Cunoscut militant al unirii României cu Republica Moldova, George Simion este și un aprig contestatar al comunismului și insistă că Alianța pentru Unirea Românilor este un partid creștin, conservator și că ei nu sunt extremiști, dar sunt radicali. Până nu demult, greul voturilor din Republica Moldova se îndreptau spre formațiunea condusă de fostul lider de la Cotroceni, Traian Băsescu. La recentul scrutin lucrurile s-au schimbat, observă Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Mondiale de la București.
Angela Grămadă: „Nevoia de a avea formațiuni politice noi nu este una nouă în România și, de fapt, în regiune, fiindcă sistemul politic este destul de volatil în ultima perioadă și tot mai multe partide decepționează, decepționează prin modul în care acționează, prin modul în care decid să guverneze, prin modul în care înțeleg să se facă auzite în fața electoratului. Și este normal ca în tot acest context politic care evoluează, care se schimbă sub foarte multe provocări care apar în regiune să apară oameni care doresc ceva nou, oameni care nu se regăsesc printre alegătorii altor formațiuni politice cu experiență și atunci aderă la noi organizații, la noi mișcări, la noi idei și noi viziuni.
A înglobat în sine mai multe categorii sociale dezamăgite, dezamăgite din cauza unor situații social-economice
Așa a apărut și această formațiune, care a înglobat în sine mai multe categorii sociale dezamăgite, dezamăgite din cauza unor situații social-economice, dezamăgite din cauza unor idei și a unor opinii care nu coincid cu ale lor și care poate în anumite momente chiar au fost explorate de către actori externi, și care au alimentat aceste idei, viziuni cu câteva dintre fricile noastre constante cu care ne confruntăm în ultima perioadă. E vorba de tradiție, e vorba despre valori, este vorba despre unde se vede România și unde văd ei România în câțiva ani, din punctul de vedere al politicii externe și din punctul de vedere al securității în regiune.”
Europa Liberă: Voturi multe au câștigat și în Republica Moldova și se pare interesant că cetățenii români din Republica Moldova par să nu fi fost atât de impresionați de ideologia partidului, așa precum au fost cei din Italia, Spania, unde se arată că au obținut masiv voturi?
Angela Grămadă: „S-ar putea ca și în Italia, în Spania, unde s-a votat masiv pentru această formațiune politică să regăsiți electorat cu dublă cetățenie, adică și cetățeni români care sunt în același timp și cetățeni ai Republicii Moldova. Or, dacă vă uitați la cine sunt liderii acestei formațiuni – o să vedeți că ei în trecut au fost destul de prezenți în afară. Astfel că publicul din România se arată consternat și, în același timp, și surprins de faptul că AUR are atât de multă susținere, inclusiv în diaspora, pe când oamenii care au votat erau mult mai informați și mai documentați cu acțiunile și mișcările, și toate acele activități pe care le-au întreprins în ultimii ani cei care au fost adepții mișcării unioniste sau „Acțiunii 2012” și care-i cunoșteau pe lideri.
Deci, surprinși sunt mai mult cei de la București, cei din afară nu sunt chiar atât de surprinși, pentru că au interacționat de foarte, foarte multe ori. Acum, în ceea ce privește Republica Moldova, aici electoratul s-a împărțit un pic mai mult, pentru că, în primul rând, noi suntem și mai aproape de România și vedem de foarte multe ori care este oferta politică cu care vin celelalte formațiuni politice de la București. Am văzut că foarte multă lume din Republica Moldova, mă refer aici la actorii politici din alte formațiuni care sunt pe scena și viața politică de la Chișinău, interacționează cu PNL, cu PSD, cu USR, adică cu cei care se aflau până nu demult la guvernare sau se aflau în opoziție în România și cât de cât cunosc care sunt acele promisiuni electorale pe care le fac aceste formațiuni politice sau care au fost acele proteste în stradă la care au asistat cei din România și cumva au fost cuprinși de această febră a protestului și a luptei împotriva corupției, a luptei pentru justiție. Deci, de aici și un număr mai mare de alegători din Republica Moldova care au votat cu PNL, cu PSD, cu alte formațiuni politice cunoscute și mai puțin cu AUR, pentru că cumva cred că imaginea unionismului în Republica Moldova a avut de suferit în ultima perioadă prin liderii pe care i-a propulsat pe scena politică, chiar dacă avem câțiva lideri politic la Chișinău care tot împing această idee din urmă că ar trebui să se unească Republica Moldova cu România.”
Europa Liberă: Și atunci, George Simion devine mai credibil decât Octavian Țîcu, decât Dorin Chirtoacă, decât alți lideri care împărtășesc curentul unionist în Republica Moldova?
Angela Grămadă: „Din punctul de vedere al conținutului mesajului unionist, George Simion a fost nu doar că mai constant, pentru că el luptă pentru acest ideal, zicem luptă, da, pentru acest ideal de foarte mult timp, adică sunt mai bine de zece ani de când el este în fruntea acestei mișcări la București, pe când în Republica Moldova vedem fluctuația liderilor care îmbrățișează această idee a unionismului. Adică, astăzi este Dorin Chirtoacă, mâine este Octavian Țîcu, poimâine este dl Munteanu și ei nu sunt constanți nu doar în viziunile lor, pentru că idealul poate să fie același, dar nu sunt constanți în acțiunile pe care le întreprind pentru acest deziderat și aderă la diferite formațiuni politice care poate nu au drept prioritate acest lucru sau intră în alianță cu formațiuni politice care nu pun pe primul plan acest lucru. Și atunci, electoratul unionist decepționat taxează constant liderii unioniști care nu pot să ajungă la un numitor comun, care nu pot să genereze o singură mișcare unionistă în Republica Moldova. Deci, votul unionist în Republica Moldova pentru actorii politici din Republica Moldova este împărțit, pe când la București dacă o să căutați unioniști care vor să voteze într-adevăr cu un lider care a acceptat acest deziderat, atunci îl vor găsi în persoana dlui Simion.”
Europa Liberă: Dar unioniștii din Republica Moldova, inclusiv cei care și-au dat votul la alegerile parlamentare din România, ei împărtășesc valorile occidentale, ei vor mai aproape de Uniunea Europeană, mai aproape de NATO?
Angela Grămadă: „Da, pentru că ei înțeleg că doar așa Republica Moldova are o șansă de a supraviețui nu doar din punct de vedere social-economic, dar și ca țară cu viziune, cu niște aspirații europene, cu niște aspirații pentru a ieși din ceea ce a fost până acum. Și aici mă refer la sistem de conducere, mă refer de valori democratice ș.a.m.d., adică cu tot ce vine acest lucru în spate. Acum aceasta este și necunoscuta din AUR, pentru că sunt foarte mulți oameni pe care i-a cuprins această formațiune politică, dar care pe lângă ceea ce este un deziderat și un ideal: cel al unirii celor două state românești, precum spun ei, mai au și alte – cum să le zic eu, ca să nu jignesc sau să nu consternez publicul din Republica Moldova sau din România? –, ei au îmbrățișat și alte valori mai conservatoare, mai puțin tolerante față de alte viziuni, față de alte minorități și cu care va fi destul de greu de discutat, pentru că afișează un pic mai mult radicalism decât poate și-ar fi dorit toată lumea astăzi.”
Europa Liberă: George Simion spune că AUR nu e un partid de extremiști, dar e unul de radicali și că partidul lor este unul creștin-conservator.
Angela Grămadă: „Ei sunt fermi în ceea ce spun, ei sunt fermi în ceea ce au făcut, adică au mers cu toate pânzele sus pentru ceea ce cred cu adevărat. Mesajul poate să fie sincer, dar ceea ce nu poate să confirme George Simion este faptul că toți adepții AUR sunt doar radicali și fermi în ceea ce și-au propus ei să obțină, pentru că ei nu pot controla spiritul întregului partid și nu pot controla mințile tuturor membrilor de partid. Cu siguranță, în perioada următoare va fi foarte interesant de monitorizat și de văzut care sunt și celelalte voci din partid, pentru că un partid nu înseamnă o singură persoană și nu înseamnă un singur lider politic.”
Europa Liberă: Dar în Republica Moldova mesajul de Unire cu România a adus rezultate, așa că putem înțelege că AUR ar fi rupt din rezultatele pe care le obținea Traian Băsescu, politicianul cel mai credibil de la București în Republica Moldova?
Angela Grămadă: „Nu este George Simion de vină pentru rezultatul PMP în Republica Moldova, este de vină modul în care a acționat această formațiune politică. Și asta aș vrea să fie foarte clar, pentru că foarte multe declarații din ultimii, hai să zicem așa, doi-trei ani ale lui Traian Băsescu au venit în contradicție cu ceea ce își dorea electoratul din Republica Moldova, electorat care de obicei vota cu Traian Băsescu și care îi recunoștea meritele pentru tot ce a făcut în Republica Moldova sau pentru Republica Moldova în perioada în care a fost președinte, și nu numai. Dar au fost transmise niște mesaje greșite, au fost transmise niște mesaje prin care era încurajată o alianță cu anumiți actori politici de la Chișinău, iar asta a nemulțumit electoratul din Republica Moldova, care a demonstrat încă o dată că își cunoaște destul de bine, poate nu chiar sută la sută, dar destul de bine liderii și cu ce se ocupă acești lideri. Aici a fost greșeala și eroarea cea mai mare a PMP-ului. Și asta împotriva faptului că, într-adevăr, ei au întreprins foarte multe acțiuni care au înlesnit cumva procedura de redobândire a cetățeniei României, dar au și facilitat foarte multe servicii pentru locuitorii din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Iar George Simion rămâne a fi persona non grata în Republica Moldova?
Să vedem cum vor dialoga actorii politici de la Chișinău cu reprezentanții acestei formațiuni politice
Angela Grămadă: „Da, aici pentru mine e destul de interesant să vedem cum vor dialoga actorii politici de la Chișinău cu reprezentanții acestei formațiuni politice, pentru că mulți spun că este un „cadou” pentru actuala clasă politică de la Chișinău, care spera într-un rezultat mai bun pentru partenerii pe care îi avea la București. De acum mesajele vor fi un pic mai tranșante dinspre această formațiune politică și trebuie să vedem care va fi următoarea formulă de guvernare și cum se vor creiona alianțele, pentru că de acest lucru depinde foarte mult și mesajul pe care îl va avea această formațiune politică în parlament.”
