Linkuri accesibilitate

Reacţii după atacarea Parlamentului german de către extremişti de dreapta


Protestul împotriva restricțiilor anti-Covid. Berlin, 29 august 2020
Protestul împotriva restricțiilor anti-Covid. Berlin, 29 august 2020

În cursul demonstraţiei contra măsurilor sanitare ale guvernului au avut loc, sîmbătă, incidente violente, iar un grup de extremişti a încercat să forţeze intrarea-n clădirea Reichstag-ului.

Corespondență de la Berlin de William Totok
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00
Link direct

Autoproclamaţii „cetăţeni ai Reich-ului, Reichsbürger, extremişti de dreapta, conspiraţionişti, antisemiţi, medici ezoterişti, membri ai mişcării identitare, ai mişcării chineze Falun Gong şi grupării Q-Anon, susţinători ai preşedintelui Putin sau Trump, cît şi diverse figuri controversate din tabăra coronanegaţioniştilor au participat sîmbătă, la Berlin, la o amplă manifestaţie contra măsurilor sanitare ale guvernului german. La această demonstraţie au fost prezenţi, potrivit poliţiei, aproape 40.000 de persoane. În cursul demonstraţiei au avut loc altercaţii violente cu forţele de ordine. Au fost reţinute circa 300 de persoane, 7 poliţişti au fost răniţi.

Asaltul unui grup de extremişti de dreapta asupra clădirii parlamentului, Reichstag-ul, a stîrnit un val de comentarii publice, cît şi reacţii vehemente din partea unor politicieni. Încercarea unor aşa-numiţi cetăţeni ai Reich-ului de a forţa intrarea-n Parlament, a fost calificată de către preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier drept un atac asupra „inimii democraţiei”. Vicepreşedinta Bundestag-ului, ecologista Claudia Roth, a avertizat (azi dimineaţă într-un interviu radio) faţă de etichetarea atacatorilor drept simpli golani. Astfel de bagatelizări, crede politiciana germană, ascund faptul că violenţii care au încercat să intre-n clădirea Reichstag-ului sînt, de fapt, extremişti de dreapta, neonazişti şi antisemiţi.
Mulţi dintre cei care au luat parte la asalt purtau steagul Reich-ului imperial, dispărut după primul război mondial. Autoproclamaţii „cetăţeni ai Reich-ului” (Reichsbürger) refuză să recunoască dreptul la existenţă a Germaniei de astăzi. Mişcarea lor eterogenă respinge şi sistemul democratic-parlamentar şi s-a încadrat în prima linie a contestatarilor măsurilor sanitare, anti-corona.

Vicepreşedinta Bundestag-ului a mai ţinut să precizeze că Parlamentul ar trebui să fie ceva intangibil, iar cei care l-au atacat nu sînt nimic altceva decît „duşmani ai democraţiei”. Faptul că în faţa clădirii Parlamentului au fost arborate steagurile fostului Reich imperial, reabilitat în primii ani după venirea la putere a naziştilor, între 1933 şi 1935, este un gest insuportabil, mai ales pentru concetăţenii evrei şi după 75 de ani de la Holocaust, a mai spus Claudia Roth. Preşedintele Bundestag-ului, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, a declarat televiziunii publice (ARD) că incidentele de sîmbătă sînt, pur şi simplu, intolerabile.

Calificative similare se pot citi şi în comentariile presei germane, care, pe de altă parte, susţine însă dreptul democratic la manifestaţii publice autorizate.

Atacul asupra Reichstag-ului constată, de exemplu ziarul „Frankenpost”, dezvăluie, de fapt, ce părere au unii participanţi la demonstraţia de sîmbătă despre democraţie şi statul de drept. Imaginile arată cu cîtă „încredere în sine” acţionează, între timp, duşmanii bruni ai democraţiei, notează „Passauer Neue Presse”. Trimiterea la tradiţia violenţei mişcării „cămişilor brune”, precum a fost numită cea nazistă, se regăseşte şi în alte articole apărute luni în presa germană. Drept un act îngrijorător, califică ziarul „Süddeutsche Zeitung” participarea la demonstraţie a trei poliţişti bavarezi care au rostit cuvîntări la Berlin. Cei trei s-au manifestat doar ca adversari ai măsurilor sanitare, fără să apeleze la un vocabular extremist.

Consecinţele politice ale întîmplărilor urmează să fie discutate joi în cadrul consiliului parlamentar, format din decanii de vîrstă ai Bundestag-ului.
XS
SM
MD
LG