Linkuri accesibilitate

Maia Sandu moștenește rezultatul celor „30 de ani de liderism politic falimentar” (Radu Popescu/Ziarul de Iași)


Imagien generică

Revista presei românești

Presa reproduce și integral, și în rezumat rezultatul discuțiilor purtate la Chișinău de președintele Klaus Iohannis cu omoloaga sa Maia Sandu. Șeful statului român se declară onorat că prima invitare a unui șef de stat după alegerea ca președinte a Maiei Sandu i s-a adresat domniei sale. La rândul său, i-a lansat președintei Maia Sandu invitația de a vizita România în noua sa calitate. Promisiunile și angajamentele pronunțate de ambele părți și prezentate publicului în conferința de presă comună sunt detaliate de G4Media și de majoritatea celorlalte publicații.

Editorialul Ziarului de Iași, semnat de Radu Popescu, spune de la bun început că mandatul prezidențial al Maiei Sandu va fi unul nu greu, ci foarte greu: „Aşteptările societăţii sunt mari şi apăsătoare, pe măsura frustrărilor acumulate în ultimii ani de către o populaţie care a fost nevoită să strângă cureaua până la ultima gaură”. Maia Sandu moștenește rezultatul celor „30 de ani de liderism politic falimentar”, un buget formulat în bătaie de joc de socialiști și spectrul unei pandemii grave. Dar poate, cu răbdare și tenacitate, să fructifice un lucru excepțional: „Este pentru prima dată în istoria recentă (şi învolburată) a alegerilor de peste Prut când un candidat a câştigat un scrutin datorită unităţii şi nu speculând un conflict (...). Conform sondajelor de după alegeri, Maia Sandu, noul Preşedinte al Republicii Moldova, este percepută în acest moment drept o voce deschisă şi transparentă, care promovează integritatea”.

Și România se află sub semnul unei șanse unice, după recentele alegeri parlamentare: „Cu președinția, guvernul și numeroase municipalități provenind din aceeași tabără politică, pare că interesele executivului și ale legislativului au ajuns în sfârșit să se alinieze”. Ideea figurează într-o analiză realizată de Emerging Europe și tradusă de Agenția Rador. Analiștii spun că premisele sunt precare: coalițiile nu au adus niciodată stabilitate în România, iar pandemia face încă ravagii. Ar fi nevoie de „un program responsabil de consolidare fiscală, susținut de fonduri UE, (care) ar putea revigora rapid economia – dar acest lucru necesită și stabilitate politică”. Cel mai greu va fi cu reforma administrativă. „O restructurare birocratică va fi o provocare dificilă pentru noua coaliție, iar opoziția puternică a PSD se va dovedi creativă în ce privește găsirea unor modalități de a bloca schimbarea”.

2021 se anunță mai degrabă amenințător

Dacă fiecare sfârșit de an se încheia cu speranța că vine unul mai bun, Alexandru Lăzescu scrie în Ziarul de Iași că 2021 se anunță mai degrabă amenințător. Nu doar pentru români. Ce se petrece acum a început mai demult și s-a accelerat dramatic în 2020 : „Noua revoluţie culturală care răvăşeşte America, dar are reverberaţii serioase şi în Europa” a făcut ca curentul neomarxist să acapareze treptat „poziţiile cheie din universităţi, din sistemul şcolar, din mass media, din cercurile intelectuale şi corporaţii. Efectul este o degradare, pe scară mare, a majorităţii instituţiilor care asigurau reperele ce dădeau stabilitate şi predictibilitate societăţii”. În opinia lui Lăzescu, cea mai gravă degradare a suferit-o mass media, care are și cel mai mare impact social.

Și Dragoș Paul Aligică se întreabă uimit pe marginaliaetc.ro cum se explică dezinteresul total – în România, de această dată – față de „modul in care este constituită, funcționează și este dotată din punct de vedere al resursei umane această infrastructură ce operează deja extrem de agresiv”: și anume, rețelele de socializare și comunicarea prin internet.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG