Linkuri accesibilitate

Ştiri

Premierul Ion Chicu promite un buget cu „investiții masive” și plăți sociale majorate

Ion Chicu în Parlament

Premierul Ion Chicu spune că legile bugetare pentru anul 2021 vor fi examinate de Guvern până la sfârșitul acestei luni, cel târziu pe 1 decembrie. Într-o declarație făcută după ședința „conducerii de vârf”, premierul și-a exprimat speranța că Parlamentul va adopta proiectul legii bugetului și politica bugetar fiscală până la sfârșitul anului. Potrivit lui Ion Chicu, bugetul pentru anul 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în 2020, „cu investiții masive în infrastructură și cu plăți sociale la nivel major”, transmite IPN. Guvernul promite finanțări pentru Fondul Rutier de 1,7 miliarde de lei, pentru proiectul „Drumuri Bune” - 90 de milioane de lei, iar pentru renovarea și construcția sistemelor de apă și canalizare 500 de milioane de lei. Proiectul prevede și majorări de salarii în sectorul bugetar, pentru toate categoriile de angajați. Premierul nu a detalizat sursele de finanțare ale acestor cheltuieli.

Vezi ultimele știri ale zilei

Tragedie rutieră: un autobuz ucrainean s-a răsturnat în sud-estul Poloniei

Autobuzul ucrainean s-a răsturnat în apropiere de orașul Jaroslaw, 6 martie 2021

Cel puțin 6 pasageri au murit și 41 au fost răniți când un autobuz ucrainean s-a răsturnat într-un șanț, în sud estul Poloniei, sâmbătă dimineață. Accidentul s-a produs în apropiere de orașul Jaroslaw. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Kiev a spus că toate persoanele care și-au pierdut viața aveau cetățenia Ucrainei. La locul accidentului au intervenit zeci de pompieri și medici. Polonia este o destinație majoră pentru muncitorii din Ucraina.

Aflat în Irak, papa Francisc s-a întâlnit cu ayatollahul Ali al-Sistani, înalt cleric islamic șiit

Întâlnirea dintre papa Francisc și ayatollahul Ali al-Sistani

Aflat într-o vizită istorică în Irak, papa Francisc s-a întâlnit cu ayatollahul Ali al-Sistani, unul din clericii islamici șiiți de cel mai înalt nivel. Întâlnirea a avut loc în orașul Najaf. Francisc, primul lider al bisericii romano-catolice care vizitează Irakul, dorește să transmită un mesaj pentru coexistența pașnică a musulmanilor și minorității creștine din Irak. În urma întâlnirii cu ușile închise, al-Sistani a difuzat o declarație în care se spune că creștinii irakieni trebuie să trăiască în pace și să se bucure de drepturi egale. Comunitatea creștină din Irak constituia în trecut o minoritate importantă, fiind compusă din aproximativ 1,4 milioane de oameni, inclusiv catolici caldeeni, ortodocși și alții. Dar numărul creștinilor s-a redus drastic din cauza luptelor care au urmat invaziei Irakului de către Statele Unite, în 2003. Mulți au fost forțați să părăsească Irakul când regiuni vaste ale țării au fost ocupate de gruparea Statul Islamic, în 2014.

Centrele comerciale din R. Moldova s-au redeschis astăzi

Centrele comerciale din R. Moldova s-au redeschis astăzi, după ce Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le-a permis să activeze și în weekend, în urma unor proteste. Relaxarea restricției are loc în ciuda unei creșteri a numărului de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat Europei Libere că autoritățile discută despre posibilitatea unui nou lockdown pentru a limita răspândirea unei noi tulpini a coronavirusului.

OMS: Campaniile de vaccinare anti COVID-19 nu trebuie să ducă la relaxarea luptei cu pandemia

Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat că avansarea campaniilor de vaccinare anti COVID-19 nu trebuie să ducă la relaxarea altor eforturi de luptă cu pandemia. Avertismentul survine pe fundalul unui val nou al infecților în câteva țări europene, dar și în Brazilia, care se confruntă cu tulpină locală a virusului. Principalul expert al OMS pentru situații de urgență, Mike Ryan, a spus că este posibil și un al treilea, și un al patrulea val al pandemiei, dacă se relaxează nejustificat restricțiile iar oamenii renunță la purtarea măștilor. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că situația este deosebit de îngrijorătoare în Brazilia din cauza tulpinii braziliene, care se poate răspândi și în țările învecinate.

SUA i-au interzis oligarhului ucrainean Ihor Kolomoiski accesul pe teritoriul american

Ihor Kolomoiski

Statele Unite i-au interzis accesul pe teritoriul american puternicului oligarh ucrainean Ihor Kolomoiski, sugerând o poziție dură a administrației Biden față de corupția din Ucraina. Secretarul de stat, Antony Blinken, a spus că oligarhul este sancționat din cauza eforturilor sale de a submina procesele și instituțiile democratice din Ucraina, amenințându-i viitorul. Criticii lui Kolomoiski spun că acesta încearcă să blocheze cu ajutorul unor deputați loiali reforme politice și economice sprijinite atât de Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană în domeniul justiției și al sectorului bancar din Ucraina. Departamentul de Stat american a mai anunțat interdicție de viză pentru soția oligarhului ucrainean și cei doi copii ai săi, dar Kolomoiski a evitat sancțiuni financiare. În ianuarie 2020, Statele Unite au anunțat interdicții de viză asemănătoare și împotriva fostului oligarh moldovean Vlad Plahotniuc.

În Belarus a început o anchetă penală împotriva cunoscutei organizații civice belaruse Viasna

În Minsk protestele continuă

Autoritățile din Belarus au început o anchetă penală împotriva celei mai cunoscute organizații belaruse pentru drepturile omului, Viasna, arestându-i patru activiști, într-o nouă acțiune represivă împotriva criticilor lui Aleksandr Lukașenka. Viasna a spus că este acuzată de acordarea de sprijin material, inclusiv financiar, pentru proteste neautorizate și încălcarea ordinii publice. În Belarus, au loc proteste aproape zilnice după alegerile prezidențiale din luna august, pe care Lukașenka spune că le-a câștigat, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost frauduloase și nelegitime. Viasna este una din principalele organizații care monitorizează arestările și documentează abuzurile față de protestatari. Organizația a spus că nu a comis nicio ilegalitate și a promis să-și continue activitatea.

Joe Biden a promis să „repare și să revitalizeze” parteneriatul SUA cu Uniunea Europeană

Președintele american Joe Biden a promis să „repare și să revitalizeze” parteneriatul Statelor Unite cu Uniunea Europeană, în timpul unei convorbiri telefonice cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Casei Albe. Ceva mai devreme, părțile au căzut de acord să suspende taxele vamale impuse din cauza unei dispute comerciale implicând constructorii de avioane Boeing și Airbus. Casa Albă a mai spus că Biden și von der Leyen au căzut de acord asupra coordonării acțiunilor în „chestiuni de interes comun”, inclusiv în politica față de China, Rusia, Belarus, Ucraina și Balcanii de Vest. Șefa Comisiei Europene a declarat că suspendarea taxelor vamale în disputa Boeing-Airbus marchează „un nou început” în relația bilaterală.

Papa Francisc, în vizită istorică în Irak, cere încetarea violențelor

Papa Francisc la Palatul Prezidențial din Bagdad

Papa Francisc a făcut apel la încetarea extremismului și violențelor la începutul primei vizite papale în Irak și primei sale vizite în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Papa a făcut remarca într-un discurs la palatul prezidențial din Bagdad, după întâlnirea cu președintele irakian Barham Saleh, oficiali guvernamentali și lideri religioși.

Papa a sosit vineri după-masă la Bagdad.

„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.

În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.

Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.

Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Planul de sprijin economic al lui Biden, dezbătut în Senat

Senatul Statelor Unite a început să dezbată vineri, 5 martie, planul de ajutorare economică de 1,9 trilioane de dolari al președintelui Joe Biden, lansându-se în foarte probabile dispute îndelungate asupra amendamentelor referitoare la felul cum vor fi cheltuiți banii.

Proiectul își propune să combată efectele pandemiei de COVID-19 și să contribuie la însănătoșirea economiei americane.

El prevede plăți directe de până la 1.400 de dolari (24.000 lei moldovenești) pentru majoritatea americanilor.

Sunt incluse de asemenea fonduri pentru vaccinarea anti-COVID-19 și pentru testare, ajutoare pentru state și pentru administrațiile locale, pentru școli și companiile aeriene, scutiri de taxe pentru oamenii cu venituri mici și familiile cu copii, ca și subvenții pentru asigurările medicale.

Republicanii din Senat sunt împotriva proiectului, pe liderul lor, Mitch McConnell, l-a numit „o treabă pripită, prost-orientată”.

Dacă Senatul aprobă totuși legea, ea va trebui trimisă înapoi Camerei Reprezentanților, controlată de democrați, pentru aprobarea finală.

Democrații speră ca Biden să obțină aprobarea înaintea datei de 14 martie, când expiră unele măsuri de sprijin curente.

Vaccinuri donate de România ajung peste Nistru

Autoritățile de la Chișinău spun că 1.810 doze de vaccin anti-COVID-19 din ajutorul umanitar oferit de România au fost transmise vineri autorităților sanitare din regiunea transnistreană.

Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare din guvernul moldovean spune că preluarea și administrarea vaccinelor în stânga Nistrului au constituit subiectul unor discuții ale specialiștilor medicali de la Chișinău și Tiraspol.

Sâmbătă, 27 februarie, în R. Moldova a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România.

Iar joi seară au ajuns în Moldova alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.

Oficiali guvernamentali moldoveni au spus vineri că R. Moldova are bani pentru achiziționarea unui milion de doze de vaccin, sau pentru imunizarea a 70% din populație.

Centrele comerciale pot activa și în weekend

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis ca centrele comerciale să poată fi deschise, în anumite condiții, și la sfârșitul săptămânii, anulând o restricție tot de ea impusă luna trecută.

Potrivit deciziei, administratorii centrelor comerciale vor fi obligați să monitorizeze starea de sănătate a angajaților, să măsoare temperatura clienților și să nu-i lase înăuntru fără mască.

Anunțul a venit la câteva ore după ce angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri în centrul Chișinăului, împotriva închiderii centrelor comerciale în weekend.

Reprezentanții ÎMM au spus că măsura a fost prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.

Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”, „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.

Tot vineri, Ministerul Sănătății a anunțat o nouă cifră înaltă de cazuri noi de infectare cu COVID-19 în 24 de ore, anume 1788. S-au înregistrat de asemenea 21 de noi decese provocate de COVID-19; printre ele, un cadru medical relativ tânăr: Natalia Catrangiu, în vârstă de 42 ani, medic nefrolog la un spital privat, în trecut angajată la Spitalul Clinic „Sfânta Treime”.

Ministerul Sănătății a mai anunțat vineri că au fost vaccinați cu vaccinul AstraZeneca peste 5000 de lucrători medicali.

Lituania respinge cererea de extrădare a liderei opoziției din Belarus

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia.

Ministrul de externe al Lituaniei spune că țara sa va ignora cererea guvernului din Belarus de extrădare a liderei opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia.

„Lituania a fost, este și va fi un zid de piatră în spatele căruia pot găsi refugiu toate forțele democratice persecutate”, a spus șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis. „Mesajul nostru către regimul din Belarus este – Nu vom lua în considerare cererea voastră”.

Țihanovskaia s-a refugiat în Lituania la puțin timp după alegerile prezidențiale controversate de vara trecută, câștigate potrivit regimului de la Minsk de liderul autoritar Alexandr Lukașenka.

Vineri, 5 martie, Procuratura Generală de la Minsk a spus că Țihanovskaia este căutată de autoritățile belaruse pentru „crime împotriva ordinii publice, siguranței publice, și statului”, și a cerut Lituaniei să o extrădeze.

Amnesty International cere dreptate în cazul deportării profesorilor turci

Amnesty International Moldova a îndemnat autoritățile de la Chișinău „să-și corecteze de urgență eșecul” de a-i trage la răspundere pe cei vinovați de expulzarea „șocantă și ilegală” a șapte cetățeni turci în țara lor de baștină în septembrie 2018, la cererea Turciei.

Potrivit unei declarații de presă Amnesty International, apelul vine înaintea unei ședințe a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei care va analiza cum s-a pus în aplicare o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul profesorilor turci de la Liceul Orizont din Chișinău, expulzați de Moldova la cererea regimului autoritar al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Amnesty International amintește că în iunie 2019 CEDO a decis că autoritățile moldovenești au încălcat drepturile cetățenilor turci la libertate și siguranță, precum și respectarea vieții de familie, și adaugă că Chișinăul „nu prea a făcut nimic în practică” pentru a implementa hotărârea CEDO.

Fostul şef al SIS, Vasile Botnari, este singurul oficial moldovean acuzat penal de „abuz de serviciu” în acest dosar. El a pledat vinovat și a fost amendat cu 88.000 lei la 16 septembrie 2020, mai notează organizația pentru drepturile omului în comunicatul ei de presă.

Papa Francisc în Irak

Papa Francisc și premierul Irak-ului, Mustafa Al-Kadhimi, pe aeroportul internațional din Bagdad, martie 2021

Papa Francisc a sosit vineri la Bagdad, începând prima vizită papală din istorie în Irak și prima lui călătorie internațională de la începutul pandemiei de COVID-19.

„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.

În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.

Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.

Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Nominalizări pentru distincția americană „Women of Courage”

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Departamentul de Stat al Statelor Unite va onora anul acesta 14 femei „extraordinare” din Belarus, Iran și alte țări, care au dat dovadă de spirit de conducere, curaj, inventivitate și spirit de sacrificiu.

Secretarul de stat Antony Blinken va găzdui ceremonia anuală International Women of Courage (IWOC) în spațiul virtual la 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, ca să le onoreze printre altele pe opozanta din Belarus întemnițată Maria Kalesnikava și pe Shohreh Bayat, arbitră de șah din Iran care a fugit din țară după ce a încălcat normele vestimentare stricte din Republica Islamică, se arată într-o declarație a Departamentului de Stat, datată 4 martie.

În declarație se mai spune că pe lângă cele 14 laureate individuale, vor mai primi distincția șapte femei-lider „extraordinare”, asasinate când se aflau în slujba comunităților lor în Afganistan.

Protest anti-restricții economice în capitală

Protest al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, 5 martie, 2021

Angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri, 5 martie, în centrul Chișinăului, împotriva restricțiilor de activitate comercială la sfârșit de săptămână impuse în cadrul efortului de combatere a pandemiei de coronavirus de tip nou.

Reprezentanții ÎMM spun că măsura este prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.

Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”, „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.

Ținta protestului a fost decizia din 15 februarie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică de închidere în weekend a centrelor comerciale, intrată în vigoare la 17 februarie, care afectează implicit activitatea întreprinderilor ce închiriază spații în acele centre.

Protestatarii au predat la Președinție o scrisoare către șefa statului, Maia Sandu, căreia îi cer sprijinul pentru anularea deciziei din 15 februarie a CNESP.

Tot vineri, mai mulți părinți și elevi au protestat – potrivit IPN – în fața Guvernului, împotriva educației de la distanță. Părinții, membri ai Asociației Obștești „Părinți solidari”, cer desfășurarea orelor online doar acolo unde se constată focare de COVID-19, a mai informat sursa citată.

Regizorul român Radu Jude câștiga Ursul de Aur la Berlinală. Olga Lucovnica câștigă Ursul de Aur pentru scurtmetraj

Directorul artistic al festivalului internațional de film de la Berlin, Carlo Chatrian, prezintă lista filmelor din competiţie, intre care un film realizat de Radu Jude (screeshot)

Scurtmetrajul Olgăi Lucovnicova "Nanu Tudor" a câștigat Ursul de Aur pentru scurtmetraj la a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Regizoarea este născută în 1991 în Republica Moldova. "Curajul ei, împreună cu abilitățile sale cinematografice, realizează un film puternic, emoțional și complex": aceasta a fost justificarea juriului Berlinale pentru acordarea Ursului de Aur, la categoria Scurtmetraj, Olgăi Lucovnicova.

"Nanu Tudor" este o coproducție Belgia, Portugalia, Ungaria. Recent, scurtmetrajul a fost premiat și de Fondul Audiovizual Flamand pentru cel mai bun documentar.

Olga Lucovnicova a studiat Regie la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Din filmografia regizoarei mai fac parte scurtmetrajele "O crenguță de scoruș" (2013), "Nu am, moarte, cu tine nimic" (2015), "Valurile pustiului" (2018) și "Nu e sfârșitul" (2019).

Filmul regizorului român Radu Jude, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a câștigat Ursul de Aur la ediția din acest an a festivalului internațional de film de la Berlin, care s-a ținut online.

Trivialitate, ipocrizia, dubla măsură, naţionalismul, sexismul, postcomunismul agresiv, rasismul structural etc. sînt elementele constitutive ale filmului lui Radu Jude, subintitulat, „Schiță pentru un film popular”, scrie de la Berlin corespondentul Europei Libere, William Totok.

Filmul „sintetizează anumite motive, scene sau întîmplări, întîlnite şi în creaţiile sale anterioare, amplificînd provocările sale cinematografice curajoase, deja cunoscute. Acum le-a transpus în imagini uneori şocant-îndrăzneţe, dublate de un limbaj care pare a fi licenţios şi o naraţiune voit defalcată. Într-un anunţ al Berlinalei, filmul lui Radu Jude este comparat cu un triptic. Tot acolo se spune că filmul dezvăluie critic formele de pudoare restaurativă, şovinismul ipocrit, judecăţile pseudopolitice şi conspiraţionismul grotesc”. (Trailerul poate fi accesat aici.)

România: președintele Iohannis critică închiderea dosarului 10 august 2018

București, Piața Victoriei: ciocniri între demonstranți și forțele de ordine, 10 august 2018.

În România, Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat joi ministrului Justiției Stelian Ion, într-o postare pe Facebook, să explice public de urgență cum s-a ajuns la închiderea dosarului 10 august 2018. „Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici”.

Reacția președintelui vine după ce marți Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August, decizia fiind definitivă.

Consecința închiderii dosarului este că șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă defenitiv de răspundere penală.

100.000 de oameni au protestat pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București cerând demisia guvernului condus atunci de prim-ministra Viorica Dăncilă din partea PSD. Protestatarii erau nemulțumiți de contra-reforma din justiție.

Mitingul, la care au venit și mulți români din diaspora a degenerat fiindcă printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, iar forțele de ordine au intervenit cu gaz lacrimogen, chiar de la primele ore ale protestului. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 70 au fost spitalizate din cauza substanțelor folosite.

A ieșit la iveală că în noaptea protestului, că existau echipe pregătite special pentru reprimarea manifestației, echipe care au răspuns unor ordine politice.

Papa Francisc începe o vizită de patru zile în Irak

Baghdad: credincioși în biserica Sf.Maria din capitala irakiană, înainte de a merge la aeroport în întâmpinarea Papei Francisc, 5 martie 2021.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, începe o vizită de patru zile în Irak, prima vizită în această țară a unui Suveran Pontif și prima călătorie în străinătate a Papei de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Vizita este văzută ca un semn de sprijin pentru comunitatea creștină din Irak, subminată de ani de război, persecuții religioase și criză economică dar și o tentativă din partea Suveranului Pontif de a relansa dialogul interetnic.

În ultimii douăzeci de ani, comunitatea creștină din Irak, una din cele mai vechi din lume, s-a redus de la 1,4 milioane la 250 de mii de oameni.

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong

Hong KOng: pe un ecran mare, în oraș, pot fi urmărite lucrările Congresului Național al Poporului de la Beijing, 5 martie 2021

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong, regiunea care se bucură încă – pe hârtie – de autonomie politică, pentru a asigura că „patrioți” vor fi la putere, un semn că nu va mai tolera proteste pro-democrație. La Congresul Național al Poporului, reuniune de o săptămână a legislativului, se va discuta amendarea legislației electorale actuale. Vineri, vicepreședintele legislativului a precizat că scopul este de a elimina „ambiguitățile” care au permis până acum activiștilor pro-democrație să fie aleși în structurile administrative locale din Hong Kong.

La ultimele alegeri pentru conducerile districtelor din Hong Kong, opoziția pro-democrație a câștigat majoritatea locurilor. Nu controlează însă Consiliul Legislativ, parlamentul fostei colonii britanice, dominat de forțele pro-Beijing.

Amendamentele la legea electorală vin după ce China a impus în Hong Kong, anul trecut, o nouă lege a securității naționale care limitează mult autonomia politică a regiunii. Criticii atrag atenția că legea este folosită de Beijing pentru a înăbuși opoziția și dizolva organizațiile activiștilor pro-democrație din Hong Kong. Aproape 50 de activiști au fost reținuți săptămâna trecută, sub acuzația de „subminare” a securității naționale în baza controversatei legi.

Hong Kong, fostă colonie britanică retrocedată în 1997, funcționează în baza principiului „o țară, două sisteme” politice dar Beijing-ul a încercat mereu să reducă această autonomie ceea ce în 2019 a dus la luni de proteste, multe violente, de stradă.

Din cauza pandemiei, Italia amână alegerile locale și regionale

Italia - explozia vulcanului Etna, văzută din Catania, 4 martie 2021.

Alegerile locale şi regionale din Italia, programate iniţial pentru sfârşitul primăverii, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi două surse guvernamentale, în contextul unor semnale privind o înmulţire a cazurilor pe fondul răspândirii noilor tulpini, relatează Reuters.

Alegerile locale din multe dintre marile oraşe din Italia, printre care Roma, Milano, Torino şi Napoli, vor avea loc între 15 septembrie şi 15 octombrie, au spus sursele, adăugând că decizia a fost aprobată de guvern printr-un decret. Alegerile locale sunt cruciale în Italia pentru că influenţează deseori politica naţională, în contextul în care liderii de partid îşi consolidează influenţa prin controlul asupra oraşelor şi regiunilor puternice.

Majoritatea partidelor din spectrul politic susţin guvernul de uniunea naţională condus de Mario Draghi, fost director al Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că administraţiile locale sunt una dintre puţinele zone unde partidele îşi pot aplica fiecare propriile politici.

Premierul interimar Ciocoi asigură că sunt bani pentru pensii, salarii și indemnizații

„Bani pentru salarii, pensii si ajutoare sociale sunt – și banii vor fi până la sfârșitul anului”, chiar dacă acest guvern interimar – care nu are puteri depline, mai ales când vine vorba finanțare externă – va continua, a asigura premierul interimar Aureliu Ciocoi. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, Ciocoi a mai spus că guvernul va continua să acorde indemnizația unică de 16 mii de lei medicilor infectați cu noul coronavirus. Din fondul de intervenție al guvernului se vor plăti și despăgubirile pentru urmașii medicilor care au decedat în legătură cu Covid-19, în total în jur de 100 de mii de lei.

Europa încearcă să sprijine eforturile administrației americane de a relansa negocierile nucleare cu Iranul

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat.

Statele Unite şi-au manifestat joi sprijinul faţă de decizia europenilor de a retrage rezoluţia împotriva Iranului pe care intenţionau să o depună la Consiliul guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) şi au declarat că speră ca Teheranul va fi de acord acum să dialogheze cu Washington-ul.
„Sperăm cu tărie că iranienii sunt de acord să accepte să dialogheze pentru a ajunge la progrese concrete, credibile", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Europenii au decis să retragă rezoluţia în încercarea de a readuce Teheranul la masa negocierilor cu SUA, un pas înainte salutat de Iran.

Fostul preşedinte american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear din 2015 cu Iranul, menit să împiedice Teheranul să utilizeze tehnologia nucleară în scopuri militare. Totodată a reactivat toate sancţiunile.

Noul preşedinte american, Joe Biden, a declarat că este gata să revină la acord dacă Iranul va respecta din nou restricţiile impuse programului său nuclear prin acest acord. Teheranl vrea însă ca cel puțin o parte din sancțiuni să fie ridicate înainte de reluarea negocierilor.

Italia, prima țară europeană, care blochează un export de vaccinuri anti Covid-19

Italia a blocat un transport de 250 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, produse de AstraZeneca, spre Australia din motiv că firma producătoare nu și-a achitat încă toate datoriile față de Uniunea Europeană. Vaccinurile blocate la export fuseseră fabricate în Italia.

Italia devine primul stat UE care pune în practică o nouă reglementare europeană legată de exportul de vaccinuri anti Covid-19 iar decizia a fost aprobată de Comisia Europeană, relatează BBC. Australia a anunțat că blocarea livrării nu o va afecta în mod special.

Până la sfârșitul lui martie, AstraZeneca nu va reuși să livreze decât 40% din volumul de vaccinuri achiziționat de UE, firma invocând probleme de producție.

CFM: guvernul nu poate interveni pentru că este o întreprindere de stat în autogestiune

Protestul feroviarilor, Chișinău, joi 4 martie 2021.

„Guvernul interimar, chiar dacă ar vrea, nu i-ar putea ajuta pe agricultori”, a declarat premierul Aureliu Ciocoi. Într-un interviu cu Europa Liberă, el a argumentat că orice sprijin suplimentar ar necesita rectificarea legii bugetului, ceea ce un guvern interimat nu poate face.

Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.
Protestul fermierilor în fața Parlamentului, 18 decembrie 2020.

Ciocoi a atras însă atenția că subdezvoltarea pieței asigurărilor este o altă problemă centrală a agriculturii din R. Moldova, unde spre deosebire de Occident, fermierii nu sunt asigurați împotriva riscurilor iminente, cum sunt seceta sau inundațiile.

Cât privește problema angajaților de la Căile Ferate din Moldova, care au protestat joi la Chișinău cerând plata salariilor restante, premierul interimar a spus că guvernul nu poate interveni pentru că CFM este o întreprindere de stat în autogestiune.

El a pus întreaga responsabilitate pentru criza financiară profundă în care se află întreprinderea pe „managementul dezastros”, actual și trecut. Compania are datorii de circa 600 de milioane de lei, a reamintit Ciocoi iar problema nu poate fi rezolvată decât printr-o „reformă a managementului”.

În jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe zone ale ţării au protestat joi în faţa Parlamentului şi Președinției, cerând demisia actualei conduceri a întreprinderii de stat Calea Ferată, care nu le mai achită salariile din noiembrie anul trecut.

Președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, spune că problemele financiare cu care se confruntă întreprinderea, inclusiv datoriile salariale, datează de mai mulţi ani, iar pe fundalul crizei economice generate de pandemie s-au acutizat. Zaporojan mai afirmă că peste 6 mii de angajați nu și-a văzut banii câștigați din noiembrie, iar datoriile salariale pentru câteva luni se ridică la 100 de milioane de lei. Feroviarii protestează de câteva luni înaintând demersuri la mai multe instituţii responsabile, dar deocamdată au obținut doar promisiuni că revendicările lor vor fi soluționate, mai precizează Ion Zaporojan.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG