrul ședinței de joi a consiliului, informează Radio Azzatyk, serviciul kârgâz al Europei Libere.

„Kârgâzii nu vor învăța propria lor limba, dacă nu au nevoie de ea”, a spus Toraliev, potrivit căruia a venit timpul când Constituția trebuie să-i rezerve statul de limbă de stat în exclusivitate limbii kârgâze.

„Suntem obișnuiți cu limba rusă și ne-am atașat de ea ca un câine legat. Nu ar trebui să fie așa. Ne putem pierde limba. Asta e natura omului, până nu-l obligi - nu va învăța nimic”, a mai declarat Toraliev, citat de publicația „AKIpress”, care nu prezintă însă și reacția altor participanți la întâlnire.

Conform Constituții actuale, limba rusă este limbă oficială în Kârgâzstan. Propunerea de a priva rusa de acest statut a fost formulată anterior de noua coaliție politică, formată în 2019, care a sprijinit inițierea unei reforme constituționale.

În octombrie curent, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul rus, președintele în exercițiu, Sadîr Japarov, a spus însă că problema în cauză nu mai reprezintă o prioritate.

Proiectul noii Constituții a Kârgâzstanului a fost supus dezbaterilor publice pe 17 noiembrie curent. Documentul extinde semnificativ rolul și atribuțiile președintelui. Astfel, în cazul în care amendamentele vor fi adoptate, Kârgâzstanul se va transforma de facto dintr-o republică parlamentară într-una prezidențială. Se discută de asemenea despre crearea unui nou „organ suprem consultativ și coordonator”, care va fi convocat de președinte.

România: măștile ce nu protejează de COVID s-ar putea numi „acoperitoare facială”

În România, ministrul economiei Virgil Popescu a anunțat, joi, că raportul cu neregulile constatate în privința măștilor de protecție, întocmit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a ajuns la Parchetul General.

Cu zi în urmă, ministrul spunea că jumătate din măştile aflate pe piaţă nu protejează împotriva Covid, iar Ministerul Economiei va emite un ordin pentru a obliga comercianţii să precizeze acest lucru în cazul produselor neconforme, transmite hotnews.ro.

„Vom emite un ordin care să spună clar că aceste măşti nu asigură protecţie împotriva Covid, ca oamenii să ştie când cumpără că, dacă acel produs este pe raft şi i se spune mască, el nu este o mască care protejează”, a mai spus ministrul.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a propus joi utilizarea denumirii „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate” pentru măştile care nu sunt nici dispozitive medicale şi nici echipamente individuale de protecţie. Potrivit proiectului de decizie, citat de Agerpres, operatorii economici vor fi obligaţi să afişeze pe ambalaj și la locul de comercializare această denumire.

Proiectul a fost elaborat în urma controalelor pe piaţa de măşti din România, care au arătat că mai mult de jumătate din aceste produse prezintă diverse neconformităţi, cantitatea ajungând la aproximativ 20 de milioane de bucăţi, care au şi fost retrase de pe piaţă.

Ungaria și Polonia fac front comun în disputa asupra bugetului UE

Viktor Orban și Mateusz Morawiecki

Șefii guvernelor din Ungaria și Polonia au semnat o declarație comună prin care-și reafirmă decizia de a bloca viitorul buget al Uniunii Europene și fondurile masive pentru depășirea crizei pandemice, în cazul în care mecanismul de accesare a finanțării va fi condiţionat de situaţia statului de drept. Viktor Orban și Mateusz Morawiecki au spus, după întrevederea lor la Budapesta, joi, pe 26 noiembrie, că acest mecanism riscă să deraieze blocul comunitar. Potrivit declarației celor doi prim-miniștri, mecanismul condiționat „foloseşte definiții vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare pentru justificarea sancţiunilor”.

Atât Ungaria, cât și Polonia sunt investigate de UE pentru subminarea independenței justiției, mass-media și a organizaţiilor neguvernamentale și riscă să piardă accesul la zeci de miliarde de euro. În declarația comună se spune că Polonia și Ungaria nu vor accepta nicio propunere care nu este acceptabilă pentru una din țări. Săptămâna trecută, cele două țări au blocat prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru următorii șase ani și planul de redresare economică post-Covid, în valoare de 1,8 trilioane de euro.

337 de persoane au fost condamnate la închisoare pe viață în Turcia, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan

Un tribunal din Turcia a condamnat la închisoare pe viață 337 de inculpați, inclusiv comandanți de armată și piloți, pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan. Început în 2017, procesul s-a concentrat pe cele întâmplate la baza aeriană Akinci din Ankara, de unde ar fi fost coordonat complotul. Audierile finale au avut loc la un tribunal din capitala turcă în condițiile unor puternice măsuri de securitate.

În total, 475 de persoane, inclusiv 365 aflate în detenție, au fost judecate pentru organizarea loviturii eșuate și pentru bombardarea unor clădiri oficiale, ca sediul parlamentului, palatul prezidențial și sediul poliției din Ankara. Guvernul președintelui Erdogan spune că în spatele loviturii de stat eșuate, care s-a soldat cu peste 250 de morți, s-ar afla suporterii clericului șiit Fethullah Gulen, acesta fiind judecat în absență. În vârstă de 79 de ani, clericul aflat în Statele Unite respinge acuzațiile. 19 inculpați au fost găsiți vinovați de omucidere, tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și tentativă de asasinare a președintelui turc.

La condamnarea la închisoare pe viață, care este cea mai aspre pedeapsă în Turcia, li s-au aplicat circumstanțe agravante, însemnând că nu există posibilitatea grațierii. Printre aceștia se numără piloții militari care au executat atacuri, precum și patru presupuși autori ai complotului, numiți de tribunal „imami civili” datorită legăturilor cu rețeaua lui Gulen. Un regim sever al stări de urgență introdus în Turcia după lovitura de stat eșuată a făcut posibile mii de arestări și îndepărtarea din funcții a 100 de mii de persoane, inclusiv funcționari publici, judecători, și polițiști.

Azerbaidjanul cere înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk

Imagini din timpul conflictului din Nagorno-Karabah

Parlamentul Azerbaidjanului a cerut, joi, înlăturarea Franței din Grupul de la Minsk care mediază căutarea unei soluții în conflictul din Nagorno-Karabah. Votul parlamentului azer a avut loc după ce senatul francez a sprijinit cererea de independență a regiunii secesioniste, care este situată pe teritoriul recunoscut internațional al Azerbaidjanului, dar este populată preponderent de etnici armeni.

Într-o rezoluție fără consecințe juridice pe care au adoptat-o pe 25 noiembrie, senatorii francezi au spus că Franța trebuie să recunoască regiunea disputată drept stat independent. În răspunsul lor din 26 noiembrie, parlamentarii azeri spun că guvernul de la Baku trebuie să revizuiască „relațiile politice (...) și economice” cu Parisul” și să ceară Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să excludă Franța din grupul mediatorilor, care mai include Rusia și Statele Unite.

Aceste evoluții au loc după ce Armenia a acceptat un acord de pace mediat de Moscova după șase săptămâni de lupte grele în Nagorno-Karabah și raioanele limitrofe. Prin acest acord, forțele etnicilor armeni au fost nevoite să se retragă din mai multe regiuni pe care le-au controlat timp de decenii, retrocedându-le azerilor, care au obținut avansuri importante pe câmpul de luptă.

Serghei Lavrov și Aleksandr Lukașenka acuză Occidentul de amestec în R. Belarus

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov și președintele Belarus Aleksandr Lukașenka,

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a întâlnit, joi, cu Aleksandr Lukașenka, la Minsk, acuzând Occidentul de amestec în Republica Belarus. Fiind un nou semnal al sprijinului din partea Moscovei pentru Lukașenka, întâlnirea a avut loc la peste patru luni de când acesta se confruntă cu proteste fără precedent ale opoziției belaruse, în urma controversatelor alegeri prezidențiale din 9 august august.

Opoziția îl acuză pe Lukașenka de fraudarea alegerilor pentru a-și prelungi aflarea la putere, după 26 de ani. Vorbind la o conferință de presă cu omologul său belarus, Uladzimer Makey, Lavrov a acuzat Statele Unite și câteva țări membre ale Uniunii Europene de „amestec grosolan” în afacerile interne ale Belarusului prin „metode murdare ale așa numitelor revoluții colorate”.

Guvernele occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka la alegerile din august și i-au impus atât lui, cât și membrilor regimului său sancțiuni pentru persecutarea brutală a opoziției și violențe împotriva protestatarilor.

Procuratura Generală dă asigurări că va oferi detalii despre ancheta privind frauda bancară

Procuratura Generală și-a exprimat rezervele față de o audiere a procurorului general Alexandr Stoianoglo în parlament în legătură cu dosarul fraudei bancare din 2014, dar a spus că va aduce la cunoștință „întregii societăți” rezultatele anchetei, „în timpul cel mai apropiat”.

Audierea în parlament a lui Stoianoglo, care spune că elucidarea furtului miliardului este una din prioritățile sale, a fost cerută, joi, de facțiunea Platformei DA. Într-un răspuns publicat pe site-ul său, procuratura spune că ancheta a „avansat esențial”, în ciuda unor blocaje. Acest fapt i-ar fi „deranjat atât pe cei implicați în mușamalizarea anterioară a dosarului, cât și pe beneficiarii fraudei, care recurg la orice metodă pentru a-l înlătura pe actualul procuror general”.

Audieri parlamentare înainte de finalizarea anchetei ar mai oferi „muniție” celor vizați, pentru a se apăra mai bine în justiție, mai spune Procuratura Generală. Cerând audierea procurorului general, vicepreședintele parlamentului Alexandr Slusari a sugerat că este îngrijorat de rolul proeminent pe care îl joacă în anchetă controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon.

Acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru implicare în devalizarea fostei Bănci de Economii, dar a fost eliberat în luna iunie curent, după numai patru ani de detenție, în urma unui demers a lui Stoianoglo de suspendare a pedepsei. Procurorul general a scris în demers că dosarul lui Platon ar fi fost „falsificat în totalitate” în perioada guvernării conduse de Partidul Democrat și fostul lider al acestuia, Vald Plahotniuc.

Mii de oameni își iau rămas bun de la fotbalistul argentinian Diego Maradona

Mii de oameni au venit, joi, să-și ia rămas bun de la marele fotbalist argentinian Diego Maradona, al cărui corp neînsuflețit a fost expus la reședința prezidențială Casa Rosada din capitala Argentinei, Buenos Aires. Unii fani au intrat în altercații cu poliția care încerca să mențină ordinea, în timpul unor scene emoționante. Maradona care a condus Argentina spre victorie la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, în 1986, a murit miercuri, 25 noiembrie, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac.

După ani de probleme cauzate de consumul de droguri și alcool, Maradona a decedat într-o casă din apropierea capitalei argentiniene, unde se afla în recuperare după o operație pe creier suportată cu trei săptămâni mai devreme din cauza unui hematom. Președintele argentinian Alberto Fernandez a anunțat trei zile de doliu în care corpul neînsuflețit al marelui fotbalist se va afla la palatul prezidențial.

COVID-19 în R. Moldova: 1 691 de noi cazuri

Un număr record de 1 691 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova, joi. Datele ministerului sănătății arată că a fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Recordul precedent de 1607 cazuri noi a fost înregistrat pe 18 noiembrie. Joi, a crescut cu încă 20 numărul deceselor, ajungând la 2 229.

Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 102 894, inclusiv 10 180 de cazuri active. Cu două zile mai devreme, Partidul Democrat care a guvernat alături de socialiști timp de un an de zile, retrăgându-se de la guvernare între cele două tururi ale recentelor alegeri prezidențiale, a acuzat Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.

