Se relatează că cel puțin 68 de oameni au fost uciși în două zile de lupte între Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah. Autoritățile din Nagorno-Karabah au spus că au pierdut 59 de militari, alții peste 200 fiind răniți. Azerbaidjanul nu și-a anunțat pierderile militare, dar se mai relatează despre moartea a nouă civili, șapte de partea azeră și doi de partea armeană, potrivit AFP.
Armatele armeană și azeră se acuză reciproc de folosirea artileriei grele pentru bombardarea unor localități. În prima zi de lupte pentru enclava separatistă armeană de pe teritoriul Azerbaidjanului, părțile beligerante mai folosiseră tancuri, elicoptere și drone.
Violențele erupte pe 27 septembrie sunt cele mai grave din ultimii patru ani și amenință cu atragerea în conflict a puterilor regionale, Turcia și Rusia.
Vorbind astăzi la Istanbul, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat Armenia, afirmând că forțele armene au atacat teritoriul azer. Erdogan a mai spus că Turcia va continua să fie cu toate resursele sale alături de Azerbaidjanul „prieten și fratern”. „În regiune se va instala din nou pacea după ce Armenia se retrage de pe pământurile Azerbaidjanului pe care le ocupă. Alte propuneri decât aceasta nu doar că rămân injuste și ilegale, dar mai continuă să prejudicieze și Armenia”, a mai spus Erdogan.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia se află în contact cu ambele părți beligerante, fiind foarte îngrijorată în legătură cu violențele dintre cele două țări sud-caucaziene.
„În acest moment, cerem tuturor părților aflate în conflict să dea dovadă de reținere maximă, să respingă orice metode militare și să nu facă niciun pas care poate provoca o nouă agravare nedorită a situației care a ajuns deja în faza confruntării militare”, a spus Peskov.
Rusia vinde arme atât Azerbaidjanului, cât și Armeniei, dar are o bază militară în Armenia și un parteneriat strategic cu aceasta.
Și Armenia, și Azerbaidjanul au introdus legea marțială, anunțând mobilizarea totală sau parțială. Părțile beligerante spun că și-au provocat mari pagube militare una celeilalte, distrugând tehnică militară și unități de artilerie.
Escaladarea violențelor a fost condamnată categoric de țările europene, de Statele Unite și de ONU.
Conflictul din Nagorno-Karabah a izbucnit în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, făcând cel puțin 30 de mii de victime, iar un acord de pace a fost încheiat în 1994. De atunci, regiunea se află sub controlul etnicilor armeni. Ciocnirile militare care au loc sporadic s-au intensificat în luna iulie.
