Ziua internațională a educației şi a celor care activează în acest domeniu, marcată anual pe data de 5 octombrie, nu este doar prilejul de a-i felicita pe dascăli sau de a le mulțimi pentru contribuția adusă la modelarea unor caractere, dar și o ocazie pentru a evalua starea școlii în general.
În acest an, provocările generate de pandemia de coronavirus și-au pus amprenta pe serbările organizate în colective sau la nivel național. Iar unul dintre aspectele ieșite la iveală e că mai mulți pedagogi pensionari, cu care autoritățile completau lipsa de specialiști, au renunțat la catedră pentru a nu se expune suplimentar. O evaluare făcută de președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, arată că în jur de 300 de specialiști au părăsit sistemul din aceste considerente. Până acum au fost confirmate peste 260 de cazuri de contaminări cu noul virus printre profesori.
Numiți eroi ai anului 2020 de ministrul educației Igor Șarov, deopotrivă cu medicii, profesorii s-au văzut siliți să se angajeze într-un proces forțat de transformări. Mulți au trebuit să însușească din mers noile tehnologii informaționale ori să regândească lecțiile și felul de interacționa cu discipolii.
Estimările oficiale arată că fiecare al cincilea dascăl este pensionar, grup calificat de autoritățile sanitare drept vulnerabil în confruntare cu noul virus. Li se adaugă și numărul de specialiști care suferă de alte boli cronice. Iată de ce în ciuda multiplelor măsuri de protecție, deseori unii pedagogi au surprize să descopere că au interacționat cu elevi infectați sau care au părinți ori bunei testați pozitiv. Peste 260 de cadre didactice ar fi contaminate, iar alte aproximativ 500 se află în autoizolare, arată cele mai recente date ale ministerului.
Directorul gimnaziului din Făleștii Noi, raionul Fălești, Ion Jitari, spune că virusul de apariție recentă nu a anulat celelalte probleme ale societății, precum migrația, când dascălul uneori este și în rol de părinte. La fel cum recomandarea de a păstra o anumită distanță socială nu are cum să-i oblige să renunțe la empatia dobândită odată cu profesia.
Ei au nevoie de zâmbetul tău ca profesor, au nevoie de îmbrățișările tale
„Nu poate să fie o distanță enormă între profesori și copii, pentru că copiii – atunci când ești în fața lor – te văd și ca părinte, în afară de dascăl. Cât de mult nu te-au stărui, ei au nevoie de zâmbetul tău ca profesor, au nevoie de îmbrățișările tale – mult mai rar o facem - , dar în cazurile în care vine un copil destul de trist, atunci când are o problemă fie în familie, sau are o problemă personală, chiar ar avea nevoie de o apropiere mult mai mare a profesorului. Asta îl motivează și asta îl ajută. Pentru că astăzi avem situații diferite, când unul sau ambii părinți sunt plecați din țară. Există situații când totuși se fac încălcări, dar se fac din bune intenții, de a-l ajuta pe copil”.
În Soroca unii profesori pensionați au decis să nu se expună riscului și au renunțat să mai predea, alții continuă pe propria răspundere, afirmă șefa direcției raionale educație, Angela Mușenco.
„Avem vreo cinci-șase cazuri când profesori ajunși la o vârstă onorabilă de 65-70 de ani și evaluându-și starea de sănătate au zi: Nu, până aici. Ne dorim foarte mult să trecem această perioadă și să păstrăm în rândurile noastre profesorii, și mî refer la profesorii pensionari, fiindcă îi avem peste 20% din efectivul de cadre didactice. Ei sunt la moment soluția, pentru că am făcut demersuri la minister pentru 20 de tineri specialiști și vreau să vă spun că ne-a venit un tânăr specialist”.
De altfel, situație dificilă o semnalează fiecare raion sau municipiu, recunoaște președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos. Liderul sindical spune că nu are cifre exacte, dar, bazându-se pe estimările lipsei de specialiști din ultimii doi ani, ar fi în jur de 300 de pedagogi care ar fi plecat din școală din cauza noului tip de coronavirus.
Ghenadie Donos susține că autoritățile au ignorat revendicarea de a dota dascălii cu măști de protecție. „Am calculat că fiecare profesor trebuie să cheltuie câte 600 de lei lunar pentru ca să-și procure mijloace de protecție, ceea ce am zis noi că nu este corect pentru că dacă administrația, dacă statul cere să poarte obligatoriu masca în școală, normal că trebuie să-i asigure cu această mască, deoarece, vă dați seama, este o chestiune de serviciu, ca și la medici, nu zicem noi echipament special de protecție, dar elementar”.
În timp ce decidenții politici au vorbit astăzi despre regândirea felului de a organiza educația și redarea unui rol mai important, prin finanțare și politici puse în practică, profesorul pensionar de matematică de la Lozova, Strășeni, Vasile Ursu, vede un dezinteres pentru școală și o distanță enormă între declarații și fapte.
„E o situație complicată. Lucrează pedagogi care demult trebuie să fie la pensie nu numai după vârstă, dar și după multe alte criterii, timpul i-a depășit. De doi bani o să ajungă învățământul din R. Moldova. Văd o tendință a școlii în degradare. Și nu deranjează pe nimeni. Ar trebui măcar părinții să lupte pentru acest lucru, dar nici eu nu prea au grijă sau caută fiecare să-și rezolve problema individual, prin șmecherii, cum s-a mai făcut până acum. Școala azi e părăsită, e un balast al societății, nu e avangarda”.
Profesorul pensionar de la Lozova, Vasile Ursu este convins că școala poate ieși din acest cerc vicios numai prin implicarea tuturor celor din societate, începând de la părinți și dascăli și terminând cu cei care conduc țara. Atunci când responsabilitatea și interesul pentru educație vor înlocui apatia și delăsarea, mai adaugă pedagogul, societatea poate avea încredere în șansa zilei de mâine.
