Miniștrii de externe ai Uniunii Europene s-au reunit luni în Bruxelles pentru a decide, printre altele, un răspuns comun în urma arestării abuzive, în Moscova, a dizidentului abia întors de la tratament din Germania Aleksei Navalnîi.
Dar, o atitudine comună se impune și în urma violențelor polițienești din weekend împotriva manifestanților, care s-au încheiat cu peste o mie de arestări.
Odată ce a impus acele sancțiuni Rusiei și multor oficiali și întreprinderi, încă din 2014, de la ocuparea Crimeii, sancțiuni similare cu cele impuse de SUA, chiar dacă nu se întretaie întru totul în privința listelor de nume, UE se regăsește în situația în care trebuie să lărgească cercul aplicării lor.
Deși a atins și colaboratori apropiați ai lui Putin, precum fidelul purtător de cuvânt al acestuia, Dmitri Peskov, până acum Putin însuși rămâne neatins de sancțiuni,
Asta în ciuda revelațiilor recente ale lui Navalnîi însuși în legătură cu palatul faraonic pe care Putin pare a și-l construi cu fonduri de proveniență incertă.
„Valul acesta de arestări ne îngrijorează peste măsură," a spus șeful diplomației europene Josep Borrell, în momentul în care sosea dimineață la întâlnirea cu cei 27 de miniștri de externe.
Ministrul german, Heiko Maas, a cerut eliberarea imediată a protestatarilor, amintind că „în Rusia, Constituția dă dreptul oricui de a protesta și de a participa la manifestații."
Ministrul lituanian, Gabrielius Landsbergis, a spus că cei 27 "trebuie să trimită un mesaj foarte clar că o asemenea atitudine este inacceptabilă."
Balticii, miniștrii din Letonia, Estonia și Lituania sunt ca de obicei cei mai porniți și doritori ca sancțiunile ce vor fi decise astăzi să fie cât mai usturătoare
Cu toate astea, mulți observator politici sunt convinși că nici o nouă sancțiune important nu va fi decisă înainte de începerea procesului lui Navalnîi, luna viitoare.
