Un grup de voluntari care monitorizează felul cum își îndeplinesc promisiunile electorale deputații și alți demnitari aleși, platforma De Facto, spune că l-a urmărit cu atenție și pe președintele Igor Dodon, iar acum, când șefului statului i se încheie primul mandat, a publicat un raport despre performanțele sale. Cei de la DeFacto au făcut, de fapt, o lungă listă de promisiuni pe care Igor Dodon le-ar fi făcut înainte să fie ales, dar nu le-ar fi îndeplinit după: de la interzicerea unionismului și introducerea Istoriei Moldovei în programul școlar la întoarcerea miliardului furat și multe altele, ca rezolvarea problemelor legale ale muncitorilor moldoveni din Rusia, revenirea la regimul de comerț asimetric cu Uniunea Europeană, majorarea pensiilor de două ori, ieftinirea poliței medicale, verificarea completă a averilor judecătorilor, procurorilor și așa mai departe. Este un tablou cu totul diferit de cel prezentat de Igor Dodon într-un recent raport de activitate. Vasile Botnaru a discutat cu liderul platformei DeFacto, Cristian Mariuța.
Cristian Mariuța: „Noi lucrăm în baza unei metodologii ca să vedem ce poate și ce nu poate președintele și, în general, cât e de real ca lucrurile menționate în platformă să fie îndeplinite și, respectiv, la bază au stat atribuțiile prescrise în Constituție și, mai cu seamă, inițiativa legislativă, pentru că acesta-i instrumentul prin care președintele ar putea în principiu să-și îndeplinească o mare parte din lucrurile stipulate în platforma electorală.”
Europa Liberă: Adică ați măsurat albia în care se poate mișca președintele, acele împuterniciri despre care se vorbește că ar fi puține, ați încercat să porniți de acolo?
Cristian Mariuța: „Da, am pornit de acolo și ne-am dat seama, bine, pe exemplul poate și a altor căi, că inițiativa legislativă este așa, un fel de baghetă magică, dacă vreți, a președintelui prin care ar putea să îndeplinească chiar și multe dintre chestii, pentru că e vorba de schimbare de legislație, doar că pe lângă asta e nevoie de multe alte eforturi de atragere, de exemplu, a deputaților de partea lui.”
Europa Liberă: La ce concluzie ați ajuns, a făcut uz de acest instrument de bază al șefului de stat într-o republică parlamentară?
Începutul mandatului a fost mai proactiv...
Cristian Mariuța: „Începutul mandatului a fost mai proactiv, adică am văzut mai multe încercări chiar concrete de a aborda chestiunile legate de platforma sa electorală, am văzut încercarea de a lansa un referendum, în care au fost introduse mai multe prevederi printre care „Istoria Moldovei”, așa-zisa lege a miliardului prin care se pune pe umerii cetățenilor obligativitatea de a achita datoria. Bine, atunci, poate, conjunctura politică era alta...”
Europa Liberă: Adică în parlament avea adversari politici care îi dădeau peste mâini?
Cristian Mariuța: „Da. Și era și parlamentul care respingea inițiativele lui, era și Curtea Constituțională care, după cum știm, l-a suspendat de mai multe ori pentru a lua anumite decizii.”
Europa Liberă: Se pare că de șase ori i s-a luat pixul din mână?
Cristian Mariuța: „Da și, respectiv, din aceste considerente după asta am observat că nu s-a revenit la prevederile programului său electoral, chiar și după ce situația politică a devenit mai favorabilă pentru dumnealui.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să faceți un eventual clasament al angajamentelor neonorate, al promisiunilor lăsate baltă, care ar fi cel mai ponderabil angajament? Înțeleg că în raport ele cumva sunt așezate în funcție de pondere sau nu? Începeți, de exemplu, cu compartimentul securității, statalității...
Cristian Mariuța: „Încercăm să nu clasificăm importanța lor poate sau să dăm o notă subiectivă acestor angajamente, încercăm în procesul acesta să fim cât mai obiectivi, adică mergem strict după cum sunt formulate promisiunile în platforma pe care o prezintă candidatul și, respectiv, nu punem nota noastră personală în situația aceasta.”
Europa Liberă: Am înțeles. Deci mai curând cronologic le expuneți?
Cristian Mariuța: „Cronologic, dar vedem și după acțiuni ce s-a mai îndeplinit. A avut o promisiune pe care practic a abandonat-o la început de mandat. Era legată de un referendum privind orientarea externă a țării, a menționat concret că nu va întreprinde nimic în această privință și a lăsat-o la o parte.”
Europa Liberă: Unii politicieni ar spune că e foarte bine că a abandonat această idee?
Cristian Mariuța: „Probabil că da. Pentru noi e important așa, deci există prevederile programului electoral și, respectiv, dacă el și-a primit votul pentru aceste promisiuni, haideți să vedem ce face el cu fiecare punct din ele.”
Europa Liberă: Ca să fiți echidistanți până la sfârșit, ar fi trebuit să bifați și ceea ce a îndeplinit, a reușit să realizeze.
Cristian Mariuța: „Înțeleg, dar însuși scopul nostru e să mergem strict pe promisiunile făcute în platforma electorală, în campanie, înainte să fie ales și cum ele se îndeplinesc. Noi, la „De facto”, considerăm că lipsește această obișnuință de a urmări, de a face, dacă îmi permiteți să spun în engleză, follow what, adică de a urmări constant ce se face în privința promisiunilor, pentru că se uită de toate promisiunile și la sfârșit de mandat politicianul poate să povestească alte acțiuni pe care le-a făcut, însă el a fost ales, cum am spus și anterior, în baza acestor promisiuni electorale, respectiv haideți să vedem ce face el în privința asta.
Și un alt moment: OK, promisiunile în marea majoritate, în cazul nostru, nu au fost îndeplinite, dar, în același timp, noi pe site-ul nostru listăm acțiunile, adică toate acțiunile, toate încercările de a le îndeplini, adică cumva le monitorizăm și le includem, chiar dacă până la urmă asta nu a schimbat statutul promisiunii, nu a făcut ca ea să fie îndeplinită, dar totuși menționăm într-un fel eforturile pe care le-a întreprins.”
Europa Liberă: După această aserțiune, e logic să vă întreb: cui îi este adresat acest raport – celor care l-au votat sau celor care nu l-au votat?
Unul din scopurile noastre e să le explicăm oamenilor atribuțiile pe care le au aleșii pe care îi votează...
Cristian Mariuța: „Cred că și unora, și altora, dar, în același timp, este adresat oamenilor care cumva poate încă mai cred sau poate nu cunosc până la urmă atribuțiile pe care le are președintele, pentru că unul din scopurile platformei noastre este să informeze, să le explice oamenilor atribuțiile pe care le au aleșii pentru care îi votează acești alegători.”
Europa Liberă: Ca să nu genereze ei așteptări zadarnice?
Cristian Mariuța: „Da. Și cea mai logică parte în situația asta e să arătăm de ce se poate ciocni președintele în procesul de îndeplinire a promisiunilor, adică nu totul e așa de simplu, adică nu-i chiar așa de simplu să obții aceste, nu știu cât, 4-5 mii de lei pensia pe care, de exemplu, poate s-o promită un candidat sau să vadă cum asta se întâmplă în viața reală, după ce se termină campania electorală.”
Europa Liberă: Din raport lipsește promisiunea președintelui de a reglementa problema transnistreană.
Cristian Mariuța: „Partea legată de reglementarea diferendului transnistrean era inclusă în promisiunile pentru primele 100 de zile, pentru care nu ne-am asumat responsabilitatea să le monitorizăm, dar monitorizăm toate anunțurile legate de vizitele și întrevederile sale cu așa-zisele autorități din stânga Nistrului și, respectiv, cumva suntem cu ochii pe asta.”
Europa Liberă: Înțeleg că vă uitați nu doar la cei care guvernează, dar și la cei care vor să le ia locul?
Cristian Mariuța: „Da, de curând avem o nouă ramură lansată și ea ține de deputați, monitorizăm și promisiunile deputaților aleși în circumscripții uninominale, 46 la număr. De ce 46? Pentru că sunt cele de pe teritoriul controlat de Guvernul Republicii Moldova, adică în afară de regiunea transnistreană și cele din diasporă, întrucât e mai greu să urmărim ce se întâmplă acolo. Da, cumva asta ne ajută să arătăm oamenilor că suntem echidistanți și nu suntem pro sau împotriva cuiva. Și anul acesta am lansat un instrument nou, numit Indicele de responsabilitate a deputaților din circumscripțiile uninominale. Ce reprezintă acest indice? Urmărim atribuțiile de care fac uz deputații din circumscripțiile uninominale pentru a-și reprezenta mai bine alegătorii din circumscripții.”
Europa Liberă: Nu știu cine ar îndrăzni să vă reproșeze că v-ați legat de președinte, în fond, trebuie monitorizați acei care decid, acei care împart banii, acei care sunt cu pâinea și cuțitul, dar voiam să vă mai întreb în legătură cu asta: pe când vor nimeri în vizorul dvs. și conducătorii regionali, de exemplu, primarii unor municipii, ca să simtă și ei suflarea dvs. în ceafă?
Cristian Mariuța: „Cred că foarte curând. Bine, suntem o echipă mică, 7 oameni, și monitorizarea președintelui a fost cumva pe bază voluntară, dar odată cu creșterea echipei cred că o să extindem mai departe această monitorizare. Cu toate acestea, avem colegi din proiectul „Primăria mea”, care monitorizează, fac activitate similară.”
Europa Liberă: Văzând acest raport destul de critic la adresa președintelui, consilierii săi se vor întreba imediat: pe banii cui faceți această monitorizare?
Cristian Mariuța: „Asociația noastră, „De facto”, beneficiază de un grant din partea guvernului american, din partea USAID, dar, de exemplu, în cadrul proiectului pe care l-am menționat cu monitorizarea activității deputaților, da, acțiunile se fac în baza finanțării obținute prin grant. Am menționat mai devreme că ceea ce ține de raportul referitor la promisiunile președintelui a fost realizat pe bază voluntară de către membrii echipei noastre. Ba mai mult, am menționat și în raport, că am transmis săptămâna trecută, la începutul săptămânii, luni, o scrisoare și în formă fizică, și în format electronic aparatului președintelui, în care, în primul rând, le-am adresat întrebări referitoare la anumite promisiuni care cumva pentru noi nu erau 100% clare, am cerut anumite clarificări, le-am expediat raportul draft și le-am solicitat respectuos să ne ofere o reacție în decurs de o săptămâna. Nu am primit nicio reacție din partea lor și, respectiv, ne-am asumat cumva responsabilitatea să publicăm raportul așa cum este el.”
