Numărul mare de cazuri confirmate de COVID 19 din ultimele zile în R. Moldova ar fi cauzate de relaxarea prematură a populației, oboseala de restricții și, nu în ultimul rând, campania electorală pentru prezidențiale.
Așa explică unii specialiști reluarea trendului ascendent. Atât cetățenii, cât și politicienii nu trebuie să uite că noul tip de coronavirus e printre ei și să dea dovadă de responsabilitate ori de câte ori contactează cu semenii lor, spune Ștefan Gheorghiță, șeful secției supraveghere epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii, din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Numărul celor confirmați cu noul tip de coronavirus a depășit cota de o mie de persoane pe zi, barem ce nu s-a mai înregistrat de două săptămâni. Pornind de la statistica medicală care anunță 18 mii de cazuri active, specialiștii repetă recomandarea ca oamenii să se obișnuiască să trăiască cu infecția. Cu toate acestea, se observă o relaxare, spun cei care administrează criza de sănătate ce durează nouă luni. Explicații ar fi mai multe, iar comportamentul cetățenilor rămâne de neînțeles, începând de la purtarea necorespunzătoare a măștilor de protecție până la ignorarea recomandărilor de a nu admite aglomerări de persoane, fie că e vorba de sărbători de familie sau întruniri electorale.
Șeful secției supraveghere epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii, din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ștefan Gheorghiță, afirmă că populația e și obosită, dar și nepăsătoare. L-am întrebat pe medic dacă e de așteptat ca peste o săptămână de la primul tur al scrutinului cifrele să fie și mai mari. Ștefan Gheoghiță a evitat un răspuns tranșant.
Trebuie să fim solidari și să înțelegem situația care este
„E creștere în toată lumea și migrația e sporită, și lumea nu îndeplinește ceea ce trebuie să îndeplinească: distanța socială, masca, ș.a. Eu nu sunt implicat în alegeri la domnul Cimil toate întrebările. [Oamenii] nu trebuie să uite de virus și nici acei care au întâlniri cu alegătorii nu trebuie să uite. Trebuie să fim solidari și să înțelegem situația care este, trebuie să ne pătrundem de riscul care este”.
Mai mulți experți în sănătate rămân la părerea că în continuare se testează puțin. Pe toată perioada pandemiei autoritățile au fost mai degrabă zgârcite în a merge cu testarea în masă, adoptând o tactică conservatoare, selectându-i numai pe acei care prezintă simptome clare, nu și persoanele apropiate lor, spune directoarea Centrului pentru politici și analize în sănătate, Stela Bivol. Pe toată durata pandemiei rata testelor pozitive din totalul celor efectuate rămâne înaltă, între 25 și 30 la sută. De aici și deducția că numărul celor care au făcut boala e mult mai mare decât ceea ce spun datele statistice.
Stela Bivol crede că negarea existenții Covid-19, la pachet cu neîncrederea în datele oficiale pe motiv că ar fi măsluite sunt cauzate de probleme de comunicare a celor din sănătate, mai ales în ceea ce privește posibilele consecințe. De asemenea, gradul mic de încredere în guvern și autorități ar fi generat răspândirea de tot felul de teorii conspiraționiste, mai spune experta.
Din păcate, nu a fost o comunicare constantă care să micșoreze numărul de mituri și de falsuri
„De mai multe ori am fost martora la discuții în care lumea pune la îndoială cifrele. Din păcate, nu a fost o comunicare constantă care să micșoreze numărul de mituri și de falsuri care au fost răspândite. Pe de altă parte, vine și din cauza oboselii. Și totuși din subminarea de către autoritatea centrală sub forma președintelui care în continuare folosește restricțiile de Covid ca să-și facă capital politic, aruncând acuze că carantina ar fi răul absolut. Și atunci în momentul în care toate sunt puse în derâdere nu avem cum să nu avem creștere”.
În ceea ce privește eventualele efecte ale alegerilor, directoarea Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, Stela Bivol, spune că atenția trebuie să fie mai cu seamă pe miile de funcționari și observatori electorali, persoane care au stat toată ziua în spații închise. Este cert, afirmă ea, dacă situația se înrăutățește, eventualele discuții despre măsuri mai drastice vor fi veni după al doilea tur al prezidențialelor. Asta deoarece politicienii implicați în alegeri au împins în plan secund problemele epidemiologice ca nu cumva să le fie date peste cap planurile electorale.