Parlamentul evaluează crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ

Parlamentul a acceptat, joi, să examineze crearea unei comisii pentru introducerea unui sistem de vot alternativ, prin corespondență sau prin internet, pe fundalul presiunii create de participarea masivă a alegătorilor din străinătate la recentele alegeri prezidențiale. O majoritate a deputaților a acceptat ca această propunere să fie examinată săptămâna aceasta. Autorul ei, deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a spus că toate fracțiunile au fost de acord, în discuții cu el, să-și delege reprezentanți într-o asemenea comisie pentru elaborarea de amendamente la Codul Electoral. La cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din 1 și 15 noiembrie a participat la vot un număr record de alegători din diaspora, mulți fiind nevoiți să parcurgă sute de kilometri și să aștepte multe ore la secții de votare din străinătate, în condițiile pandemii de coronavirus, iar unii nu au putut vota din cauza aglomerației sau epuizării buletinelor de vot. Alegătorii din diaspora au aplicat o lovitură președintelui în exercițiu, Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

În R. Moldova televiziunea și radioul sunt în declin, iar mediile online au devenit mai populare

Un nou sondaj de opinie despre sursele de informare în R. Moldova sugerează că televiziunea și radioul și-au continuat declinul în ultimii doi ani, în timp ce mediile online au devenit mult mai populare și de încredere. Sondajul companiei Magenta Consulting finanțat de guvernele american și britanic, precum și de Uniunea Europeană arată că televiziunea a rămas principala sursă de informare zilnică pentru 58% din respondenți în 2020, față de 68% - în 2018, iar radioul mai este, în 2020, principala sursă de informare zilnică pentru numai 19 % din respondenți, față de 24% în 2018. Prin contrast, rețelele de socializare online sunt în ascensiune, reprezentând principala sursă de informare zilnică pentru 42% din respondenți în 2020, față de 34% – în 2018. Site-urile de știri au scăzut la 20%, în 2020, față de 21% cu doi ani în urmă. Se atestă o tendință asemănătoare în ce privește încrederea publicului în sursele de informare, aceasta scăzând în cazul celor tradiționale și crescând în cazul new media, în special în cazul rețelelor de socializare online.

Președintele României spune că nu are „nicio intenție de lockdown după alegeri”

Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis, a dat asigurări că nu intenționează să instituie carantină la nivel național după alegerile parlamentare din 6 decembrie, deoarece măsurile de carantină locală ar da rezultate.

„Să fie clar, nu există nicio intenție de lockdown după alegeri”, a spus președintele într-o conferință de presă, citat de Digi24. „Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se profileze cu ştiri de tip senzaţional”, a adăugat Iohannis.

Președintele a avut marți o întâlnire cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și cu secretarul de stat Raed Arafat pe tema evoluției COVID-19. „Am analizat măsurile privind carantina zonală (...) Datele arată că, începând cu 20 noiembrie, se observă o tendinţă de scădere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2. Acest lucru se reflectă în numărul de cazuri săptămânale, cât şi în media zilnică a numărului de cazuri şi a ratei de pozitivare a probelor”, a mai spus Klaus Iohannis.

Miercuri, 25 noiembrie, în România erau înregistrate peste 9 700 de cazuri noi de COVID-19 și 168 de decese asociate infecției. În secțiile ATI (anestezie și terapie intensivă) erau internați 1205 pacienți COVID. De la începutul pandemiei, în România au fost confirmate 440 344 de cazuri de COVID, iar 10 541 de oameni diagnosticați cu noul coronavirus au decedat.

Biden îndeamnă americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu pandemia

Joe Biden

Președintele ales al SUA, Joe Biden, a îndemnat americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu noul coronavirus, într-o adresare făcută în ajunul Zilei Recunoștinței, rugându-i totodată să se abțină de la întrunirile tradiționale asociate cu această sărbătoare. Biden a spus că știe că țara „a obosit de această luptă”, dar americanii trebuie să-și amintească faptul că „suntem în război cu virusul, nu între noi”.

Specialiști în medicină au avertizat că adunările de familie și călătoriile făcute cu ocazia sărbătorii ar putea contribui la răspândirea epidemiei de COVID-19. SUA se confruntă cu o creștere a numărului de infecții, miercuri, 25 noiembrie, fiind înregistrate peste 172 de mii de cazuri - o cifră record, la fel ca și cea a pacienților care se află în prezent în spitale – peste 90 de mii, potrivit COVID Tracking Project.

Biden și-a reiterat planurile sale de combatere a pandemiei după ce va fi învestit pe 20 ianuarie, promițând să aplice „ample împuterniciri” ale guvernului federal pentru a „schimba cursul bolii”. Dar a adăugat că pentru aceasta americanii trebuie să acționeze în interesul propriei securități.

Președintele Donald Trump l-a grațiat pe fostul său consilier, generalul Michael Flynn

Fostul consilier prezidențiale pentru securitate naționlală, generalul Michael Flynn, la o nouă audiere în tribunal, Washington, 18 decembrie 2018

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a grațiat pe fostul său consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, care a pledat vinovat în 2017 că a mințit FBI-ul în privința contactelor sale cu Rusia. Trump și-a anunțat decizia într-o postare pe Twitter, miercuri, 25 noiembrie, spunând că îi revine „marea onoare să anunțe că generalulului Michael T. Flynn i-a fost acordată grațierea”. Discuțiile confidențiale ale lui Flynn cu ambasadorul rus la Washington, în decembrie 2016, au constituit punctul central al anchetei privind amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Trump l-a concediat pe Flynn în februarie 2017, dar președintele a spus că investigația este „o vânătoare de vrăjitoare”, urmărind scopuri politice, şi că Flynn este un om de încredere.

Generalul de armată în retragere, Flynn a recunoscut de două ori că a mințit FBI-ul despre interacțiunea sa cu ambasadorul, dar a încercat să-și retragă mărturia, spunând că procurorii i-au încălcat drepturile și l-au înșelat atunci când a acceptat să-și asume vinovăția. În luna mai, ministerul justiției şi-a retras capetele de acuzare împotriva lui Flynn, spunând că presupusele declaraţii mincinoase nu erau semnificative. Între timp, un judecător federal a cerut revizuirea dosarului. Dar grațierea acordată de Trump scoate cazul lui Flynn din competența tribunalelor.

Diego Maradona a murit la vârsta de 60 de ani

Legenda fotbalului argentinian Diego Maradona a murit miercuri în urma unui atac de cord, a anunțat avocatul său.

Maradona, în vârstă de 60 de ani, s-a luptat recent cu probleme grave de sănătate și a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru un hematom subdural în urmă cu câteva săptămâni.

Talent precoce, Maradona a primit porecla „El Pibe de Oro” (Băiatul de Aur), care i-a rămas de-a lungul carierei.

Maradona a condus Argentina la victorie în Cupa Mondială din Mexic din 1986.

Într-unul din sferturile de finală, Maradona a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-1 asupra Angliei, care a intrat în istoria fotbalului din două motive opuse.

Primul său gol a fost o greșeală de manevră nepenalizată, cunoscută sub numele de „Mâna lui Dumnezeu” - o expresie folosită de Maradona pentru a descrie golul, în timp ce al doilea gol a urmat unui dribling de 60 de metri în urmă cu cinci jucători din Anglia, votat „Golul secolului” de către alegătorii FIFA.com în 2002.

Ridicându-se spre glorie dintr-o mahala din Buenos Aires, Maradona a fost o poveste adevarată în Argentina, o țară pasionată de fotbal .

Ani de abuz de droguri, supraalimentare și alcoolism au întrerupt o carieră excepțională și i-au schimbat aspectul de la un atlet slab la un dependent supraponderal care aproape a murit de insuficiență cardiacă indusă de cocaină în 2000.

Împreună cu legendarul jucător brazilian Pele, Maradona a fost unul dintre cei doi câștigători ai premiului FIFA Player of the 20th Century.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG