Trebuie constituite grupuri de susținere a candidaților, strânse semnături de susținere, semnăturile trebuie verificate – toate cu respectarea regulilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus.
Formațiunile politice sau candidații independenți care vor să intre în cursa electorală pentru prezidențialele din 1 noiembrie își pot înregistra grupurile de inițiativă la Comisia Electorală Centrală (CEC) până pe 11 septembrie. Odată acceptate - CEC în maxim trei zile le acceptă sau nu componența - grupurile vor avea dreptul legal să adune semnăturile necesare pentru a cere înregistrarea oficială drept concurent. Un grup întrunește maxim 100 de persoane cu drept de vot și poate colecta semnături de sprijin doar pentru un singur candidat, adunând între 15 mii și 25 de mii în localități din jumătate din raioanele Republicii Moldova. Imediat ce listele cu semnături vor fi aprobate de CEC, iar candidatul va fi înregistrat în cursă, el va putea începe agitația electorală.
Legea obligă susținătorii să completeze personal listele de subscripție, ceea ce presupune interacțiune fizică, prin urmare, există riscul să se încalce recomandările anti-epidemice. Această condiție a provocat marți discuții contradictorii în cadrul ședinței CEC. La un cort în centrul orașului sau în preajma primăriei din sat, la poarta susținătorului - indiferent unde vor fi colectate aceste semnături, cel mai probabil oamenii vor schimba vreo două vorbe, vor trebui să atingă același formular, a explicat membrul CEC, Sergiu Gurduza.
El a propus ca datele în listele de subscripție să fie introduse de așa numitul colector, iar susținătorul candidatului X sau Y doar să semneze. Sergiu Gurduza susține că această măsură e necesară pentru a nu descuraja implicarea oamenilor din cauza măsurilor restrictive:
Dacă văd că nu sunt respectate regulile de prevenire a pandemiei, nu semnez
„Din punctul meu de vedere, starea de urgență în sănătate publică cauzată de pandemia internațională de coronavirus este mai mult decât un motiv obiectiv ca listele de subscripție să fie completate nu doar de către susținători sau colectori. Voi pune o întrebare retorică: iată, eu, poate voi dori să susțin un candidat, care cu ajutorul semnăturii mele să candideze la funcția de președinte al țării. Când mă voi apropia de cortul unde se colectează semnăturile și voi vedea că nu sunt respectate regulile de prevenire a pandemiei, eu nu voi semna doar din acest motiv”.
Într-un final inițiativa nu a fost susținută. Motivul invocat de secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, a fost că prevederea ar permite concurenților de rea-credință să falsifice datele din liste, iar unii s-ar putea pomeni ulterior cu semnături declarate nevalide. Recomandarea generală a fost ca oamenii să țină cont de regulile clasice anti-epidemice: să poarte mască și să păstreze distanța fizică.
Până la ora la care relatez trei concurenți electorali și-au înregistrat deja grupurile de inițiativă la Comisia Electorală Centrală. E vorba de Platforma DA, cu Andrei Năstase, PLDM care a decis să-l susțină în alegeri pe Tudor Deliu și formațiunea Partidul Nostru în frunte cu Renato Usatîi, tot el candidat la prezidențiale.
Recent, Asociația Promo-LEX, una dintre cele mai active organizații neguvernamentale ce monitorizează scrutinele electorale din Republica Moldova, a prezentat un raport în care constata că mai multe formațiuni au început „pe ascuns” să facă campanie electorală. Cei de la putere – asumându-și merite pentru acțiuni plătite din bani publicii, alții încălcând procedura electorală atunci când și-au prezentat candidații înainte de termen. Directorul de programe din cadrul Asociației, Pavel Postica, nu exclude că CEC ar avea temei să pună la îndoială înregistrarea acestor candidați: „Noi subliniem faptul că aceste anunțuri vin înainte de termenul stabilit de lege și raportat la scrutinele anterioare noi ținem să subliniem că au fost cazuri când organele electorale au refuzat înregistrarea candidaților pentru aceste abateri procesuale”.
Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a prezentat recent o notă analitică privind modul de constituire și un număr probabil al secțiilor de votare din străinătate ce urmează a fi deschise la alegerile prezidențiale din anul 2020. Experții organizației au observat că, tradițional, pentru constituirea secțiilor de vot, în special în afara țării, se ține cont și de rata de participare a alegătorilor. Până la moment însă nu este limpede de ce cifre se va ghida CEC – de la prezidențialele din 2016 sau parlamentarele din 2019, organizate după sistemul electoral mixt.
De asemenea, potrivit ADEPT, pentru a îndepărta orice îndoială privind buna credință a Comisiei Electorale Centrale, membrii acesteia ar trebui să țină cont și de numărul cetățenilor moldoveni stabiliți într-o țară sau alta. Pornind de la acest criteriu, în Italia ar urma să se deschidă peste 37 de secții de votare, în Federația Rusă – 27, iar în România – 13. Potrivit programului electoral prezentat de CEC, secțiile de votare urmează să fie stabilite până la finele acestei luni, mai exact, până pe 26 septembrie.
