Linkuri accesibilitate

Ştiri

Olga Cebotari, vicepremier pentru reintegrare, desemnată premier interimar (I.Chicu)

Guvernul Republicii Moldova

Premierul demisonar al Republici Moldova Ion Chicu a desemnat-o pe Olga Cebotari, vicepremier pentru reintegrare, în funcția de prim-ministru interimar.

Vorbind la o conferință de presă în 31 decembrie, Chicu a afirmat că potrivit constituției Cebotari va deține această funcție până la numirea unui alt interimar de către președinta Maia Sandu, care are la dispoziție cinci zile penru a face asta.

Maia Sandu anunțase însă că va desemna un premier interimar în chiar prima zi a lui 2021, după ce miercuri a primit de la premierul Chicu documentul prin care anunță că va pleca din funcție începând cu 1 ianuarie.

„În conformitate cu legea sunt obligată să numesc un prim-ministru din actuala componență”, a spus Maia Sandu, într-o emisiune la TV8, miercuri seară.

Președinta Republicii Moldova a adăugat că se caută o cale rapidă pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Vezi ultimele știri ale zilei

Poliția rusă face percheziții acasă la rudele și susținătorii lui Alexei Navalnîi

Poliția în fața blocului unde locuiește Alexei Navalnîi, 27 ianuarie

La Moscova, poliția a efectuat cel puțin 15 percheziții acasă la rude, persoane apropiate și susținători ai opozantului Alexei Navalnîi, aflat în arest după revenirea sa în Rusia din Germania.

Percheziții au avut loc și în apartamentul lui Navalnîi, al soției sale, precum și la oficiul Fondului anticorupție pe care îl conduce, în studioul „Navalnîi LIVE” și acasă la avocata sa, Liubov Sobol, care a fost reținută pentru 48 de ore, la fel ca și fratele său, Oleg Navalnîi, ambii acuzați într-un dosar penal de încălcarea normelor antiepidemice.

Poliția a făcut razii și percheziții și la alți susținători ai opozantului rus, confiscând tehnică și echipamente electronice.

Reprezentanți Fondului anticorupție au declarat că majoritatea perchezițiilor s-au făcut în cadrul dosarului penal deschis pentru încălcarea normelor sanitare și epidemiologice în timpul protestelor ample, de la sfârșitul săptămânii trecute, în sprijinul lui Alexei Navalnîi. Pedeapsa pentru încălcarea prevederii respective din Codul penal prevede până la doi ani de detenție, iar pentru situații ce provoacă victime umane, pedeapsa este de până la șapte ani de închisoare.

Susținătorii lui Alexei Navalnîi se așteaptă la un nou val de percheziții, joi, înaintea noilor proteste anunțate de opozantul rus pentru ziua de duminică, 31 ianuarie.

Acțiunile de protest de sâmbăta trecută, din 23 ianuarie, care au avut loc în peste 100 de orașe, au fost cele mai ample din ultimii ani în Rusia, la ele participând, potrivit estimărilor opoziției, circa 250 de mii de oameni. Poliția a reținut peste 3500 de manifestanți și a deschis mai bine de 20 de dosare penale. Reprimarea violentă a protestelor de către forțele de ordine a fost condamnată de SUA și UE, care examinează posibilitatea impunerii unor sancțiuni.

Natalia Gavriliță - nominalizarea președintei Maia Sandu la funcția de premier

Natalia Gavriliță în studioul Europei Libere de la Chișinău

Președinta Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavriliță în calitate de candidată la funcția de prim-ministră. Într-o declarație de presă, șefa statului a spus că are încredere în Gavrițilă, fostă ministră a finanțelor în guvernul său din 2019 și că o cunoaște ca pe o „profesionistă integră și responsabilă”. „I-am dat doamnei Gavriliță sarcina sa creeze echipa guvernamentală și să pregătească un program de guvernare axat pe dezvoltarea economică și pe curățarea instituțiilor statului de corupție”, a spus președinta Sandu. Ea a repetat însă că alegerile parlamentare anticipate „sunt singura cale pentru a ieși din impasul politic”. Fracțiunile parlamentului actual trebuie să „demonstreze dacă cu adevărat își doresc alegeri parlamentare anticipate sau dacă umblă cu minciuni și încearcă să pună capcane”, a mai spus șefa statului. La scurt timp, Natalia Gavriliță a scris pe Facebook că se va prezenta la vot cu o echipă și un program capabile să „scoată țara din criză”.

Procuratura de la Kiev susține că un grup de hackeri a furat parole și date personale de la mai multe bănci din Europa și SUA

Autoritățile din Ucraina spun că au descoperit un grup e hackeri care a pătruns în serverele rețelelor de computere ale câtorva bănci din Europa și Statele Unite, cauzând prejudicii de 2,5 miliarde de dolari.

Procuratura generală de la Kiev a spus că „hackerii din Ucraina” au folosit programe de computer malware cu care au furat încă din 2014 parole și alte date personale de pe serverele unor bănci private și de stat din Austria, Marea Britanie, Germania, Lituania, Olanda, Elveția și Statele Unite. Echipamente ale hackerilor au fost sechestrate în orașul estic Harkov.

Investigația a fost efectuată în cooperare cu agențiile europene Europol și Eurojust, dar și cu agenții din Statele Unite și Germania. Cu două săptămâni mai devreme, Europol a anunțat că a închis datorită unei investigații asemănătoare cea mai mare piață ilegală online din lume, DarkMarket, care își avea serverele tot în Ucraina, dar și în R. Moldova.

COVID-19 în R. Moldova: 654 de noi cazuri

654 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în R. Moldova, miercuri, fiind confirmată pozitiv aproape fiecare a patra persoană testată. Au fost înregistrate încă 15 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 157 626, iar cel al deceselor – la 3 396.

Un tribunal rus a sancționat mai multe proiecte ale RFE/RL pentru că au refuzat să se conformeze legislației „agenților străini”

Un tribunal rus a sancționat mai multe proiecte de limbă rusă ale postului Radio Europa Liberă/Libertatea pentru că au refuzat să se conformeze noilor restricții prevăzute de legislația „agenților străini”, aplicându-le o amendă totală de 1,1 milioane de ruble (aproximativ 14 500 de dolari). Tribunalul raionului Tverskoi din Moscova a sprijinit sancțiunile propuse de agenția rusă pentru supravegherea comunicațiilor, Roskomnadzor. A fost amendată atât instituția, cât și directorul proiectelor vizate, Radio Libertatea, televiziunea Current Time și rețeaua ei digitală, precum și două portaluri regionale.

Amendamente recente la legislația rusă obliga instituțiile de presă finanțate din străinătate să-și identifice în Rusia conținutul drept produs al unui „agent străin” și prevăd pedepse penale pentru jurnaliștii care nu se conformează. Corporație independentă nonprofit finanțată de Congresul Statelor Unite, Radio Europa Liberă/Libertatea nu s-a conformat restricțiilor ruse. Acumularea mai multor amenzi pot forța compania să-și restrângă operațiunile pe teritoriul Rusiei.

Două treimi din populația lumii crede schimbarea climei drept o urgență la nivel global

Imagine generică

Aproape două treimi din populația planetei consideră schimbarea climei drept o urgență la nivel global, sugerează rezultatelor celui mai amplu sondaj de opinie efectuat de până acum în chestiunea încălzirii climei. Realizat de Programul pentru Dezvoltare al ONU și Universitatea Oxford în perioada octombrie – noiembrie, sondajul a cuprins aproximativ 1,22 milioane de respondenți din 50 de țări unde locuiește peste jumătate din populația planetei. Întrebările au fost adresate prin spoturi publicitare incluse în aplicațiile pentru jocuri pe telefonul mobil, iar aproape jumătate din respondenți sunt tineri între 14 și 18 ani. Cel mai mic procent al celor îngrijorați de schimbarea climei, 50 la sută, a fost înregistrat în Republica Moldova, iar cel mai mare, 81 la sută – în Marea Britanie și Italia.

La Ministerul Sănătății se analizează pregătirea pentru campania de vaccinare

Punctul Focal al Ministerului Sănătății a analizat miercuri pregătirile de campania de imunizare împotriva COVID-19, spunând că au fost stabilite punctele de vaccinare anti COVID la nivel național și echipele mobile de vaccinare. Continuă eforturile de creare a sistemului de evidență electronică a procesului de vaccinare, se spune într-un comunicat. Autoritățile cred că primele doze de vaccin vor ajunge în R. Moldova luna viitoare, prin intermediul platformei internaționale COVAX, care a spus că va livra gratis 20% din necesar. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat recent că R. Moldova are capacități tehnice de păstrare a sute de mii de doze și că face planuri de achiziție a altor 30% din necesar. România a promis să doneze 200 de mii de doze de vaccin. Mai mulți experți au spus însă că autoritățile nu au aprobat reglementările necesare pentru importul și administrarea vaccinurilor anti COVID-19 pe teritoriul R. Moldova.

Fostul ambasador Neguța a revenit în arest la domiciliu, după două săptămâni în penitenciar

Andrei Neguța, fost ambasador moldovean în Rusia

Fostul ambasador moldovean în Rusia, Andrei Neguța, a revenit în arest la domiciliu după ce a petrecut două săptămâni în penitenciar, fiind cercetat în dosarul contrabandei cu anabolizante. Ziarul de Gardă relatează că Judecătoria Chișinău, Sectorul Ciocana, a decis marți că aflarea lui Neguța în penitenciar nu este necesară, dar a stabilit că acesta se va afla pentru 30 de zile în arest la domiciliu. Este a doua oară când Neguța este transferat în arest la domiciliu, unde s-a mai aflat la începutul lunii. Rechemat de la Moscova, Neguța a fost reținut pe 28 decembrie și inculpat ulterior de către procurori după ce a fost reținut un microbuz al ambasadei, care transporta anabolizante în Rusia. Neguța spune că „nu a fost implicat” în contrabandă. Dacă va fi găsit vinovat, fostul ambasador riscă între 3 și 10 ani de închisoare.

Peste 41 milioane de lei vor fi alocate pentru plata indemnizațiilor unice angajaților din sistemul medical infectați cu COVID-19

Guvernul interimar va aloca din fondul de investiții peste 41 milioane de lei pentru plata indemnizațiilor unice de 16 mii de lei angajaților din sistemul medical infectați cu COVID-19. Decizia a fost luată la ședința de miercuri a cabinetului condus de Aureliu Ciocoi. Ea mai prevede că în cazul altor câteva categorii de angajați publici indemnizația va fi acordată dacă au fost infectați în exercitarea funcției înainte de 30 septembrie 2020.

Indemnizațiile for fi distribuite de autoritățile publice centrale sau locale în funcție de beneficiari. Ciocoi a spus că guvernul a găsit resurse pentru a-și „onora obligațiile față de medici și cei care luptă cu pandemia”, dar că situația este „dificilă”. Guvernul interimar nu poate decide asupra unor cheltuieli noi, dar poate redistribui unele fonduri existente. Fostul guvern Chicu a cerut toamna trecută anularea indemnizației introduse la începutul pandemiei, dar parlamentul a respins cererea.

Duma rusă a aprobat extinderea tratatului Noul START, privind controlul armelor nucleare între Rusia și SUA

Duma de Stat a Federației Ruse

Parlamentarii ruși au aprobat rapid miercuri extinderea tratatului Noul START, ultima înțelegere privind controlul armelor nucleare aflată încă în vigoare între Rusia și Statele Unite. Extinderea cu cinci ani a tratatului care urma să expire pe 5 februarie a fost adoptată unanim în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, iar apoi și în Consiliul Federației, camera superioară.

Decizia de a prelungi tratatul, care nu necesită și ratificarea de către Congresul de la Washington, a fost anunțată cu o zi mai devreme de oficiali ruși și americani. Președintele rus Vladimir Putin a descris-o miercuri într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos drept „un pas în direcția corectă”. Semnat în 2010, Noul START limitează la 1 500 numărul de focoase nucleare strategice pe care le pot desfășura cele două țări și la 700 numărul sistemelor de transportare, prevăzând și un regim de verificare.

Administrația fostului președinte american Donald Trump a făcut o tentativă târzie de a negocia cu Rusia impunerea de limite pentru alte arme nucleare și de a include în tratat China. Dar acest lucru nu a făcut decât să blocheze negocierile, decizia privind soarta tratatului fiind lăsată administrației noi a președintelui Joe Biden cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea înțelegerii.

Svetlana Țihanovskaia așteaptă acțiuni „mai ferme” ale UE și SUA în privința lui Alexandr Lukașenka

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, în timpul unei conferințe de presă ținută după întâlnirea cu premierul Estoniei, 22 ianuarie, 2021

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a făcut apel la acțiuni „mai curajoase și mai ferme” ale Uniunii Europene și Statelor Unite pentru a pune capăt regimului lui Alexandr Lukașenka aflat la putere în Republica Belarus din 1994. Vorbind miercuri la o întâlnire online cu câțiva miniștri europeni de externe, Țihanovskaia a îndemnat blocul comunitar să grăbească aprobarea celui de-al patrulea pachet de sancțiuni împotriva lui Lukașenka și aliaților acestuia și a cerut o anchetă internațională în privința încălcării drepturilor omului în țara sa.

„Răspunsul internațional este încă foarte modest”, a spus lidera opoziției belaruse, vorbind din Lituania, la conferința „Uniunea Europeană și Belarus în 2021”. Ea a fost forțată să plece din Belarus în urma alegerilor prezidențiale din august 2020 pe care spune că le-a câștigat. Autoritățile l-au declarat însă învingător pe Lukașenka, oferindu-i un al șaselea mandat consecutiv, fapt care a declanșat un val de proteste. Forțele de securitate au reprimat protestele, au arestat mii de oameni și alungat din țară majoritatea figurilor de opoziție. Câțiva protestatari au fost uciși iar organizați pentru drepturile omului au spus că există relatări credibile despre torturarea protestatarilor în detenție.

Ziua internațională a comemorării Holocaustului, marcată la Chișinău

Monumentul victimelor fascismului, la care au loc ceremoniile de comemorare a victimelor Holocaustului, Chișinău

La Chișinău, a fost marcată Ziua internațională a comemorării Holocaustului, în cadrul unui eveniment la care au participat președinta Maia Sandu, spicherul Parlamentului, Zinaida Greceanîi, diplomați și reprezentanți ai comunității evreiești.

În discursul său, președinta Maia Sandu a spus că este o datorie a întregii societăți ca „amintirea tragică” a Holocaustului să fie transmisă generațiilor următoare, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. „Pentru aceasta trebuie să acționăm în baza lucrurilor care ne unesc și să nu permitem să fim dezbinați de diferențe. Pentru aceasta trebuie să condamnăm discursul de ură, discriminarea și orice formă de violență”, a spus Maia Sandu. „Exterminarea fizică a unui număr enorm de oameni fără nicio vină, fără judecată, fără drept de apărare, fără respectarea drepturilor elementare (...) ne-a arătat limita de jos a răului la care poate să ajungă o societate. Speranțele noastre astăzi ale tuturor sunt ca niciodată să nu se mai ajungă la acel nivel de degradare umană care a permis această tragedie. Astăzi comemorăm oamenii pe care i-am pierdut cu toții”, a declarat Maia Sandu.

La rândul ei, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a spus că în societatea moldoveană mai au loc manifestări ale antisemitismului și urii, „tendințe” care îngrijorează autoritățile. Ea a amintit că, în decembrie 2020, Parlamentul a înăsprit legislația penală și contravențională pentru contracararea manifestărilor de intoleranță religioasă. „Vom continua consolidarea cadrului normativ, încât fiecare persoană în țara noastră să se simtă în siguranță, liberă, și să fie tratată cu demnitate”, a spus Zinaida Greceanîi.

Pedepsele pentru vandalizarea mormintelor și monumentelor au fost înăsprite (cele mai grave cazuri fiind sancționate cu până la doi ani de închisoare), după ce în octombrie anul trecut au fost profanate și distruse zeci de monumente funerare în Cimitirul Evreiesc din Chișinău.

Republicanii din Senat s-au pronunțat împotriva condamnării lui Donald Trump

Un vot de procedură înaintea procesului de punere sub acuzare a fostului președinte Donald Trump a dat un indiciu puternic că republicanii nu vor sprijini cu un număr suficient de voturi inițiativa democraților privind condamnarea lui Trump, pe care-l acuză de „incitare la insurecție” în timpul atacului din 6 ianuarie asupra Capitoliului.

Senatul american dominat de democrați a respins o moțiune ce declara impeachment-ul neconstituțional, însă numai cinci senatori republicani au optat pentru continuarea procesului.

Celor 50 de democrați din Senat ar trebui să li se alăture 17 republicani, așa încât să fie atinsă majoritatea necesară de două treimi pentru punerea sub acuzare a lui Donald Trump.

Votul din 26 ianuarie a avut loc după ce senatorul republican Rand Paul a depus o moțiune, insistând că procesul de impeachment este o încălcare a Constituției, deoarece Donald Trump nu mai este președinte.

Deși moțiunea a fost respinsă, votul a fost primul semn clar că nu există un număr suficient de republicani dispuși să voteze pentru condamnarea lui Trump.

În timp ce mai mulți republicani au condamnat acțiunile lui Trump în legătură cu asaltul asupra Capitoliului, puțini și-au arătat disponibilitatea de a-l condamna pe fostul președinte, care mai este încă popular în rândul electoratului, dar și pentru că procesul ar putea cauza diviziuni în interiorul partidului.

Miniștrii de externe din G7 condamnă detenția „motivată politic” a lui Navalnîi

Alexei Navalnîi, escortat de poliție, după ce tribunalul din Himki l-a condamnat la 30 de zile de detenție, 18 ianuarie 2021

Miniștrii de externe din țările G7 au condamnat Rusia pentru detenția „motivată politic” a opozantului Alexei Navalnîi și „reprimarea violentă” a protestelor desfășurate în sprijinul său la weekend. Într-o declarație comună, marți, miniștrii de externe din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite au numit încarcerarea lui Navalnîi „deplorabilă” și au cerut eliberarea sa „imediată și necondiționată”. Opozantul rus a fost arestat pe 17 ianuarie, după revenirea sa în Rusia din Germania, unde s-a recuperat după otrăvirea sa cu neurotoxina „Noviciok”. Navalnîi riscă trei ani și jumătate de închisoare, dacă va fi găsit vinovat de încălcarea unei condamnări cu suspendare din 2014, despre care CEDO a spus, încă acum trei ani, că este una arbitrară. Procurorii ruși spun însă că Navalnîi ar fi încălcat sentința, părăsind țara pentru tratament în Germania.

Joe Biden a discutat cu Vladimir Putin exprimându-și îngrijorarea în legătură cu unele acțiuni ale Rusiei

Președintele SUA, Joe Biden

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a discutat cu liderul rus Vladimir Putin marți, pentru prima dată de la inaugurarea sa în funcție pe 20 ianuarie, exprimând îngrijorări în legătură cu acțiuni ale Rusiei inclusiv tratamentul aplicat liderului de opoziție întemnițat, Aleksei Navalnîi, a spus Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt Jen Psaki a spus că Biden și Putin au mai luat în discuție propunerea președintelui americani de extindere cu cinci ani a tratatului Noul START, singurul tratat pentru controlul armelor nucleare încă în vigoare între Statele Unite și Rusia, care urma să expire pe 5 februarie. Președintele american și-a exprimat „sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei” în fața agresiunii ruse continue, a mai spus purtătoarea de cuvânt. Tot marți, Joe Biden a mai discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunându-i că intenționează să colaboreze cu aliații.

Senatul Statelor Unite l-a confirmat pe Antony Blinken în calitate de secretar de stat

Antony Blinken, vorbind la învestirea sa ca secretar de stat

În Statele Unite, Senatul l-a confirmat marți pe Antony Blinken în calitate de secretar de stat. Vechi diplomat și consilier al președintelui Joe Biden, Blinken a acumulat cu ușurință majoritatea simplă în Senatul cu 100 de locuri, fiind sprijinit și de senatori democrați, și de senatori republicani. El îl va înlocui la șefia diplomației americane pe Mike Pompeo, unul din cei mai longevivi membri ai fostei administrații a lui Donald Trump. Blinken va avea misiunea să revigoreze diplomația americană și să refacă angajamentele Statelor Unite pe plan global după patru ani de politică „America First” marcată de dispreț pentru organizațiile internaționale și certuri și cu aliații, și cu adversarii Statelor Unite deopotrivă. Printre prioritățile principale se află aplanarea tensiunilor cu Iranul, refacerea legăturilor prejudiciate cu aliații și gestionarea unei relații din ce în ce mai agitate cu China.

COVID-19 în R. Moldova: 546 de noi cazuri

Ministerul sănătății spune că 546 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în R. Moldova, marți, fiind confirmată pozitiv fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 13 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 156 972, iar cel al deceselor – la 3381.

Comisia Europeană pregătește o propunere legislativă pentru monitorizarea mai strictă a exporturilor de vaccinuri

Comisia Europeană a transmis, marți, un nou avertisment companiilor farmaceutice care au dezvoltat vaccinuri anti COVID-19 cu ajutor european, spunând că pregătește o propunere legislativă pentru monitorizarea mai strictă a exporturilor de vaccinuri. Avertismentul survine după ce țările Uniunii Europene au aflat că firma AstraZeneca al cărui vaccin anti COVID-19 urmează să fie aprobat vineri le va livra în primul trimestru cu 60% mai puține doze decât cele promise. Livrările s-au redus și în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech.

Comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a spus că propunerea legislativă va obliga companiile farmaceutice să-și înregistreze exporturile de vaccinuri din Uniunea Europeană, dar oficialul a insistat că nu se planifică interzicerea exporturilor. „Europa a investit miliarde pentru a contribui la dezvoltarea primelor vaccinuri anti COVID-19 di lume (...), iar acum companiile trebuie să livreze”, a spus și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs la Forumul Economic Mondial, de la Davos.

FMI și-a îmbunătățit pronosticul pentru 2021

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în creștere prognoza privind economia globală în 2021 și a spus că declinul cauzat de pandemia de coronavirus anul trecut va avea un impact mai puțin sever decât se anticipase.

În raportul „World Economic Outlook” dat publicității la Washington, marți, FMI estimează că economia globală a descrescut în 2020 cu 3,5% și nu cu 4,4% cum se anticipa în luna octombrie. În anul curent, economia globală va crește cu 5,5%, se mai spune în raport.

Îmbunătățirea pronosticului se bazează pe faptul că au fost aprobate mai multe vaccinuri anti COVID-19 și au început campaniile de imunizare, dar și pe faptul că cele mai mari economii ale lumii au lansat programe de stimulare a relansării economice.

ANRE a aprobat o reducere de tarife la energia electrică, din 1 februarie 2021

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o reducere de tarife la energia electrică, din 1 februarie 2021. În zonele de centru și sud acoperite de societatea ,,Premier Energy Distribution”, tariful nou pentru majoritatea consumatorilor casnici va fi de 1,51 de lei/kWh, în urma unei reduceri de aproape 11%. În zona acoperită de ,,RED-Nord”, o întreprindere de stat, tariful nou pentru majoritatea consumatorilor casnici este de aproape 2,04 lei/kWh, în urma unei reduceri de numai 5%. Într-un comunicat, ANRE spune că a cerut conducerii companiei de stat că trebuie să devină mai eficientă pentru a micșora decalajul de tarife.

Apelul lui Navalnîi contra arestării sale va fi judecat de un tribunal din Rusia pe 28 ianuarie

Apelul depus de Aleksei Navalnîi contra arestării sale va fi judecat de un tribunal din Rusia pe 28 ianuarie, a anunțat un consilier al opozantului rus, Leonid Volkov. Anunțul survine la câteva zile după ce zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în peste o sută de orașe ale Rusiei pentru a protesta față de întemnițarea lui Navalnîi. Într-un mesaj pe Twitter, Volkov a scris că „rotițele justiției” ruse au început a se roti „brusc”, iar avocații au fost notificați în legătură cu judecarea apelului. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, la revenirea din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii sale din luna august. A fost condamnat la 30 de zile de detenție pentru încălcarea controlului judiciar în cazul unei condamnări anterioare într-un dosar pe care îl consideră politic. Navalnîi spune că asasinarea sa a fost ordonată de președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge acuzațiile.

Maia Sandu: „Am fost aleasă să combat corupția și mort copt, asta voi face”

Președinta Maia Sandu a anunțat marți că va face din Consiliul Suprem de Securitate principala sa „platformă” de luptă contra „schemelor de corupție”, în lipsa „unei majorități responsabile în parlament” și „în condițiile unui guvern în exercițiu”. Șefa statului a vorbit în prima ședință prezidată de ea a acestui Consiliu, al cărui debut a fost transmis online. „Am fost aleasă să combat corupția și mort copt, asta voi face”, a spus Sandu într-un discurs aspru. Ea a mai declarat că nu are încredere în toți membrii Consiliului delegați din oficiu de instituții ale statului care ar fi „controlate în continuare de grupări corupte”, a spus că nu-i va invita la toate discuțiile Consiliului și i-a avertizat că vor fi „pedepsiți” de oamenii ieșiți în stradă „așa cum știu aceștia”, dacă lupta contra corupției nu avansează.

Cu o zi mai devreme, Maia Sandu a completat Consiliul cu membri noi, inclusiv deputați din fostul său partid PAS și ale partidului aliat Platforma DA, experți ai societății civile și consilieri prezidențiali. Decizia sa a fost criticată de fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor. Învestită în funcție cu peste o lună în urmă, președinta Sandu crede că una din principalele amenințări la adresa securității naționale a R. Moldova este corupția. Printre prioritățile anunțate de ea marți pentru activitatea Consiliului de Securitate se află furtul miliardului, concesionarea aeroportului Chișinău, finanțarea ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale și altele.

Președintele SUA, „foarte îngrijorat” în legătură cu întemnițarea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Președintele SUA, Joe Biden, 25 ianuarie, 2021

Președintele Statelor Unit, Joe Biden, a spus că este „foarte îngrijorat” în legătură cu întemnițarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la Moscova și cu reprimarea protestelor declanșate de această decizie a autorităților. Vorbindu-le jurnaliștilor luni, la două zile de la demonstrațiile masive împotriva liderului rus Vladimir Putin, Biden a spus că nu a decis deocamdată cum va răspunde Moscovei în cazul lui Navalnîi. Dar președintele american a menționat că Statele Unite și Rusia vor trebui să coopereze în domeniul controlului armelor nucleare și că ultimul asemenea tratat care mai este în vigoare, Noul START, expiră pe 5 februarie.

Statele Unite vor exprima clar îngrijorările despre comportamentul Rusiei, în timp ce părțile cooperează în „interes reciproc” în privința tratatului, a spus Biden. El a mai abordat recentul atac masiv asupra rețelelor de computere guvernamentale americane în legătură cu care sunt suspectați hackeri ruși și despre relatările privind recompense pe care Rusia le-ar fi oferit talibanilor pentru a ucide militari americani în Afganistan. Biden a spus că a cerut agențiilor americane relevante să-l informeze suplimentar și că nu va ezita să ridice acest chestiuni în contactele sale cu rușii.

Sondaj de opinie: Maia Sandu pe primul loc în topul încrederii

Conform sondajului de opinie Vox populi cu tema „Anul 2020 în opinia populației din Republica Moldova” și citat de agora.md, cea mai populară personalitate din R. Moldova continuă să fie actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cu 26,9% dintre opțiunile celor care au răspuns. Pe locul doi în topul încrederii se plasează fostul președinte Igor Dodon, cu 23,5% iar pe următoarele poziții se află Ilan Șor - cu 6,1% dintre opțiuni și primarul Chișinăului, Ion Ceban - în care au încredere 5,8% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea în partide și acordarea votului în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate, PAS și Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și Partidul Nostru sunt singurele formațiuni care și-ar trimite oameni în parlament. La sondaj au răspuns 1153 de persoane.

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia

Giuseppe Conte

Premierul italian Giuseppe Conte a anunțat că va demisiona marți ca urmare a pierderii majorității după retragerea din coaliției a partidului Vita Italia condus de fostul prim-ministru Matteo Renzi.

Deşi Giuseppe Conte a supravieţuit ulterior unui vot de încredere în Parlament, săptămâna trecută, el nu a reuşit să-şi asigure o majoritate absolută în Senat, ceea ce înseamnă că va avea dificultăţi în a pune în aplicare orice agendă politică dacă nu va putea atrage noi susţinători.

Tensiunile dintre formaţiunile guvernamentale mocneau de câteva săptămâni, pe fondul neînţelegerilor privind modul de alocare a celor circa 210 miliarde de euro din fondul de reconstrucţie post-pandemie al UE.

Italia Viva este o formaţiune mică, dar necesară pentru supravieţuirea coaliţiei din care mai faceau parte Democraţii (PD) de centru-stânga şi Mişcarea Cinci Stele (M5S), populistă.

La jumătatea lunii ianuarie, un sondaj Ipsos arăta că aproape jumătate din cetăţenii italieni nu înţeleg motivele acestei crize politice.

Potrivit unui comunicat al cabinetului , domnul Conte a convocat marți la 9:00 un Consiliu de Miniștri destinat „informării miniștrilor cu privire la intenția sa de a merge la Quirinale (sediul președinției Republicii) pentru a demisiona”. Conte, în funcție din iunie 2018, speră să primească un mandat de la președintele Sergio Matterella pentru a încerca să formeze un nou guvern, spune presa italiană citată de agenția Reuters.

Odată ce premierul își dă demisia, nu există nicio garanție că se poate forma o nouă coaliție.

Conte s-a opus ideii de a-și da demisia până acum de teamă că ar putea să nu fie reales. A încercat în schimb să atragă senatori șovăitori în tabăra sa cu vagi promisiuni privind un nou guvern și posibile poziții în ministere.

Schimbările dese de prim-miniștri sunt fapt curent în Italia care a avut 66 de guverne de la Al Doilea Război Mondial.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG